BusinessMagazin

Tag: Arabia Saudita

  • Motivul pentru care una dintre cele mai bogate ţări ale lumii îşi lasă sute de mii de cetăţeni fără ajutoare sociale. „Se simte ca moartea”

    Arabia Saudită a scos din programul de asistenţă socială două milioane de persoane pentru a-şi amortiza scăderea economică, scrie Bloomberg.

    Autorităţile au început să nu mai permită cetăţenilor să aplice pentru programul „Contul Cetăţenilor” în aprilie, când au suspendat toate aplicaţiile noi, punând o limită pentru plăţi şi înăsprind regulile de eligibilitate. Numărul beneficiarilor a scăzut, iar doar în iulie, 1,3 milioane de persoane nu au mai primit ajutoarele financiare acordate prin intermediul acestui program.

    Programul „Contul Cetăţenilor” a fost lansat în decembrie 2017 şi a fost adoptat şi implementat de Ministrul Muncii şi Dezvoltării Sociale. Prin intermediul acestuia, cetăţenii din Arabia Saudită primesc plăţi lunare de la stat. Ţara face multe reforme în direcţia reducerii dependenţei de veniturile din industria petrolului, dar multe dintre acestea i-au făcut pe cetăţeni mai săraci. Contul cetăţenilor, care este o formă de venit de bază, este creat cu scopul echilibrării acestor decalaje, pentru evitarea adâncirii săraciei.

    Potrivit Bloomberg, reprezentanţii guvernului au declarat că schimbările recente sunt făcute pentru ajutorul celor care au cel mai mult nevoie de aceste fonduri şi că nu sunt legate de efectele crizei de petrol şi creşterii recente a TVA.
    „Se simte ca moartea”, a declarat Bandar Awad, un curier în vârstă de 34 de ani căruia i-a fost comunicat printr-un mesaj scris că nu va mai primi cei între 300 şi 400 de riyali (80 de dolari) pe care îi primea lunar. „Chiar şi reîncărcarea telefonului meu cu credit a devenit o povară”, a declarat el pentru Bloomberg.

    Contul Cetăţenilor a făcut plăţi lunare pentru mai mult de 12 milioane de persoane – dintre care mai mult de jumătate sunt saudiţi – ţintind gospodăriile cu venituri medii şi mici.
    Nu este singura formă de susţinere acordată de cel mai mare exportator de petrol al lumii, dar este cea mai vast distribuită. cu un ajutor mediu de 930 de riyali pentru o familie.

    Fondul Monetar Internaţional (FMI) previzionează că PIB-ul Arabiei Saudite se va contracta cu 6,8% în 2020, cel mai abrupt în ultimii 30 de ani.

    Autoritatea guvernamentală care administrează Contul Cetăţenilor a declarat presei că au început să revizuiască programul spre finalul anului 2019. „Există câţiva indivizi înregistraţi ca independenţi, dar care nu se încadrează standardelor pentru a primi acest ajutor din cauza faptului că trăiesc cu familiile lor. Condiţiile de eligibilitate nu s-au schimbat – dar câteva reglementări au fost aprobate înainte de criza de coronavirus, cu ţinta de a direcţiona susţinerea financiară categoriilor care merită cel mai mult acest ajutor.”

    Beneficiarii au fost rugaţi să arate un contract de închiriere sau de proprietate pentru a arăta că trăiesc independent – iar astfel, 1,3 milioane de persoane au fost descalificate şi nu mai primesc acest ajutor. Cultura arabiei saudite implică deseori ca adulţii să stea împreună cu familiile lor până la căsătorie. Reprezentanţii programului au declarat că cei care nu sunt eligibili pot să se înregistreze ca dependenţi de capul gospodăriei în care trăiesc.

    Ashwag, o tânără de 30 de ani care stă cu familia sa, trăieşte acum din cei 1.000 de riyali pe care îi primeşte ca ajutor de stat fiecare lună în urma divorţului său. „Nu este suficient zilele acestea, cu creşterea TVA-ului”, a spus ea. Pagina de Twitter a programului este plină de plângeri referitoare la plăţi întârziate sau întrebări referitoare la când se va redeschide posibilitatea de a aplica pentru acest program.

    Pentru 10,7 milioane de saudiţi aflaţi în continuare pe listă, plăţile au crescut în luna iulie la o medie de 930 de riyali pe familie, de la 725 de riyali în iunie. Sumele fluctuează în funcţie de preţurile energiei casnice.
    „Ca şomer saudit, sincer, fiecare riyal face diferenţa”, a spus şi Meshari, tatăl în vârstă de 41 de ani a patru copii, în încheierea articolului.

