BusinessMagazin

Tag: arestari

  • La vânătoare de braconieri prin pădurile patriei

    În perioada 5 februarie – 30 martie, sub coordonarea Direcţiei Arme, Explozivi şi Substanţe Periculoase – I.G.P.R., poliţiştii au intensificat acţiunile, la nivel naţional, pentru prevenirea şi combaterea faptelor care aduc atingere fondului cinegetic naţional.

    Astfel, au fost constatate 560 de infracţiuni de braconaj cinegetic, 190 fiind constatate în flagrant.

    Pentru infracţiunile comise, poliţiştii cercetează 577 de persoane, dintre care 8 au fost reţinute sau arestate.

    De asemenea, poliţiştii au aplicat 447 de sancţiuni contravenţionale în valoarea de 230.190 de lei.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au indisponibilizat 200 de arme letale, dintre care 190 de tir şi vânătoare şi 3 confecţionate artizanal, precum şi 19 arme neletale, 2.585 de bucăţi de muniţie, 7 autoturisme, 1 tractor, 19 câini ogari, 5 proiectoare, 126 de laţuri, 2 capcane şi 2.943,6 de kg de carne de vânat.

  • Un director şi doi şefi de formaţie de la EON Moldova, precum şi un primar, arestaţi pentru corupţie

     Judecătoria Bacău a admis patru din cele cinci cereri ale procurorilor băcăuani în dosarul de corupţie în care sunt urmărite penal 17 persoane şi a emis mandate de arestare preventivă pentru 30 de zile pe numele unui director şi doi şefi de formaţie din cadrul E.ON Moldova, precum şi a primarului comunei băcăuane Sascut, Cristian Bostan, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Pe lângă edilul din Sascut, au mai primit mandate de arestare preventivă directorul Departamentului de Investigaţii Antifraudă a E.ON Moldova, Bogdan Marius Chiţescu, şi doi şefi de Formaţii Măsură Bacău din cadrul aceleiaşi companii de electricitate, Ciprian Constantin Anisei şi Claudiu Popovici.

    Cea de-a cincea persoană propusă pentru arestare preventivă, omul de afaceri Ştefan Corneliu Andrieş, va fi cercetată sub control judiciar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • DOSARUL operaţiilor estetice: Alţi cinci medici de la Spitalul de Arşi, arestaţi

     Decizia Curţii de Apel este definitivă.

    Managerul spitalului, Vitalie Stan, şeful Secţei de Chirurgie Plastică, Nicolae Antohi, medicii Aurelia Isac, Florica Guşă, Carmen-Elena Boiangiu, Ioan Costică Ghiţă Plujdescu, Florin Parasca, Ivan Vătămănescu şi Elena Cristina Isac, precum şi Carmen Florea, angajată a unei clinici private, au fost reţinuţi în 25 aprilie.

    La 27 aprilie, Vitalie Stan, Nicolae Antohi şi Elena Cristina Isac au fost arestaţi preventiv, în urma unei decizii a Tribunalul Bucureşti.

    În cazul celorlalţi şapte reţinuţi pentru care procurorii au cerut arestarea preventivă, instanţa a decis cercetarea sub control judiciar. Decizia Tribunalului Capitalei a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecătorul Stan Mustaţă şi grefiera Mariana Curea au fost arestaţi

     Decizia nu este definitivă şi a fost deja contestată la instanţa supremă.

    Cei doi au fost reţinuţi marţi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

    DNA a precizat că în acest dosar sunt urmăriţi penal şi Ion Boraciu şi Florian Alexandru, prin intermediul cărora Mustaţă ar fi cerut bani de la unii inculpaţi şi condamnaţi, în schimbul unor pronunţări favorabile acestora.

    Potrivit anchetatorilor, în 2013, Mustaţă, Boraciu şi Alexandru au constituit un grup infracţional organizat, sprijinit de Curea, în scopul săvârşirii unor infracţiuni de corupţie judiciară, urmărind obţinerea de beneficii materiale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contraspionaj: Agenţii ruşi care au acţionat în Crimeea acţionează şi în estul Ucrainei

     “Sunt aceiaşi agenţi care au preluat controlul asupra Adunării din Crimeea. Am stabilit acest lucru pe baza comunicaţiilor lor”, a declarat Vitali Naida pentru presă, dând asigurări că “aproximativ 40 de membri ai serviciilor ruse şi colaboratorii lor” au fost arestaţi de la începutul acţiunilor separatiste în estul Ucrainei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hoţi, evazionişti şi zmei pe şosele: ce s-a întâmplat în România în ultimele patru zile

    93 de percheziţii, 1.660 de controale, 396 de filtre şi 13 razii au fost efectuate de poliţişti, în perioada 17-20 martie, suplimentar faţă de activităţile dispozitivelor curente de ordine şi siguranţă publică, pentru prevenirea faptelor antisociale şi menţinerea climatului de ordine şi siguranţă publică.

