BusinessMagazin

Tag: Antonescu

  • Alegerile prezidenţiale, prioritatea zero pentru toată lumea

    Mai nou, după demisia lui Daniel Chiţoiu de la Finanţe, şi liberalul Andrei Gerea de la Economie a fost înlocuit provizoriu cu pesedistul Constantin Niţă, la Finanţe a rămas interimar tot premierul Victor Ponta, ceea ce a dus deja la întârzierea aprobării în Guvern a scrisorii de intenţie cu FMI, iar dezvăluirile din presă despre un conflict de interese din familie au adus aproape de demisie încă un ministru liberal, Mariana Câmpeanu.

    Insistenţa lui Crin Antonescu de a obţine pentru Klaus Iohannis un post de vicepremier şi ministru de interne şi în acelaşi timp de a păstra în Guvern numai două posturi de vicepremier (pentru Dragnea şi Iohannis) în loc de patru, cum a vrut PC (adică încă unul pentru PC şi unul pentru UNPR) a adâncit neaşteptat de rapid criza guvernamentală, iar refuzul lui Victor Ponta de a-l promova pe Iohannis, un om de încredere al lui Antonescu, într-o astfel de funcţie esenţială, de care depinde organizarea alegerilor din acest an, a desăvârşit ruptura din USL.

    Într-o ultimă încercare de a-şi consolida poziţia la guvernare şi şansele la prezidenţiale, Antonescu a ameninţat PSD că dacă nu acceptă restructurarea guvernamentală dorită de liberali, PNL va trece în opoziţie şi va cere demisia Guvernului (ceea ce l-ar situa alături de fostul inamic al liberalilor, PDL, care la rândul său pregăteşte o moţiune de cenzură), în timp ce Ponta s-a repliat alături de nou-creata sa alianţă electorală de carton, Uniunea Social-Democrată – USD (PSD, PC, UNPR) şi a ameninţat PNL că dacă Antonescu va candida singur la prezidenţiale, fără sprijinul USD adică, atunci USD va avea şi ea candidat propriu la prezidenţiale.

    Deşi tonul declaraţiilor a devenit din ce în ce mai ostil şi de o parte, şi de alta, USL nu s-a rupt însă, iar noi runde de discuţii ar urma să aibă loc săptămâna viitoare. Crin Antonescu, strategic, l-a desemnat pe Ioan Chelaru să asigure conducerea Senatului cât timp e plecat el din străinătate (luni şi marţi), iar Victor Ponta, împăciuitor, s-a apărat de acuzaţia lui Antonescu că la un moment dat nu i-a răspuns acestuia la telefon, scuzându-se că era la masă cu premierul Moldovei.

    Situaţia s-a întors deci la punctul la care era cu exact o săptămână în urmă, când ţara încă spera să se rezolve criza politică, iar electoratul uselist încă spera ca PSD şi PNL să rămână împreună – lucru pe care îl ştiu ambele partide, inclusiv liderii lor, conştienţi că împreună au luat şi vor lua net mai multe voturi decât separat şi că, vorba lui Ponta, a susţine ruperea USL “înseamnă a-i vrea binele lui Băsescu” şi Dreptei, care, după cum deja a sugerat Theodor Stolojan, abia aşteaptă o alianţă cu un PNL “eliberat” de actualul său lider.

  • Ce e de făcut în caz de givraj politic: dăm cu măturica

    Conform legislaţiei în vigoare din 2008, gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de producerea unui accident de aviaţie civilă revine strict Ministerului Transporturilor, conform planului de intervenţie care include în coordonare ROMATSA, Autoritatea Aeronautică, STS prin sistemul 112, ISU judeţene, Salvamont şi SMURD.

    În schimb, gafele de comunicare ale ministrului de interne Radu Stroe şi susţinerea sa politică mult mai slabă din partea PNL l-au făcut pe acesta să-şi piardă funcţia în favoarea vicepremierului Gabriel Oprea, uns interimar la Interne după ce a coordonat raportul guvernamental cu greşeli privind accidentul aviatic, care indică ROMATSA drept principalul vinovat pentru întârzierea cu care au fost recuperaţi supravieţuitorii.