  • „Niciodată să nu irosiţi o criză”: Fondul Suveran de Investiţii al Arabiei Saudite plănuieşte să devină „investitorul cu cel mai mare impact” asupra economiei globale

    Fondul Suveran de Investiţii al Arabiei Saudite (PIF), în valoare de 325 de miliarde de dolari, plănuieşte să devină „investitorul cu cel mai mare impact” asupra economiei globale. Pe măsură ce pandemia de coronavirus continuă să devasteze economiile de pe întreg teritoriul planetei, PIF doreşte să devină cel mai activ vehicul suveran de investiţii, scrie Financial Times.

    „Nu vrei să iroseşti o criză… În ceea ce ne priveşte, vom căuta cu siguranţă noi oportunităţi”, a spus guvernatorul fondului, Yasir al-Rumayyan, în timpul unui conferinţe virtuale de luna trecută în cadrul căreia au participat peste 2.000 de bancheri şi executivi.

    Cu trei zile înainte de conferinţă, fondul a făcut unul dintre cele mai mari pariuri asupra uneia dintre cele mai afectate companii din timpul crizei, reuşind să obţină 5,7% din Live Nation, o companie de entertainment din SUA în valoare de 500 de milioane de dolari. Cu trei săptămâni mai devreme, a plasat un alt pariu riscant, obţinând 7,3% din Carnival, a doua cea mai mare linie internaţională de croaziere.

    Fondul a investit în aproape 20 de companii europene şi americane, printre care se numără Royal Dutch Shell, Boeing, Disney, Facebook, BP şi Citigroup, achiziţionând cote de participaţie în valoare de 7,7 miliarde de dolari în primele trei luni ale anului. De asemenea, PIF a susţinut un grup de investiţii în achiziţionarea clubului Newcastle United pentru suma de 300 de milioane de lire, devenind astfel cea mai bogată echipă din Premier League, principalul campionat de fotbal al Europei.

    PIF spune că „identifică oportunităţi de investiţii în companii de încredere cu perspective puternice şi pe termen lung despre care credem că vor deveni lideri când activitatea economică va începe să se apropie de nivelurile de dinainte de pandemie.

    Fondul de investiţii stă la baza planurilor Prinţului Mohammed de modernizare a ţării prin care doreşte să reducă dependenţa de petrol a regatului. PIF a fost sursa multor dispute în ultimii ani, având în vedere asocierea cu coroana Arabiei Saudite şi, implicit, cu uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi în 2018.

    Criticii se tem că fondul a devenit unealta personală a Prinţului Mohammed, un stat în stat care ameninţă sectorul privat al ţării în timp ce caută proiecte în valoare de zeci de miliarde de dolari.

     

  • Cum trec ţările lumii prin criza provocată de COVID-19. Una dintre cele mai bogate din lume taie beneficiile bugetarilor şi creşte TVA-ul

    Arabia Saudită a decis să tripleze TVA-ul şi să suspende anumite beneficii pentru angajaţii de la stat, întrucât Regatul Saudit se confruntă cu o situaţie financiară precară, generată de piaţa petrolului, unde preţurile şi cererea s-au prăbuşit, conform unui anunţ oficial citat de Reuters.

    Reducerile istorice de producţie stabilite de Arabia Saudită şi de ceilalţi producători ai lumii nu au sprijinit prea mult o revenire a preţurilor, întrucât colapsul preţurilor a dus la un război al cotei de piaţă între arabi şi ruşi.

    Cel mai mare exportator de petrol din lume a fost afectat şi de restricţiile impuse pentru a opri răspândirea virusului – care ar putea întârzia planurile de reformă economică ale Prinţului Coroanei Mohammed bin Salman.

    „Bonificaţia primită de angajaţii statului va fi suspendată începând cu data de 1 iunie, iar TVA-ul va creşte la 15% de la 5% începând cu data de 1 iulie. Aceste măsuri sunt dureroase dar necesare pentru a menţine stabilitate financiară şi economică pe termen mediu şi lung şi pentru a combate criza fără precedent, fiind cât mai puţin afectaţi”, a anunţat Mohammed al-Jadaan, ministrul Finanţelor, într-o declaraţie citată de agenţia de presă a statului.

    Măsurile de austeritate vin după ce Arabia Saudită a raportat un deficit bugetar de 9 miliarde dolari pentru primul trimestru din 2020.