    În cele patru zile, au fost constatate 398 infracţiuni judiciare, economico-financiare, la regimul circulaţiei sau de altă natură, dintre care 188 în flagrant delict. Poliţiştii au prins 287 de persoane bănuite de comiterea de infracţiuni, dintre care 34 au fost reţinute şi 19 arestate. Poliţiştii au depistat 4 autoturisme semnalate ca fiind furate şi au confiscat 18 arme (5 letală şi 13 neletale).

    De asemenea, au fost aplicate 12.174 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 2.284.515 de lei şi au fost confiscate bunuri în valoare de 182.772 de lei.

    Poliţiştii au intervenit şi au aplicat 1.167 de sancţiuni contravenţionale pentru nerespectarea normelor privind ordinea şi liniştea publică prevăzute de Legea 61/1991, 387 de sancţiuni prevăzute de Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite şi 76 la Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor.

    Cele mai multe sancţiuni au fost aplicate ca urmare a încălcării normelor O.U.G. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice – 10.040, dintre care 152 pentru consum de alcool şi 2.806 pentru încălcarea regimului legal de viteză.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au reţinut 416 de permise de conducere şi au retras 275 de certificate de înmatriculare.

  • DOSARUL “mafia cărnii”: Zece persoane au fost arestate

    Procurorii DIICOT i-au reţinut pe cei 10 oameni, joi, după ce au audiat peste 30 dintre suspecţii ridicaţi în urma percheziţiilor care au avut loc miercuri, în 18 judeţe, la două grupări infracţionale.

    Procurorii DIICOT – Structura Centrală au făcut, miercuri, 102 percheziţii domiciliare în 18 judeţe, în cadrul unor acţiuni vizând destructurarea a două grupuri infracţionale organizate formate din 80 de persoane, specializate în infracţiuni de evaziune fiscală, spălare de bani, punere în circulaţie de produse alterate şi trafic de influenţă, informează instituţia, într-un comunicat de presă.

    Prejudiciul produs de membrii celor două grupări a fost estimat la peste 15 milioane de euro.

    Potrivit anchetatorilor, membrii grupărilor infracţionale organizate, structurate pe mai multe paliere, ar fi achiziţionat, prin intermediul unor societăţi comerciale din România, carne şi ouă din Olanda, Polonia, Marea Britanie, Germania, fără să plătească TVA, conform prevederilor legale, operaţiunile reale fiind evidenţiate în actele contabile. Ulterior, marfa ar fi fost vândută către beneficiarul final, prin adăugarea TVA.

    “După achiziţionarea reală a mărfurilor din alte state UE, membrii grupării înregistrau livrări fictive către firme «fantomă» din alte state comunitare – coordonate de către exponenţii palierului extern, neidentificaţi, până în prezent. Marfa din România era livrată scriptic în Bulgaria, Ungaria sau Cipru, pentru neîncărcarea societăţilor româneşti cu TVA de plată, marfa fiind, în fapt, vândută pe piaţa românească fără înregistrarea în documentele contabile – «la negru»”, a precizat DIICOT.

    De asemenea, susţin procurorii, există suspiciunea că reţeaua achiziţiona marfă, fără plata TVA, din Olanda, Polonia, Marea Britanie şi Germania, direct prin firme “fantomă” ale reţelei şi apoi o vinde pe piaţa internă, “la negru”, la un preţ apropiat de valoarea cu TVA, însă mult sub preţul pieţei, “fapt ce reprezintă concurenţă neloială în raport cu societăţile comerciale ce derulează acelaşi tip de activitate însă fără încălcarea prevederilor legale”.

    O altă modalitate de acţiune a reţelei presupunea livrarea, de către marii producători de pe piaţa de carne din România, de marfă către societăţi comerciale din Bulgaria şi Ungaria, de unde marsa se întorcea în România, prin societăţi de tip “paravan”, care ulterior erau abandonate, iar produsele erau vândute pe piaţa internă fără înregistrarea tranzacţiilor în documentele contabile, potrivit DIICOT.

    “Această modalitate de acţiune presupunea concursul direct al producătorilor autohtoni de carne şi produse de origine animală la activităţile ilicite derulate de gruparea în cauză”, au precizat procurorii.