    La finele săptămânii viitoare, în urma reuniunii de la Sinaia a conducerii PNL, ar putea fi aşteptate însă noi remanieri, care teoretic ar putea s-o includă pe Ramona Mănescu, criticată până acum deschis din tabăra PNL doar de Relu Fenechiu, dar şi pe vicepremierul Daniel Chiţoiu, după unele surse prea apropiat de premierul Victor Ponta pentru gustul lui Crin Antonescu şi care ar urma să fie înlocuit cu Klaus Iohannis, primarul Sibiului.

    Premierul Victor Ponta a negat iminenţa unei remanieri, iar Crin Antonescu a afirmat că n-are în minte o listă a miniştrilor care ar putea fi schimbaţi, dar a adăugat că o remaniere “nu e o tragedie, nu e o ruşine, nu e ceva iremediabil, lucrurile se întâmplă”.

  • Fac poze când gătesc şi lucru manual în timpul mandatului. Perlele politice ale săptămânii

    “Îmi iau şorţ de bucătărie, fac poze când gătesc, aia cu croşetatul nu, dar o să fac împletituri, făceam la lucru manual ştergare din foaie de porumb şi mai ştiu să fac breloc de chei din plastic” – deputatul PDL Cezar Preda despre viitoarea lui pagină de Facebook

    “Mă gândeam, ca să fim siguri că ne promulgă legile, să le autentificăm la notariatul Ioanei Băsescu, ca să nu le mai blocheze” – premierul Victor Ponta, explicând că pregăteşte o sesiune parlamentară pentru revotarea legilor blocate de preşedinte

    “Aceşti oameni au în loc de cap un televizor şi în loc de inimă un portofel” – Cătălin Predoiu, prim-vicepreşedintele PDL, despre Victor Ponta şi Crin Antonescu

    “E ca şi cum PSD, PNL şi Antena 3 au fost scoşi din UE” – Sebastian Lăzăroiu, consilier prezidenţial, despre conţinutul raportului MCV privind România

    “Demiterea unui secretar de stat nu este puţin lucru” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre faptul că ministrul liberal Radu Stroe rămâne în funcţie, dar în schimb a fost demis secretarul de stat liberal Cătălin Chiper în urma accidentului aviatic din Apuseni
     

  • Antonescu: În 2014 se joacă mize mari. PNL e în competiţie fără menajamente. Regulile, ca la război

    “Este foarte important pentru mine să vă întâlnesc azi, la începutul unui an foarte greu, foarte important. Am intrat într-un an foarte greu, foarte încărcat, şi din punct de vedere politic, dar nu numai. În acest an se joacă mize mari, ştim că pentru PNL cu deosebire 2014 e un an politic esenţial”, a spus Antonescu.

    El a precizat că nu se referă doar la rezultatul celor două alegeri – europarlamentare şi prezidenţiale, ci la “bătălii” mult mai importante, prima dintre acestea fiind “bătălia guvernării”.

    “Vorbesc de bătălia guvernării, pentru că până când vom avea prezidenţiale şi un anume alt preşedinte, până ne vom confirma identitatea şi forţa la europarlamentare, până atunci prima noastră reposnabilitate, grijă, bătălie e azi şi mâine săptămâna viitoare bătălia guvernării. Avem ca reponsabilitate, ne-am asumat-o, am fost investiţi de votul majorităţii cetăţenilor şi trebuie să ne achităm de ea cât mai bine, eficient, onorabil”, a spus Antonescu.

    El a precizat că PNL mai are de dat în 2014 şi o bătălie pentru reconfirmarea şi întărirea unei identitiţi istorice doctrinare şi politici de care scena politică din România are nevoie.

