Un studiu arheologic complex, realizat cu aparate speciale de detectare a zidurilor şi a obiectelor îngropate a scos la iveală faptul că sub Sarmizegetusa şi sub celelalte cetăţi dacice pe care le cunoaştem există un uriaş ansamblu arhitectonic militaro-civil, compact, cu mai multe nuclee, întins pe o suprafaţă de peste 200 de kilometri pătraţi, bogat în aur aparţinând civilizaţiei dacice şi predacice.
Bogat în aur, acest oraş îngropat este o adevărată comoară asupra căreia arheologii sunt reţinuţi în declaraţii.
Un studiu arheologic complex, realizat cu aparate speciale de detectare a zidurilor şi a obiectelor îngropate a scos la iveală faptul că sub Sarmizegetusa şi sub celelalte cetăţi dacice pe care le cunoaştem există un uriaş ansamblu arhitectonic militaro-civil, compact, cu mai multe nuclee, întins pe o suprafaţă de peste 200 de kilometri pătraţi, bogat în aur aparţinând civilizaţiei dacice şi predacice.
Bogat în aur, acest oraş îngropat este o adevărată comoară asupra căreia arheologii sunt reţinuţi în declaraţii.
„Îmi era dor de casă şi i-am rugat să mă lase să mai fac o prăjitură. Eu sunt familist şi am făcut prăjitura krantz, care îmi plăcea foarte mult”, povesteşte Flavian Dobre despre momentul hotărâtor, care avea să-i schimbe destinul. Era 2012 şi el avea o bursă, în istoria religiilor, în Norvegia, fiind student la teologie. „Un francez, bucătar, mi-a spus: tu ai talent mare, trebuie să te duci să studiezi, că tu faci prăjituri suuuuper. M-a luat valul. M-am întors acasă şi i-am spus tatălui meu: «Eu nu mai vreau să fac nicio facultate, vreau să mă fac cofetar»”.
Reacţia tatălui său a inclus deopotrivă uluirea şi refuzul; a încercat să îl convingă că menirea lui era legată de cariera de preot. „Dar nu am mai rezistat şi am plecat în Franţa, la Lenôtre École, cea mai mare şcoală de cofetari din lume, pe care am absolvit-o în nouă luni. Este un fel de universitate, e foarte greu să intri.” Pentru admitere, orice candidat trebuie să ducă un produs şi există un interviu de selecţie, iar candidatul trebuie să convingă evaluatorii că merită să fie primit. „Au văzut patosul meu, la 18 ani, cred că asta i-a convins”. Studiile de la această şcoală pot fi absolvite într-un interval cuprins între şapte luni şi doi ani şi jumătate; lui Flavian Dobre i-au fost de-ajuns nouă luni, „atât de îndârjit am fost să fac acest lucru”.
Întors în ţară, a deschis prima cofetărie la Buftea, cu o investiţie de 40-50.000 de euro, în 2012. Însă la inaugurare a fost dezamăgit, „pentru că eu făceam prăjituri la nivel hi-tech, nu-mi plac prostioarele”. Când a deschis cofetăria, povesteşte el, era coadă pe trei rânduri, a intrat toată lumea, s-au uitat cu toţii în vitrină şi au întrebat: „«Dar prăjituri nu aveţi?» A fost un şoc pentru mine. «N-ai amandină, savarină, diplomat, ecler». A trebuit să cobor ştacheta şi să fac prăjiturile pe care le mănâncă ei.”Apoi a plecat în Italia, la Academia de Design de Arte Culinare, pentru specializarea deserturi. Nu s-a oprit, ci s-a dus, iar, în Franţa, pentru alte cursuri de specializare, şi dă ca exemplu lecţiile despre torturi şi monoporţii. „Făceam module, pentru a mă specializa şi mai mult, iar apoi am hotărât să particip la concursuri. Pe vremea aceea, în timpul zilei aveam lecţii practice, iar de la 12 noaptea la 3 studiam”, povesteşte tânărul antreprenor despre intensitatea perioadei de studii.