    Anchetatorii mai arată că, în derularea activităţilor ilegale, membrii reţelei ar fi folosit mai multe firme deţinute în mod direct sau prin interpuşi, “asupra cărora decideau când şi cum vor fi implicate în cadrul fiecărui circuit financiar ilicit, cantităţile şi preţul pe fiecare partidă de marfă tranzacţionată, întocmeau sau dispuneau întocmirea de documente fictive prin care să justifice circulaţia mărfurilor şi ordonau plăţile”.

    “Activităţile ilegale cu privire la care există suspiciunea implicării grupării impun înregistrări de achiziţii/livrări de bunuri ori servicii fictive şi neînregistrarea unor tranzacţii în actele contabile ale societăţilor controlate şi plăţi pentru astfel de operaţiuni, cu scopul de a scoate sume de bani din gestiunea firmelor cu o altă destinaţie decât cea declarată, pentru a diminua baza impozabilă ori pentru a şterge urmele unor tranzacţii frauduloase, vânzări sub preţul de achiziţie, distrugerea unor documente în baza cărora au circulat mărfurile şi altele similare”, potrivit DIICOT.

    Anchetatorii susţin că există suspiciuni de punere în circulaţie de produse alterate, care erau trimise către abatoare pentru a fi procesate şi amestecate cu alte produse ce erau ulterior puse în consum.

    De asemenea, produse de carne alterate ar fi fost trimise unei firme de catering aparţinând soţiei unuia dintre membrii grupării, pentru a fi preparate şi oferite spre consum.

    DIICOT susţine că activităţile infracţionale au fost sprijinite şi de angajaţi de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, precum şi de lucrători din cadrul Poliţiei de Frontieră.

    În urma acţiunii DIICOT, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor a făcut mai multe controale la depozitele de carne, din Bucureşti şi din judeţele Iaşi, Bistriţa-Năsăud şi Cluj. În urma acţiunii, aproape 230 de tone de carne şi produse din carne, între care şi marfă expirată din noiembrie 2013, au fost retrase de la comercializare.

    Controalele au continuat joi în magazinele din toată ţara.

  • Omul de afaceri Rareş Criste, audiat la DNA în dosarul “Mită la Hidroelectrica”

     Criste, administrator al firmei Energon Power & Gas din Cluj, a fost citat să se prezinte în faţa anchetatorilor, DNA neprecizând, până în acest moment, dacă acesta are vreo calitate în dosar.

    Tribunalul Bucureşti a decis în 24 octombrie, la propunerea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Brădean – director de trading la Hidroelectrica – şi a lui Ioan Mihăilă – fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei şi fost consilier al ministrului Constantin Niţă -, în dosarul de mită privind vânzarea de energie.

    Decizia a fost contestată de cei doi la Curtea de Apel Bucureşti, care a decis definitiv menţinerea măsurii preventive.

    Ioan Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Eugen Brădean, de complicitate la luare de mită şi la dare de mită.

    Cititi mai mulet pe www.mediafax.ro

  • Dosarul de mită privind vânzarea de energie – Avocaţi: În dosarul lui Brădean sunt complici arestaţi, dar nu şi mituitorul principal acuzat

     Avocatul lui Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, a spus în faţa magistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă recursul la decizia de arestare că Tribunalul Bucureşti a preluat “abuziv” motivele pentru care DNA a cerut arestarea preventivă a clientul său, în dosarul de mită privind vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane euro.

    Acesta a arătat că până în prezent cazul prezintă o situaţie juridică “paradoxală”, în sensul că există complici la fapta de instigare de mită arestaţi, dar DNA nu a lămurit cine este mituitorul principal şi de unde proveneau banii de mită.

    Astfel, avocatul le-a cerut judecătorilor să caseze decizia Tribunalului Bucureşti şi să dispună cercetarea în libertate a lui Eugen Brădean, chiar şi cu una dintre cele două măsuri de interdicţie care ar putea fi luate faţă de acesta.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Tolea Ciumac, audiat la DIICOT în dosarul privind recuperări de bani, tâlhărie şi şantaj

     Tolea Ciumac nu a vrut să dea declaraţii la intrarea în sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

    Potrivit unor surse judiciare, Tolea Ciumac a fost citat să se prezinte la DIICOT pentru a da declaraţii în calitate de martor în dosarul în care se fac cercetări pentru recuperări de bani cu violenţă, lipsire de libertate, tâlhărie şi şantaj.

    Patru cetăţeni israelieni şi trei români, printre care şi Mihai Mila, un apropiat al lui Gigi Becali, au fost arestaţi preventiv în 9 octombrie, de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, la solicitarea procurorilor DIICOT.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro