Un artist britanic, Thomas Olliver, şi-a imaginat exact acest lucru, prezentând cele mai populare aplicaţii online de azi sub forma unor gadgeturi din anii ’80 în cadrul proiectului Re:Birth. Astfel, în viziunea sa, WhatsApp ar fi un aparat de emisie-recepţie, Facebook un pager, serviciul de muzică Spotify un walkman, iar Instagram un aparat foto de unică folosinţă, din acelea care se aruncau după ce se termina filmul inclus în ele, în timp ce Netflix ar fi un dispozitiv de vizionat diapozitive.
Tag: artist
-
Ce valoare adăugată poate da un artist unui oraş. Peste 400 mil. dolari din economia de 9 miliarde dolari a oraşului Toronto este generată de rapperul Drake
Rapperul canadian Drake reprezintă un plus de valoare pentru oraşul său natal, Toronto, specialiştii estimând că 5% din economia turistică a oraşului este generată de imaginea artistului, potrivit The Source.
Consultantul de marketing şi branding Gordon Hendren a declarat anul acesta că Drake aduce 440 de milioane de dolari din economia de 8,8 miliarde de dolari a oraşului.
„Am făcut câteva calcule care sugerează că Drake valorează 440 de milioane de dolari din economia oraşului Toronto”, spune Hendren. „Sunt mai mulţi factori de luat în calcul, dar considerăm că Drake reprezintă 5%. De ce? Pentru că a ajutat la rebranduirea oraşului. Lumea se uită la el şi vede Toronto”.
În ultimii ani, de când a devenit cunoscut, Drake s-a aliniat cu echipa Toronto Raptors pe care o susţine în versurile sale şi atrage oameni în Canada şi pentru evenimente precum festivalul OVO, organizat de el.
În plus, Hendren spune că mai multe businessuri au profitat de celebrul „The 6ix”, aşa cum îşi numeşte Drake oraşul natal, construind branduri şi campanii de marketing în jurul conceptului.
-
Gândiţi-vă la viitor!
O modalitate de a face acest lucru o reprezintă arta, motiv pentru care un artist şi o arhitectă din Japonia, Akira Fujimoto şi Yoko Nagayama, au amplasat la parterul unei clădiri de birouri situate între stadionul olimpic de la ediţia din 1964 a JO şi cel construit pentru anul 2020 o sculptură metalică formată din cifrele care compun anul 2021, „0” fiind reprezentat de o sferă strălucitoare, scrie Dezeen. Scopul instalaţiei de artă, afirmă creatorii săi, este de a-i îndemna pe locuitorii oraşului să se gândească la ce va urma după încheierea evenimentului sportiv, cum le va transforma acesta metropola şi ce se va întâmpla cu arta după anul 2020.
-
Maşina de sculptat
În această a doua categorie se înscrie un artist londonez, Davide Quayola, care s-a apucat să recreeze sculpturi antice cu ajutorul unui braţ robotic care ciopleşte marmura. Modelul după care lucrează robotul este grupul statuar antic „Laocoon şi fii săi“, care îl reprezintă pe preotul troian ucis de şerpi alături de cei doi băieţi ai lui pentru că s-a opus introducerii în cetatea Troiei a calului lăsat în faţa porţilor de ahei. Quayola susţine că acest grup statuar este simbolul perfecţiunii artistice, scrie CNN, şi explică apelul la un robot prin dorinţa de a vedea cum percepe o maşină un obiect cunoscut, braţul robotic realizând o versiune incompletă, dar unică a originalului.
-
Din ce s-o găsi pe lângă casă
O dovedeşte o gamă largă de astfel de elemente de mobilier expuse prin diferite galerii de artă, iar unele dintre ele par a fi făcute din cu totul altceva decât în realitate. Exemple în acest sens ar fi creaţiile studioului Glithero, care combină bucăţi de bambus, hârtie şi sfoară, obiectul rezultat fiind apoi turnat în bronz, scrie Financial Times, ori cele ale Atelier Lachaert Dhanis, ale cărui măsuţe par confecţionate din bucăţi de lemn aruncate la întâmplare, care, de fapt, sunt bucăţi de bronz ori marmură.