La primul concurs la care a participat – Gastropan, la Braşov – a primit locul trei, şi spune acum că a fost foarte supărat. „Am avut cel mai scump tort de până atunci, un tort cu aur lichid“. În următorul an, în 2015, „am participat la toate categoriile şi am câştigat pentru fiecare locul întâi: cel mai bun cofetar din ţară, cea mai bună cofetărie, aşa că a trebuit să reprezint România la concursul internaţional de cofetărie, individual, la IBA, în München”. Îşi dorea să ia măcar o menţiune, fiind înscris la trei categorii de concurs; una dintre ele a fost ratată, pentru că pe drum spre München i s-a spart statuia de ciocolată pregătită, aşa că a rămas înscris la concursurile de torturi şi gust. Când a venit momentul premierii, se aştepta să audă că au câştigat francezii sau belgienii. „Strigau menţiunile şi mă gândeam: «N-am luat nici măcar o menţiune!» A strigat locul trei, apoi când au anunţat «Medalia de argint pentru România – Flavian Dobre», am leşinat. Franţa a luat locul 1. Am luat premiul, iar a doua zi era premierea pentru categoria de gust. Deja eram înfumurat.”
Tânărul a primit trofeul concursului la categoria decor, iar apoi lucrurile au început să se desfăşoare cu o viteză mai mare: „Deschisesem deja şi a doua cofetărie, în cartierul rezidenţial din Chitila, Rezidens. Apoi am deschis fabrica de prăjituri congelate, în Buftea, cu 70.000 de euro. Deja aveam experienţă şi nu am mai cumpărat utilaje noi, am făcut cea mai mare greşeală cumpărând utilaje noi”, susţine tânărul antreprenor. Şi explică: pierderea la utilaj este foarte mare, pentru că un cuptor cumpărat azi cu 20.000 de euro nu mai valorează mâine decât 7-8.000 de euro.
„Cu această experienţă şi ajutorul unor prieteni am reuşit să cumpăr o cameră frigorifică şi tot ce mai aveam nevoie.” Acum, în fabrică sunt produse toate prăjiturile, care apoi sunt congelate şi transportate la cofetării sau evenimente; „este o tehnică foarte nouă, nu ştiu dacă o folosesc măcar 2% dintre cofetăriile din România”, susţine Flavian Dobre. Tot el detaliază: produsul intră pe o bandă, într-un tunel, se congelează în decurs de 7 minute, la -40 de grade, ceea ce permite păstrarea prospeţimii produsului. Gustul şi calitatea se regăsesc în lichidul produsului, care nu se mai pierde; în plus, mor toţi microbii şi produsul se păstrează proaspăt şi tânăr tot timpul. Congelarea este făcută în şoc, iar particulele de apă nu îngheaţă, doar amorţesc. Particulele de apă au viaţă, au microorganisme. Prin congelarea treptată, un produs ajunge la -18 grade Celsius în opt ore, iar în acest timp particula moare, explică tânărul cofetar. „Cu tehnologia pe care o folosim noi, prăjitura se decongelează în cinci minute, arată impecabil şi poate fi mâncată imediat.”
„La începutul lunii februarie, tânărul antreprenor a deschis a treia cofetărie, în Pipera.
Până în martie anul trecut aveam doar cofetărie, fără patiserie şi brutărie. În mai am intrat şi în domeniul gelateriei artizanale. Luăm de pe piaţa românească doar laptele, în rest aducem totul din Italia. Această decizie ne-a mărit traficul.” Zilnic, în spaţiul din Buftea, care nu este un oraş mare şi are nouă cofetării, intră în jur de 150-200 de clienţi care cumpără, estimează Dobre. Valoarea medie a unui bon 35-40 de lei, cumpărătura minimă fiind de circa 15 lei. Costul unui kilogram de tort variază, însă cel mai adesea pentru producţie sunt necesari 40 de lei; la vânzare, preţul unui kilogram de tort ajunge între 70 de lei şi 500 de lei. „Ce are cel de 500 de lei pe kilogram? Începând cu ciocolată de origine, praline crocante, inserţii de fructe naturale obţinute numai din piureuri de fruct, glazuri oglindă, plus decorurile. De multe ori, la o prăjitură costul decorului este mai mare decât compoziţia. De multe ori nu face tortul cât face decorul. Torturile trebuie să arate impecabil, ca o machetă de plastic”, spune Flavian Dobre. Tot el povesteşte că pentru realizarea unui tort sunt necesare între 4 şi 5 ore, cea mai multă muncă fiind la decor, care durează mai mult de o oră.