    “La sfârşitul acestui an această ţară va trebui să aibă un nou preşedinte, nu doar în sensul de altă persoană decât actuala persoană – asta este chiar singura certitudine: va fi o altă persoană, dar o persoană cu altă mentalitate, abordare, autoritate, altă dorinţă de a face ceea ce un preşedinte are de făcut în scena politică şi publică din România”, a mai spus Antonescu.

    El a precizat că PNL este într-o competiţie grea, în care nu există menajamente, în care regulile sunt asemenea cu ale războiului, iar PNL trebuie, în momentul alegerilor, să devină asemenea unei armate, ca orice partid bine organizat.

    “Suntem destul de puternici pentru a da şi a câştiga aceste bătălii”, a spus Antonescu.

    El participă, vineri, la Iaşi, la manifestările care marchează împlinirea a 155 de ani de la Unirea Principatelor.

  • Stroe: Mi-am depus demisia în semn de onoare. Plecarea mea, un fapt de normalitate într-o ţară democratică

    Declaraţiile lui Radu Stroe:

    • Am decis să-mi depun demisia în semn de onoare pentru apărarea demnităţii pompierilor IGSU, care în ultimele trei zile au primit acuzaţii nedrepte, deşi ei sunt eroii care salvează vieţi. Aceşti salvatori de meserie nu trebuie să pătimească din cauza decidenţilor politici.

    • Îmi prezint scuze tuturor celor care prin unele declaraţii nefericite dar nu rău intenţionate le-am creat impresia de om relaxat sau indiferent sau care ţine de scaunul de ministru. Plecarea mea trebuie să reprezinte un fapt de normalitate într-o ţară democratică.

    Declaraţiile lui Victor Ponta:

    • Am vorbit cu preşedintele ţării şi am făcut propunerea ca vicepremierul Gabriel Oprea să asigure interimar conducerea MAI. Cel mai probabil în jurul datei de 1 februarie vom avea propunerea pentru un nou ministru.

    • Este din ce în ce mai evident că erorile grave care i-au îndreptat greşit pe cei care îi căutau pe supravieţuitori au fost produse de ROMATSA şi STS. Vă asigur că activitatea în ROMATSA trebuie să continue. Săptămâna viitoare vom avea propunerea de modificare a sistemului de funcţionare şi de coordonare a instituţiilor publice în asemenea situaţii. Vor exista două tipuri de comisii, de comitete de urgenţă, unul pentru intemperii şi altul pentru situaţii de urgenţă.

    Ministrul era pregătit să participe la comandamentul de iarnă care a început la ora 13.00 şi a venit în acest sens la Palatul Victoria, dar, odată ajuns la sediul Guvernului, a fost informat să se prezinte la cabinetul premierului Ponta, de unde tocmai plecase liderul PNL, Crin Antonescu.

    Stroe nu a mai ieşit din biroul lui Ponta, comandamentul de iarnă a început, iar surse oficiale au precizat că acesta a demisionat.

    Majoritatea din cei peste 40 de lideri PNL, vicepreşedinţi şi membri ai Biroului Permanent, contactaţi de MEDIAFAX, au evitat să aibă un punct de vedere faţă de oportunitatea depunerii mandatului de către ministrul Radu Stroe, totuşi cinci exprimându-se clar în favoare unei demisii.

    La nivelul conducerii PNL o serie de vicepreşedinţi sau lideri de filiale sunt în favoarea ideii ca ministrului de Interne, Radu Stroe, să-i fie solicitată demisia din această funcţie ca urmare a modului în care a fost gestionată intervenţia în cazul accidentului aviatic din Apuseni.

    “Ar trebui să plece, dar nu e singurul vinovat. Cei doi nu ar fi murit dacă se intervenea la timp. Nu Chiper (secretar de stat în MAI – n.r.) trebuia să fie la cârmă, ci Stroe. Asta e o glumă că l-au demis pe Chiper”, a declarat unul dintre vicepreşedinţii PNL pentru MEDIAFAX.