  • Povestea lui Dariusz Miłek, fondatorul unuia dintre cei mai cunoscuţi retaileri europeni de încălţăminte. Magazinele companiei pe care a fondat-o se găsesc în fiecare mall

    Dariusz Miłek s-a născut pe 1 februarie 1968 în Szczecin, Polonia. În 1976, familia s-a mutat în Lubin. În 1989, imediat după căderea regimului comunist din Polonia, antreprenorul a început să vândă pantofi sub brandul Miłek. Din 1996, compania Miłek a deschis primele magazine în sistem de franciză, care operau sub denumirea Yellow Foot. În 1999, Dariusz Miłek a pus bazele retailerului de încălţăminte CCC Sp. z o.o., începând rapid colaborarea cu peste 100 de francizaţi.

    La doi ani distanţă, sunt inaugurate un nou sediu şi un depozit în Polkowice. În paralel, este dat startul construcţiei fabricii CCC.  În 2004, antreprenorul hotărăşte să schimbe numele firmei în CCC S.A. şi să listeze compania la Bursa de Valori din Varşovia începând cu 2 decembrie. Tot în acelaşi an Dariusz Miłek devine acţionarul principal şi preşedintele consiliului de administraţie, iar businessul se extinde în afara graniţelor, cu o primă subsidiară în Praga, Cehia.

    Un an mai târziu, fabrica CCC ajunge să producă pentru prima dată în istoria grupului un număr record de peste 1 milion de perechi de încălţăminte. În prezent, CCC Capital Group operează în 29 de state prin intermediul a 1.242 de magazine, cu o echipă de peste 15.600 de angajaţi. Pe lângă prezenţa din Europa, începând cu primăvara anului 2019 grupul s-a extins în sistem de franciză şi în Emirabele Arabe Unite, Qatar, Arabia Saudită, Bahrein şi Oman.

    Cota CCC pe piaţa foarte fragmentată de retail de încălţăminte din Polonia este estimată la aproximativ 25%. În 2019, businessul a vândut 52 de milioane de perechi de încălţăminte şi a înregistrat venituri consolidate de peste 1,2 miliarde de euro.

    Businessul a intrat în piaţa locală în urmă cu şase ani, iar până la sfârşitul anului 2018 ajunsese la un număr de 62 de unităţi.

    De-a lungul timpului, Dariusz Miłek a investit de asemenea în tehnologia de imprimare 3D şi în real estate. În anul 2009 el a cumpărat palatul Kulczyk din Mazovia, construit în secolul XIX. În prezent, Miłek locuieşte în Chrostnik, Polonia, alături de soţia sa şi cei trei copii şi, potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, are o avere de 1 miliard de dolari. 

  • Vremuri negre pentru aurul negru

    Zdruncinată de criza coronavirusului, industria petrolieră a ajuns astfel în scenariul în care pentru prima dată în istorie vânzătorul – rafinării, companii petroliere – plăteşte cumpărătorul pentru a achiziţiona petrol.
    Preţul petrolului Brent, referinţa europeană, a scăzut la 15,98 dolari barilul (22 aprilie), acesta fiind cel mai mic nivel din 1999, după ce cantitatea de petrol disponibilă în piaţă a depăşit cu mult oferta, pe fondul scăderii economice cauzate de pandemia de COVID-19 care a redus cererea de combustibili. Piaţa a fost practic inundată cu petrol de când
    OPEC +, condus de Arabia Saudită şi Rusia, nu a reuşit să reînnoiască reducerile de producţie, luna trecută. OPEC + a convenit noi scăderi de livrări în această lună, dar blocajele guvernamentale pentru a limita pandemia au redus şi mai mult cererea de combustibil.

  • Criza paralelă cu cea a pandemiei de COVID-19 care ne afectează pe toţi, dar la care puţini se uită acum

    Cotaţiile petrolului au atins minimul ultimilor 18 ani, în contextul în care traderii se aşteaptă ca mai multe capacităţi de producţie să se închidă, pe fondul unei cereri scăduse – într-o situaţie generată de pandemia de COVID-19, potrivit FT.

    Cotaţia internaţională pentru petrol Brent a înregistrat o scădere de 6%, la 23,02 dolari per baril, cel mai redus nivel înregistrat din 2002 până azi.

    În acelaşi timp, cotaţia pentru petrol în SUA, WTI, a scăzut la sub 20 dolari per baril, după un declin de 6%.

    Preţurile petrolului s-au înjumătăţit în ultima lună, întrucât carantina impusă în mai multe state din Europa şi din America de Nord au afectat puternic cererea din piaţă, analiştii estimând că la nivel global consumul a scăzut cu circa 25%.