Invenţiile româneşti prezentate la Salonul de la Geneva – Elveţia au fost premiate de către membrii Juriului Internaţional cu 34 de medalii de aur şi 8 medalii de argint, cărora li s-au adăugat şi 10 distincţii speciale, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Cercetării şi Inovării (MCI).
În perioada 29 martie-2 aprilie 2017 a avut loc cel de al 45-lea Salon Internaţional de Invenţii de la Geneva — Elveţia, cel mai prestigios eveniment la nivel mondial în domeniul inventicii.
Salonul a fost organizat sub înaltul patronaj conferit de Guvernul Federal Elveţian, statul şi oraşul Geneva, precum şi de Organizaţia Mondială pentru Proprietate Intelectuală-OMPI.
În standul României realizat sub egida Ministerului Cercetării şi Inovării, care a asigurat selecţia invenţiilor şi plata participării acestora la Salon, au fost prezentate 40 de invenţii. Alte 8 invenţii româneşti au fost prezentate pe costuri proprii.
“În urma jurizării a celor peste 2.000 de lucrări prezentate la Salon, Juriul Internaţional a decis acordarea a 34 de medalii de aur şi a 8 medalii de argint pentru invenţiile româneşti, cărora li s-au adăugat şi 10 premii speciale. Palmaresul inventatorilor români a fost completat cu încă 17 premii oferite de delegaţiile străine prezente la ziua României. Ca urmare, palmaresul final se prezintă astfel: 34 de medalii de aur, 8 medalii de argint şi 27 de premii speciale (10 acordate la Festivitatea de Premiere din seara zilei de 31 Martie şi 17 acordate cu ocazia organizării Zilei României în stand)”, mai precizează comunicatul de presă.
Aceeaşi sursă afirmă că românii participanţi cu stand propriu au prezentat 5 invenţii, obţinând 3 medalii de aur şi 2 de argint, şi un premiu special acordat la Festivitatea de Premiere din seara zilei de 31 martie,scrie realitatea.net
Unele dintre ele încearcă însă să atragă atenţia asupra lor punând în vânzare piese în ediţie limitată în aceste magazine. Un exemplu este Whitney Museum of American Art, care organizează Bienala Whitney, cinci artişti participanţi la acest eveniment colaborând cu reţeaua de magazine de lux Tiffany & Co pentru crearea unor lucrări care vor fi vândute la magazinul de suveniruri al muzeului şi în principalul magazin Tiffany din Manhattan pe durata bienalei.
Printre piesele care vor costa între 2.500 şi 10.000 de dolari se numără un pandantiv de argint, creat de pictoriţa Carrie Moyer şi un vas de argint iridescent frumos colorat care are forma unei măşti mortuare ce pare că se topeşte, semnat Harold Mendez.
Îngrăşământul creat de agricultorul din Izbiceni a fost apreciat la Salonul Internaţional de Inventică de la Geneva din 2015, dar şi la Bruxelles, unde olteanul a primit medalia de argint. Deşi are o vârstă înaintată şi a suferit în urmă cu câţiva ani un accident vascular cerebral, bărbatul a mers cu maşina personală la Geneva pentru a prezenta Folarex, produs natural creat şi testat la Izbiceni, prin folosirea lui recolta crescând cu 30 la sută.
Dobre Puţinelu trăieşte alături de familia sa în comuna Izbiceni. Acesta este născut în octombrie 1938, iar în ciuda vârstei sale a mers sute de kilometri pentru a prezenta Europei produsul inventat de el. Aşa a ajuns Folarex, un îngrăşământ ieftin, natural, din gospodăria de la Izbiceni la marile saloane de inventică din Europa.
Profesor de istorie, Puţinelu spune că a creat acest produs pentru a mânca sănătos şi pentru că nu a avut bani să cumpere substanţe chimice.