    Un alt lider de filială a susţinut că implicarea ministrului de Interne ar fi trebuit să fie majoră, după cum şefii de consilii judeţene sunt obligaţi moral să fie implicaţi sută la sută în situaţiile de calamităţi, cum sunt inundaţiile sau înzăpezirile.

    “Trebuie să-i fie retras sprijinul politic, nu e admisibil. Şi atunci când au fost inundaţii, şi atunci când au fost zăpezile, eu m-am implicat de fiecare dată în teren chiar şi atunci când nu aveam o funcţie la nivelul judeţului”, a mai spus unul dintre vicepreşedinţi.

    Pe de altă parte, un alt lider al PNL este de părere că pe lângă remanierea lui Radu Stroe este necesară şi demisia ministrului Transporturilor, Ramona Mănescu.

    “Radu Stroe e bleg, dă declaraţii de copil. Responsabilitatea pentru astfel de situaţii este legal la Ministerul Transporturilor, unde nu s-a făcut o celulă de criză pentru o astfel de situaţie. Aştept remanierea şi a lui Stroe, dar nu se poate ca ministrul Transporturilor să nu se ocupe personal după ce a aflat că e un accident”, a susţinut liderul PNL.

    Un alt vicepreşedinte PNL consideră că Stroe ar trebui să demisioneze doar “dacă ar fi fost şeful STS şi ar fi dat coordonate aiurea”.

    Cea mai mare parte a membrilor conducerii PNL au refuzat, însă, să aibă un punct de vedere legat de oportunitatea unei demisii a ministrului de Interne. O parte dintre aceştia au precizat că momentul discuţiei efective asupra acestui subiect trebuie să fie la Delegaţia Permanentă a PNL de la începutul lunii februarie, menţionând că nu se pot “antepronunţa”.

    Alţi lideri aşteaptă poziţia preşedintelui PNL, Crin Antonescu, în cadrul reuniunii partidului.

    “Indiferent cine ar fi ministru de Interne, cred că nu este vina lui în primul rând, avem servicii de informaţii, avem STS. Greşeala ar fi a ministerului dacă nu-i dotează (…) Salvamont ar fi fost primul serviciu care ar fi trebuit anunţat, nu SMURD. Sunt convins că a fost o bulibăşeală de nedescris”, a afirmat un alt lider PNL.

    De asemenea, unii dintre vicepreşedinţi au susţinut că “miniştrii nu pot fi schimbaţi precum cămăşile”, iar pentru o eventuală demitere trebuie să se aştepte rezultatele anchetei asupra accidentului aviatic.

    “Hai dom’le, terminaţi cu chestiuni din astea, terminaţi”, a fost reacţia unui alt membru al conducerii PNL, contactat de MEDIAFAX.

    Liderul PNL Crin Antonescu a declarat, miercuri, că afirmaţiile lui Radu Stroe despre accidentul aviatic sunt “un exemplu de comunicare catastrofală”, menţionând că va propune conducerii PNL “măsuri politice radicale”, el menţionând şi că Ramona Mănescu nu a comunicat deloc în această perioadă.

    Întrebat, într-o intervenţie la Realitatea TV, cum comentează faptul că Radu Stroe a spus că îşi reproşează că tragedia de la Cluj s-a întâmplat în mandatul său şi că la nivelul Ministerului de Interne nu s-a constituit o celulă de criză, Antonescu a răspuns: “Cu tot respectul pentru domnul Stroe şi cu toată colegialitatea, este un exemplu de comunicare catastrofală, de natură să stârnească revolta în condiţii de nemulţumire publică”.

    El a menţionat că face o distincţie între modul în care s-au întâmplat lucrurile la Ministerul Transporturilor şi la Ministerul de Interne.

    Antonescu a menţionat, totuşi, că Ramona Mănescu nu a comunicat deloc în această perioadă.

    Antonescu a ţinut să precizeze că va propune conducerii PNL “măsuri politice radicale” în acest caz, dar a precizat că discuţiile şi deciziile se poartă şi se iau în interiorul partidului.