    În paralel, rezervele se acumulează din cauza războiului petrolier dintre Arabia Saudită şi Rusia, astfel încât traderii se aşteaptă ca surplusul să ajungă la 25 milioane barili pe zi luna viitoare – un nivel care ar copleşi rapid capacitatea de stocare la nivel global.

    „Acesta este un declin istoric la preţurilor, iar scăderea nu s-a terminat, întrucât industria rămâne fără spaţii de stocare, efectiv”, a spus Jason Bordoff, fost consilier pe energie în administraţia Obama.

    Arabia Saudită a intrat într-un războr al preţurilor luna aceasta după ce nu a reuşit să se înţeleagă cu Rusia referitor la modul în care producătorii ar trebui să răspundă la efectul coronavirusului asupra cererii.

    Însă, problema principală a industriei a devenit acest declin neîntrerupt al cererii, în contextul în care companiile aeriene au eliminat majoritatea zborurilor, multe fabrici s-au închis, iar cei care făceau naveta lucrează acum de acasă.

  • În timp ce toată Europa se află într-o criză fără precedent creată de Coronavirus, Arabia Saudită vine şi dă o nouă lovitură începând un război economic cu Rusia

    Arabia Saudită plănuieşte să inunde Europa cu petrol ieftin pe care vrea să-l vândă cu 25 de dolari barilul, într-un efort de a atrage marile rafinării care în prezent importă petrol rusesc, au precizat pentru Reuters surse din piaţă.

    Sursele, din companii şi rafinării majore din Europa, au spus că gigantul petrolier de stat saudit Aramco a promis să furnizeze volumele suplimentare începând cu luna aprilie.

    Preţurile petrolului s-au redus la jumătate faţă de începutul anului, deoarece cererea a fost afectată de răspândirea coronavirusului şi pentru că Rusia şi OPEC nu au reuşit să ajungă la un nou acord cu privire la reducerile de producţie. Rusia a refuzat să reducă producţia, iar Arabia Saudită a început un război al preţurilor pentru a disloca din cota de piaţa a companiilor ruseşti.

  • Măcel pe piaţa criptomonedelor: Vânzările masive au generat pierderi de 26 miliarde dolari în 24 de ore

    Capitalizarea totală a pieţei criptomonedelor a scăzut cu peste 26 de miliarde de dolari în ultimele 24 de ore, în contextul în care scăderea masivă a preţului ţiţeiului a declanşat vânzări masive.

    Luni la 8.00 – ora României – cotaţiile platformei Coinmarketcap.com arătau o scădere de peste 26 miliarde dolari în piaţă.

    Bitcoin, cea mai mare criptomonedă în funcţie de valoare, a scăzut cu 10% în 24 de ore.

    Vânzările masive din piaţa criptomonedelor vin după ce preţul barilului de petrol Brent – eşalonul cotaţiei interanţionale – a scăzut cu 30% la 31,02 dolari per baril, cel mai redus nivel din februarie 2016.

    De ce a declanşat Arabia Saudită războiul preţurilor

    Arabia Saudită a încercat să convingă cartelul OPEC şi Rusia să reducă producţia pentru a stimula preţul barilului de petrol în faţa epidemiei de coronavirus care a perturbat activitatea economică globală.

    Însă atunci când Rusia a încercat să blocheze planul, Regatul Saudit a schimbat strategia în faţa aliaţilor de la Moscova cu care a încercat să colaboreze în ultimii 4 ani.

    Riyadh-ul a răspuns prin creşterea producţiei şi printr-o reducere masivă a preţurilor. Analiştii susţin că aceasta a fost o încercare de a pedepsi Rusia pentru că a abandonat înţelegerea OPEC Ă Aliaţii.

    Mai mult, Arabia Saudită ar fi încercat să îşi întărească poziţia actuală drept cel mai mare exportator de petrol din lume, consideră analiştii.

    Mutarea demonstrează că Riyadh-ul este dispus să intre în conflict economic cu Rusia şi cu ceilalţi producători.

    „A fost un consens în OPEC să reducă producţia. Rusia nu a fost de acord şi a spus că de la 1 aprilie fiecare poate face ce vrea. De aceea, saudiţii îşi exercită acest drept”, spune pentru FT o sursă familiară cu politicile saudiţilor.

    Analiştii au pus la îndoială înţelepciunea deciziei Arabiei Saudite. Economia ţării nu este imună la prăbuşirea preţurilor, chiar dacă îi va aduce cotă de piaţă de la competitori.

    Însă sub conducerea Prinţului Mohammed bin Salman, Regatul Saudit şi-a câştigat reputaţia de stat impredictibill care face mutări riscante.