„Am creat acest produs pentru a mânca sănătos, apoi pentru a trăi mai bine. Aveam trei copii la şcoală, băiatul cel mare era student la Marină, ceilalţi doi erau la liceu. Îngrăşămintele se găseau greu şi erau scumpe, aşa am început să concep produsul. După Revoluţie m-am gândit că aş putea să fac o afacere din acest îngrăşământ. AVC-ul afectează gândirea, însă la mine s-a întâmplat invers, mi-a accentuat gândirea şi m-am apucat singur de treabtă, fără să am studii de specialitate. Aşa a apărut Folarex, produs ce a fost testat pe grădina noastră. Copiii mei au fost sceptici şi au început să râdă. Am făcut cantităţi mici la început, apoi vecinii au fost interesaţi de produs. Când am văzut că la poarta noastră s-au strâns 50 de persoane ca să cumpere, ne-am apucat serios de treabă”, a povestit Dobre Puţinelu modul în care a început „aventura” îngrăşământului natural.
Echipa Flex, formată din 12 români pasionaţi de robotică, se pregăteşte de “All Japan Robot-Sumo Tournament”, care are loc anual în Tokio, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii echipei. Cu o experienţă de cinci ani în a construi roboţi care participă în competiţii ce imită luptele tradiţionale de sumo japonez, tinerii care formează echipa Flex, atât ingineri, cât şi studenţi ai Facultăţilor de Electronică şi de Automatică, au un palmares de 15 medalii de aur, argint şi bronz la competiţii naţionale şi internaţionale de profil, fiind campioni europeni şi vicecampioni mondiali.
Pe 18 decembrie, echipa Flex va participa la categoria „Roboţi autonomi de mega sumo” a competiţiei All Japan Robot-Sumo Tournament, cu trei roboţi: veteranii Wolf şi Shreddinger şi noul Cheetah.
„Robotii sunt realizaţi intregral de echipă. Proiectarea mecanică este realizată de către noi, iar piesele sunt făcute într-un atelier de mecanică fină. Aceste lucruri ne asigură performanţe superioare. Toţi roboţii au în componenţă doar piese de înaltă calitate, precum motoare elveţiene şi senzorii de înaltă precizie. Electronica roboţilor este proiectată, de asemenea, în cadrul echipei. Anul acesta, noutatea este reprezentată de robotul Cheetah, care sperăm se descurce cât mai bine în luptele japoneze”, a declarat Ing. Adrian Gaşpar, liderul echipei.
Confruntările roboţilor autonomi din categoria sumo, inspirate din luptele tradiţionale japoneze cu acelaşi nume, au luat amploare în ultimii ani la nivel mondial. Concursul din Japonia are o tradiţie de 27 de ani şi a fost primul de acest gen din lume.
Jocul de sumo „robotic” implică aşezarea a doi roboţi într-un ring circular de oţel, vopsit negru, cu diametrul de 1.54 metri. La semnalul de start al arbitrului, robotii trebuie să se excludă reciproc din ring prin împingere sau ridicare. Primul robot care ajunge să atingă suprafaţa din afara ringului, pierde. La categoria de roboţi autonomi, intervenţia umană este inexistentă. Roboţii iau decizii pe baza senzorilor cu care sunt echipaţi. Hotărârile pe care aceştia le iau în timpul luptei se datorează tacticilor preprogramate.
Participarea la acest campionat este în sine o recunoaştere a meritelor echipei, admiterea în competiţie făcându-se doar pe baza unei invitaţii din partea organizatorilor, în funcţie de performanţele anterioare ale echipelor. „Acest concurs este cel mai important pentru noi, deoarece dincolo de recunoaşterea oferită de premii, ne ajută să ne perfecţionăm activitatea şi să ne măsurăm puterile cu roboţi din toate colţurile lumii” a adăugat Adrian Gaşpar.
Teamnet Group, integrator regional de sisteme, printre care şi sisteme de tip UAV (aeronave fără pilot), este partenerul principal al Echipei Flex. Compania susţine proiectul cu suma de 8.000 euro, sprijinind astfel pregătirea şi deplasarea echipei Flex la concursul internaţional “All Japan Robot-Sumo Tournament”.