    El a criticat comunicarea “catastrofală” a tuturor autorităţilor implicate în operaţiunile de salvare în urma accidentului aviatic, precizând că este posibil ca şi premierul să fi primit informaţii eronate.

    De asemenea, liberalul a ţinut să sublinieze că în cursul zilei de miercuri nu s-a pus nici în partid şi nici de către premier problema demiterii ministrului Stroe.

     

  • Ce se va alege din referendumul pentru revizuirea Constituţiei

    Liniştea n-a durat însă mult, şi nu doar din cauza insistenţei preşedintelui Băsescu de a face deschis opoziţie Guvernului prin declaraţii tot mai agresive (România “e cu un pas în prăpastie” sau “comunitatea de afaceri nu are încredere să facă investiţii” din cauza subminării statului de drept de către USL). După ce Curtea Constituţională a respins modificările la Codul penal adoptate în decembrie, care protejau de ANI şi DNA funcţionarii publici şi demnitarii, PDL (care a sesizat CCR în acest caz) a prins curaj şi a prevestit că USL va păţi cu revizuirea Constituţiei ce au păţit şi cu modificarea Codului penal, întrucât CCR nu va putea aproba un proiect de revizuire care ignoră rezultatele referendumului constituţional valid din 2009.

    Augustin Zegrean, preşedintele CCR, a declarat deocamdată, referindu-se la referendumul din 2009 pentru parlament unicameral, că “nimeni nu poate să încalce decizia poporului român”, ceea ce anticipează relansarea în forţă a conflictelor de anul trecut pe tema revizuirii Constituţiei. După deputatul UDMR Cseke Attila, suprapunerea europarlamentarelor cu referendumul nici n-ar fi posibilă tehnic, nu numai fiindcă legea cere o pauză de o zi înainte de alegerile din 25 mai, ci şi fiindcă USL încă n-a trimis Comisiei de la Veneţia proiectul de revizuire, aşa cum a promis.

    Chiar şi fără obiecţii de la CCR sau de la Bruxelles, validarea referendumului pare improbabilă (prag de participare – 50%), dacă ţinem cont că la europarlamentarele din 2009, participarea la vot a fost de 30%. Pentru moment însă, nimeni nu are interesul să discute aceasta: puterea, pentru că trebuie să-şi urmeze promisiunile şi să livreze electoratului proiectul de revizuire oricum ar fi el, iar opoziţia, pentru că proiectul oferă în continuare nesperate oportunităţi de a chema poporul la luptă contra puterii. Cel mai sonor critic este, deocamdată, Mihai-Răzvan Ungureanu, liderul Forţei Civice, care a chemat la un boicot general la preconizatul referendum, pe motiv că proiectul de revizuire este “toxic pentru România”.

  • Şi totuşi, cu cine votăm în 2014?

    Cu alte cuvinte, USL nu se va rupe accidental, din orgolii mărunte, ci spre a da şansa PSD şi PNL să participe separat la europarlamentare, în funcţie de afinităţile ideologice proprii. Crin Antonescu susţine şi el participarea separată a PNL, deşi în condiţiile menţinerii formale a USL.

    O astfel de soluţie, care dă liber certurilor dintre pesedişti şi liberali sub un pretext elegant, a îmblânzit deja atmosfera: Victor Ponta şi-a reluat sprijinul explicit faţă de candidatura lui Crin Antonescu la prezidenţiale, iar Antonescu, cel care până acum tuna contra “justiţiei băsiste”, a declarat că el nu vede în condamnarea la închisoare a lui Adrian Năstase o persecuţie politică şi l-a apărat pe Ponta de acuzaţiile că s-a amestecat în justiţie când s-a înfuriat că Năstase intră iar la închisoare.