     

     

  • Ce miză are începutul crizei: De ce a declanşat Arabia Saudită războiul preţurilor pe piaţa ţiţeiului

    Preţurile petrolului s-au prăbuşit cu circa 30% azi-noapte, după ce Arabia Saudită a tras primul foc în ceea ce se conturează a fi un război al preţurilor.

    Saudiţii au anunţat că vor reduce preţurile şi vor majora producţia, ceea ce a declanşat ca preţul barilului de petrol Brent – eşalonul urmărit pe piaţa internaţoonală – a scăzut până la 31,02 dolari per baril, potrivit FT.

    În acelaşi timp, cotaţia West Texas Intermediate de pe piaţa internaţională a scăzut la 27,71 dolari per baril.

    De ce a declanşat Arabia Saudită războiul preţurilor

    Arabia Saudită a încercat să convingă cartelul OPEC şi Rusia să reducă producţia pentru a stimula preţul barilului de petrol în faţa epidemiei de coronavirus care a perturbat activitatea economică globală.

    Însă atunci când Rusia a încercat să blocheze planul, Regatul Saudit a schimbat strategia în faţa aliaţilor de la Moscova cu care a încercat să colaboreze în ultimii 4 ani.

    Riyadh-ul a răspuns prin creşterea producţiei şi printr-o reducere masivă a preţurilor. Analiştii susţin că aceasta a fost o încercare de a pedepsi Rusia pentru că a abandonat înţelegerea OPEC Ă Aliaţii.

    Mai mult, Arabia Saudită ar fi încercat să îşi întărească poziţia actuală drept cel mai mare exportator de petrol din lume, consideră analiştii.

    Mutarea demonstrează că Riyadh-ul este dispus să intre în conflict economic cu Rusia şi cu ceilalţi producători.

    „A fost un consens în OPEC să reducă producţia. Rusia nu a fost de acord şi a spus că de la 1 aprilie fiecare poate face ce vrea. De aceea, saudiţii îşi exercită acest drept”, spune pentru FT o sursă familiară cu politicile saudiţilor.

    Analiştii au pus la îndoială înţelepciunea deciziei Arabiei Saudite. Economia ţării nu este imună la prăbuşirea preţurilor, chiar dacă îi va aduce cotă de piaţă de la competitori.

    Însă sub conducerea Prinţului Mohammed bin Salman, Regatul Saudit şi-a câştigat reputaţia de stat impredictibill care face mutări riscante.

  • Arabia Saudită dă startul celei mai mari listări din istorie

    Saudi Aramco vrea să anunţe începutul procedurilor de listare la bursă în data de 3 noiembrie, după ce a amânat deja luna aceasta tranzacţia pentru a le da timp consultanţilor să găsească investitori, potrivit surselor din piaţă citate de Reuters.

    Aramco vrea să vândă între 1% şi 2% din acţiuni pe bursa Tadawul din Arabia Saudită, în ceea ce s-ar putea contura drept cea mai mare listare bursieră din istorie, valorând aproape 20 miliarde dolari.

    Compania discută în continuare cu acţionari şi transmite că este pregătită pentru listare, şi că momentul va fi hotărât doar de condiţiile pieţei şi de acţionari.

    Aramco va avea curând mai multe instituţii ca acţionari, spune Yassir al-Rumayyan, şeful Fondului Suveran al Arabiei Saudite.

    Potrivit presei locale, Aramco va începe subscrierea în data de 4 decembrie.

    Wall Street-ul aşteaptă listarea Saudi Aramco încă de acum trei ani, când Prinţul Coroanei Mohammed bin Salman a anunţat pentru prima dată că va iniţia procedura.

    Cu toate acestea, evaluarea pe care o doreşte el pentru Saudi Aramco – 2.000 miliarde dolari – a fost pusă la îndoială de experţi ai industriei, care atrag atenţia că mai multe ţări demarează eforturi accelerate pentru a se îndepărta de combustibili fosili în lupta cu încălzirea globală, ceea ce pune presiune pe preţuri şi subminează valoarea activelor producătorilor de combustibili fosili.

    Şeful Fondului Sueran al Rusiei anunţă că lucrează cu un consorţiu de investitori pentru listarea Aramco.

    „Sunt mai multe fonduri de pensii din Rusia care sunt interesate să investească în IPO-ul Aramco şi am primit indicaţii şi de la fondul nostru ruso-chinez că ar fi instituţii majore şi în China care ar fi interesate de această listare”, transmite Kirill Dmitriev, şeful Russian Direct Investment Fund.