Echipa Flex este formată în prezent din: Ing. Adrian Gaşpar, Ing. Andreea Beciu, Drd. Ing. Bogdan Istrate, Drd. Ing. Teodor Roşca, Ing. Cristina Teodorescu, Ing. Maria Laura Nichifor, Ing. Marius Gîbu, Ing. Ovidiu Marius Alexandru, Ing. Robert Coţofană, urb. Suzana Neacsu şi studenţii Andrei Kovari şi Mircea Zamfira.
Musicalul romantic “La La Land”, în regia lui Damien Chazelle, în care protagonişti sunt Ryan Gosling şi Emma Stone, a fost desemnat cel mai bun film al anului de New York Film Critics Circle (NYFCC), iar “Toni Erdmann” a fost numit “cel mai bun film străin”, informează usatoday.com.
“Toni Erdmann” o coproducţie Germania-Austria-România, regizat de Maren Ade, a fost desemnat “cel mai bun film străin” al anului 2016 de asociaţia New York Film Critics Circle, în timp ce musicalul “La La Land” a primit titlul de “cel mai bun film” al anului 2016.
Maren Ade, regizoarea şi scenarista filmului “Toni Erdmann”, este absolventa Academiei de Film din Munchen. În 2001, pune bazele Komplizen Film împreună cu Janine Jackowski cu care produce filmul său de diplomă “The Forest for the Trees” (2003). Filmul primeşte o serie de distincţii în traseul festivalier, printre care Premiul Special al Juriului la Festivalul de Film de la Sundance (2005), precum şi o nominalizare la German Film Prize. Următorul lungmetraj semnat de Ade, “Everyone Else”, are premiera mondială în 2009 în Competiţia Oficială a Festivalului Internaţional de Film de la Berlin. Maren Ade primeşte Ursul de Argint pentru Cel Mai Bun Film (Marele Premiu al Juriului), în vreme ce Birgit Minichmayr e recompensată cu statueta de argint pentru rolul principal feminin. “Everyone Else” a fost distribuit în peste 25 de ţări şi primeşte 3 nominalizări la German Film Award.
Din distribuţia filmului “Toni Erdmann” fac parte Peter Simonischek şi Sandra Hüller, Michael Wittenborn, Thomas Loibl, Trystan Pütter, Hadewych Minis, Lucy Russell alături de actorii români Vlad Ivanov, Ingrid Bisu, Alexandru Papadopol şi Victoria Cociaş.
Filmat aproape integral în România în vara anului 2014, “Toni Erdmann” este coprodus de Ada Solomon prin Hi Film Productions.
Trailer-ul filmului, aici: https://www.youtube.com/watch?v=j0uwi5EPnpA.
Musicalul “La La Land”, cu Ryan Gosling şi Emma Stone, este un tribut adus epocii de aur a musicalurilor hollywoodiene, deşi povestea din film se petrece în contemporaneitate. Pelicula a avut premiera în competiţia Festivalului de Film de la Veneţia, pe 31 august 2016.
Gosling interpretează rolul unui pianist de jazz care se îndrăgosteşte de o actriţă debutantă (Emma Stone). Cei doi întâmpină obstacole pe măsură ce-şi clădesc cariere de succes. De asemenea, JK Simmons, care a câştigat premiul Oscar pentru rolul din filmul “Whiplash” şi cântăreţul John Legend sunt în distribuţie.
România a câştigat o medalie de aur şi două de bronz la Campionatele Mondiale de judo pentru veterani desfăşurate la Fort Lauderdale (Florida).
Aurul a fost cucerit de Lena Sterea la cat. 57 kg (F4), după ce a învins-o în trei meciuri pe germanca Anke Heidrich, informează agerpres.ro
Medaliile de bronz au fost obţinute de Adrian Petre, la cat. 81 kg (M3), şi de Ovidiu Moraru, la cat. 100 kg (M5).
România a participat cu 10 competitori, dintre care 9 la masculin.
În clasamentul final pe medalii, Franţa a ocupat primul loc, cu 17 de aur, 11 de argint şi 14 de bronz, urmată de SUA, 12-7-21, Brazilia, 9-13-18, etc.