    PNL ştie că în anul început cu condamnarea lui Năstase sunt destui uselişti cu dosare pe rol (Fenechiu, Silaghi, Dragnea, Chiuariu, Vosganian) şi că nu poate da vina la infinit pe “justiţia băsistă”, cu atât mai puţin pe o colaborare subterană PSD-Băsescu contra PNL, fără a-şi afecta credibilitatea. La PSD, cel care a înţeles corect problema a fost Ion Iliescu, care a spus că nu crede în “conexiunea cu politicul” a condamnării lui Năstase. Plus că, în prima lui postare de la Rahova, Năstase acuză USL că a consolidat prin inacţiune mecanismul prin care Băsescu controlează justiţia – un mesaj de care atât PSD, cât ţi PNL au tot interesul să se delimiteze.

    În tabăra opoziţiei, tema candidatului dreptei la alegerile prezidenţiale a revenit în prim-plan odată cu ironiile în premieră ale preşedintelui Traian Băsescu la adresa lui Cătălin Predoiu, candidatul PDL, pe care şeful statului l-a calificat drept “preşedintele care ar asigura o linişte deplină în ţară”, sugerând astfel că desemnarea lui ar fi o expresie a lipsei de lideri reali din partid.

    Pentru ca un lider al altui partid de dreapta (cum ar fi MRU) să se poată impune însă drept candidat comun al dreptei, după planurile de anul trecut, ar trebui însă ca respectivul partid să se poată compara electoral cu PDL, care deja se apropie de 20% în sondaje, conform vicelui Ioan Oltean. Avansul în sondaje al pedeliştilor rămâne însă irelevant pentru prezidenţiale, după cum corect a remarcat acelaşi Băsescu (“sigur vor da şi preşedintele României din atâta creştere”).

  • Cireada de vaci care joacă pe modelul Prigoană şi Bahmuţeanu. Perlele politice ale săptămânii

    “În ultima perioadă, domnul Antonescu e tot un fel de Traian Băsescu” – premierul Victor Ponta

    “Nu, că sunt lucruri de la natură, nu poţi să treci peste ele” – Crin Antonescu, liderul PNL, întrebat dacă poate trece peste diferendele cu Victor Ponta

    “Pinocchio în povestea noastră s-a înhăitat cu doi pungaşi, cum ar fi să zicem Ponta şi Antonescu şi i-a crescut nasul, pentru că minţea, şi nu a mai fost crezut de zână şi nu a devenit băieţel adevărat, adică un partid adevărat lider al opoziţiei” – Eugen Tomac, liderul PMP, despre PDL

    “Mai face şi el jocuri de picioare. Joacă, joacă. Are măiestria jocului de picioare” – Ion Iliescu, preşedintele de onoare al PSD, despre amânarea bugetului de către preşedintele Traian Băsescu

    “Ponta şi Antonescu, pe modelul Prigoană şi Bahmuţeanu se împacă sau se ceartă când e lună nouă sau lună plină” – Gheorghe Flutur, secretarul general al PDL

    “Dacă premierul ar decide desfiinţarea Muzeului Ţăranului Român, atunci gestul său ar fi comparabil cu dărâmarea bisericilor de către Nicolae Ceauşescu” – senatorul PNL Puiu Haşotti despre planul de comasare a Muzeului Satului cu Muzeul Ţăranului Român

    “Să le dea Dumnezeu gândul cel bun, să se certe în continuare, dar să rămână uniţi, totuşi” – liderul PDL Vasile Blaga, urând PSD şi PNL să rămână împreună “ca să plătească împreună” pentru promisiunile neonorate din campanie

    “Aceşti corifei ai demagogiei dâmboviţene, chemaţi la Cluj de alţi gargaragii, vor să (…) instrumenteze interesele mlăştinoase ale unor neîmpliniţi bucureşteni şi aspiranţi revizionişti budapestani (…) de a împrăştia şi în această provincie a României cât mai mult din noroiul elucubraţiilor demagogice din care-şi hrănesc populismul deşănţat pe care-l practică în fiecare zi” – Ioan Rus, vicepreşedintele PSD, despre demersurile PMP în Transilvania