Doi artişti gemeni americani, Doug şi Mike Starns, au lansat o gamă de piese de mobilier din bambus şi coardă de alpinism, astfel asamblate încât aduc aminte de împletitura unui cuib de pasăre. Fiecare lucrare este unicat, una intitulată sugestiv „All the Nightmares Came Today”, spre exemplu, poate fi achiziţionată pentru suma de 90.000 de dolari. Artistul Max Lamb are şi el o serie de scaune tăiate şi asamblate grosier din bucăţi de lemn poleite cu aur ca să semene cu nişte tronuri, pentru care doritorii trebuie să scoată din buzunar câteva zeci de mii de euro. Designerul Robert Stadler se remarcă prin seria „Cut_Paste” de măsuţe de cafea confecţionate din marmură şi aluminiu, din plăci tăiate drept şi asamblate ca şi cum ar fi lipite una de alta, care costă de la 14.000 la 56.000 de dolari.
-
Coşuri de nuiele pentru colecţionari
În urmă cu 40 de ani, el a ajuns în zona Loch na Fooey, un lac din comitatul Galway din Irlanda, într-o călătorie cu bicicleta; Joe Hogan s-a gândit atunci că s-ar putea stabili în zonă şi ar putea să înveţe cum să confecţioneze coşuri de răchită, meşteşug pe care puţini îl mai practicau. După ce a deprins tainele recoltării, tăierii şi păstrării răchitei, precum şi pe cele ale împletitului coşurilor, a ajuns să confecţioneze coşuri obişnuite pentru diverse utilizări, dar şi unele mai speciale. La acestea din urmă foloseşte, pe lângă nuiele şi scoarţă, mâţişori sau licheni, ele fiind căutate de colecţionarii de obiecte de artă care sunt dispuşi să dea şi câteva mii de euro pe o lucrare semnată Joe Hogan.
-
O investiţie bună? Poate că nu
După ce a stabilit un record de vânzări la licitaţie, circa 200 de milioane de dolari în toamna lui 2008, la puţină vreme de la anunţarea falimentului Lehman Brothers, artistul nu mai pare să atragă preţurile de altădată, scrie site-ul specializat în piaţa internaţională de artă Artnet.
Analiştii de la Artnet au urmărit o serie de 19 lucrări din cele peste 200 vândute în 2008 în cadrul licitaţiei intitulate Beautiful Inside My Head Forever care au reapărut la vânzare ulterior, constatând că 17 dintre ele s-au vândut cu preţuri mai mici, colecţionarii pierzând în total cel puţin 3 milioane de dolari.
-
Cafea cu Lego
Cel mai recent creat obiect din piese de Lego care poate fi folosit foarte bine şi ca o piesă de mobilier adevărată este o măsuţă de cafea, construită de un artist din Los Angeles, Yusong Zhang. Alcătuită din 10.480 de cărămizi Lego, dispuse pe patru straturi de culoare albă, roşie, galbenă şi verde, măsuţa pare făcută din piese obişnuite la exterior, straturile observându-se abia din lateral. Deşi cărămizile nu sunt prinse cu adeziv, piesa de mobilier poate susţine căni de cafea, cărţi şi poate fi folosită şi pe post de taburet pentru picioare.
-
Cum a ajuns Smiley să facă bani: “Mi-am luat, în rate,…
“A fost o joacă, totul a fost o joacă la început… m-a pasionat foarte tare compozitia, a fost greu până mi-am luat primul calculator în rate… asa au aflat şi baietii de la Simplu despre mine şi la 18 ani m-am trezit cu oferta asta. De atunci totul e public. Mie asta mi-a placut întotdeauna, asta îmi place… dar îmi place foarte tare sa cânt si pe scena… o sa fac asta cât o să fiu sanatos si să am inspiratie”, a povestit Smiley.
“Aveam 14/15 ani nu mai ştiu ce am făcut cu ei (n.r. primii bani câştigaţi). Dar a fost o bucurie mare, e mare lucru sa simti că ai castigat ceva pentru munca pe care ai depus-o. Nimeni nu şi-a imaginat ca voi face treaba asta când am inceput, nici măcar eu deşi visam la asta. Sunt prieteni care au avut încredere in mine, alţii care nu au avut dar îi înteleg pe toţi”, a mai spus artistul.
-
Indicaţii artistice
Este o creaţie a artistului Scott Oliver, care a stat într-o staţie de autobuz din oraş întrebându-i pe cei care aşteptau acolo unde s-au născut, încotro se îndreaptă în acel moment şi unde şi-ar dori să ajungă. La ultima întrebare trebuia să indice un loc în care n-au mai fost niciodată, iar lucrarea constă din indicatoare colorate instalate sub forma unor ramuri pe câţiva stâlpi amplasaţi printre palmieri. Printre cele 111 indicatoare care alcătuiesc „Points of Departure” se află unele care arată spre muntele Erebus din Antarctica ori spre liniile Nazca din Peru, precum şi unele scrise în rusă, spaniolă sau chineză, după limbile în care au răspuns cei care au completat chestionarul artistului.