  • Ce rămâne de făcut dacă tot nu intrăm în Schengen

    De la Bruxelles a sosit, previzibil, ameninţarea că modificarea Codului penal în favoarea politicienilor va fi consemnată în raportul MCV din ianuarie, ceea ce a venit însă pe un fond de iritare tot mai intensă în USL faţă de Bruxelles, atât din cauza amânării continue a primirii României în spaţiul Schengen sub diverse pretexte, cât şi din cauza opoziţiei surde a UE faţă de orice investiţii în Est care le-ar putea concura pe cele europene (fie că e vorba aici de investiţii chineze, aşa cum a ilustrat-o celebra circulară de la Bruxelles care le cerea prudenţă statelor din Est participante la forumul China-Europa de Est de la Bucureşti, fie, dacă e să-i credem pe unii comentatori apropiaţi USL, chiar de investiţii americane gen Chevron).

    Fapt e că premierul Victor Ponta a acceptat până la urmă ca modificarea Codului penal şi modificarea legii amnistiei (planificată şi ea la votare, dar amânată) să se facă numai după discuţii cu MJ, CSM, Parchet şi CE, spre a pune capăt unui scandal care ameninţa să înceapă să-l concureze pe cel din vara trecută, de la referendumul de demitere a preşedintelui. În ce-l priveşte pe co-liderul USL Crin Antonescu, acesta a văzut în toată povestea un nou prilej de a arunca vina pe PSD şi de a se dezvinovăţi pe sine, pretinzând că “a avut informaţii incomplete” asupra conţinutului modificărilor legii, deşi iniţial, ca vechi susţinător al ideii că ghearele DNA şi ANI ar trebui tăiate, se declarase de acord cu mutilarea Codului.

    Pentru oamenii obişnuiţi, modificarea Codului penal în Cameră ar însemna reintroducerea infracţiunilor de insultă şi calomnie, eliminate în 2006, dar a căror reintroducere a devenit necesară după decizia din aprilie a CCR. Pentru demnitari, modificările se referă la scoaterea din categoria celor incriminabili pentru corupţie, mită şi abuz în serviciu a preşedintelui, a parlamentarilor, a avocaţilor şi a notarilor (conform DNA, 28 de parlamentari au dosare de corupţie, inclusiv Bogdan Ciucă de la PC, şeful Comisiei juridice a Camerei), precum şi la ieşirea primarilor de sub incidenţa conflictului de interese (conform DNA, 100 de primari au dosare de conflict de interese).

  • Lovitura de stat zilnică de la ora 18,30. Perlele politice ale săptămânii

    “Guvernul Ponta schimbă agenda externă a României fără să-i întrebe pe români” – fruntaşul PMP Teodor Baconschi despre declaraţia MAE că România şi-a făcut temele pentru Schengen, dar nu poate “sta în genunchi, cu mâna întinsă” cerşind aderarea

    “Nu, că nu am avut bani. Nu-mi pare rău” – preşedintele Traian Băsescu, întrebat dacă nu ar fi preferat să meargă el în locul lui Victor Ponta la funeraliile lui Nelson Mandela

    “În fiecare seară, la ceasurile 18.30 fix, preşedintele – totuşi în funcţie – al acestei ţări anunţă că a mai avut loc o lovitură de stat” – Crin Antonescu, preşedintele Senatului

    “Deşi este cel mai bun prieten al somnului, dl. Antonescu să nu se culce pe o ureche. De ce îi este frică, de aia nu va scăpa” – senatorul PSD Mircea Geoană despre comentariile ironice ale lui Crin Antonescu la adresa potenţialilor candidaţi PSD la preşedinţie

    “Nu pot spune că mi-a venit să plâng, dar am trăit o mare amărăciune. Respingerea Legii minelor fost o mare lovitură, dar am văzut că o ţară întreagă se bucura” – fostul ministru PNL Varujan Vosganian