BusinessMagazin

Tag: ANCOM

  • ANCOM scoate la licitaţie 52 de frecvenţe radio pentru transmisii de date şi acces la internet

    Cele 52 de frecvenţe sunt disponibile în benzile 3.410 – 3.600 şi 3.600 – 3.800.

    Preţurile de pornire pentru fiecare bloc de frecvenţe din cele două benzi este egal cu valoarea minimală a taxei de licenţă stabilite prin hotărârea Guvernului aprobată în 26 august 2015, respectiv 370.000 de euro pentru blocurile din banda 3,4 – 3,6 GHz şi 185.000 euro pentru blocurile din banda 3,6 – 3,8 GHz.

    Potrivit strategiei şi planului de acţiune pentru implementarea sistemelor de comunicaţii de bandă largă la nivel naţional în banda 3.400 – 3.800 MHz, adoptate anterior de autoritate, ANCOM va organiza până la finalul acestui an o singură procedură de selecţie pentru ambele benzi de frecvenţe, în cadrul căreia vor fi disponibile 16 blocuri pereche de lărgime 2×5 MHz alocate la nivel naţional în banda 3,4 – 3,6 GHz şi 36 de blocuri nepereche de lărgime 5 MHz alocate la nivel naţional în banda 3,6 – 3,8 GHz.

    Noile drepturi de utilizare a spectrului radio vor intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2016, pentru o perioadă de 10 ani.

    Potrivit deciziei adoptate de autoritate, fiecare operator care va dori să participe la licitaţie va depune o ofertă iniţială prin care va indica numărul de blocuri de frecvenţe pe care doreşte să le achiziţioneze în fiecare din cele două benzi disponibile. Ofertele iniţiale vor arăta dacă există o cerere mai mare decât oferta pe anumite benzi, dacă cererea este mai mică decât oferta sau dacă oferta este similară cu cererea.

    În cadrul etapei de licitaţie, în funcţie de cerere, ANCOM va organiza una sau mai multe runde primare, respectiv primare suplimentare, precum şi o rundă de alocare pentru stabilirea repartizării în bandă a blocurilor de frecvenţe câştigate de fiecare ofertant.

    Toate ofertele făcute în rundele primare şi primare suplimentare sunt oferte pentru pachete de blocuri de frecvenţe, astfel încât o ofertă depusă într-o rundă poate fi câştigătoare numai în integralitate, iar un ofertant nu poate câştiga un bloc de frecvenţe pentru care nu a depus o ofertă.

    Titularii drepturilor de utilizare a blocurilor de frecvenţe adjudecate în urma procedurii de selecţie vor avea obligaţia de a pune în funcţiune, oriunde pe teritoriul naţional, 25 de staţii de bază după un an de la intrarea în vigoare a licenţei, 50 de staţii după doi ani şi 100 de staţii de bază după patru ani de la intrarea în vigoare a licenţei.

    Pe de altă parte, în cadrul şedinţei Consiliului Consultativ de marţi, ANCOM a agreat cu industria o serie de modificări privind tariful de utilizare a spectrului radio, inclusiv în cazul tarifului datorat pentru reţele publice de comunicaţii de bandă largă în banda 3.400 – 3.800 MHz. Astfel, furnizorii vor plăti pentru utilizarea unui bloc de frecvenţe pereche de 5 MHz alocat la nivel naţional în banda 3.400 – 3.600 MHz un tarif de 72.000 euro/bloc, respectiv 36.000 euro/bloc pentru un bloc de frecvenţe nepereche de 5 MHz alocat la nivel naţional în banda 3.600 – 3.800 MHz. Tariful a fost determinat în mod proporţional cu cuantumul tarifului existent în aceste benzi pentru blocuri de 2×7 MHz în banda 3,4 – 3,6 GHz, respectiv pentru blocuri de 2×28 MHz în banda 3,6 – 3,8 GHz, şi intră în vigoare de la data de 1 ianuarie 2016, odată cu noile licenţe.

    În prezent, în banda de frecvenţe radio 3.410-3.600 MHz sunt în vigoare şapte licenţe deţinute de societăţile Orange România, UPC România, Vodafone România şi 2K Telecom, toate fiind acordate pentru furnizarea la nivel naţional de reţele publice şi de servicii de comunicaţii electronice prin intermediul aplicaţiilor de tip FWA (Fixed Wireless Access – acces fix pe suport radio) şi NWA (Nomadic Wireless Access – acces pe suport radio de tip nomadic).

    În banda de frecvenţe 3.600 – 3.800 MHz există o licenţă acordată Societăţii Naţionale de Radiocomunicaţii pentru furnizarea la nivel naţional de reţele publice şi de servicii de comunicaţii electronice prin intermediul aplicaţiilor de tip BWA (Broadband Wireless Access – acces pe suport radio de bandă largă). Toate aceste opt licenţe sunt valabile până la 31 decembrie 2015.

  • ANCOM:Orange şi RCS&RDS, cele mai mari viteze medii de download pentru internet mobil, respectiv fix

    “În primele 6 luni ale anului, Netograf.ro, aplicaţia pentru testarea şi monitorizarea calităţii serviciului de internet, arată că operatorii de internet mobil le-au oferit utilizatorilor următoarele viteze medii reale de download: Orange România – 34,15 Mbps indoor şi 52,81 Mbps outdoor, RCS & RDS – 2,71 Mbps indoor şi 2,66 Mbps outdoor, Telekom România Mobile Communications – 9,62 Mbps indoor şi 9,18 Mbps outdoor, Vodafone România – 16,94 Mbps indoor şi 27,80 Mbps outdoor, în timp ce principalii furnizori de internet fix au oferit viteze medii reale de download după cum urmează: Digital Cable Systems – 47,96 Mbps fir şi 26,52 Mbps wireless, Nextgen Communications – 63,83 Mbps fir şi 34,61 Mbps wireless, RCS & RDS – 95,21 Mbps fir şi 42,43 Mbps wireless, Telekom România Communications – 29,34 Mbps fir şi 15,36 Mbps wireless, UPC Romania 49,52 Mbps fir şi 28,62 wireless”, arată ANCOM, într-un comunicat.

    Autoritatea a publicat pe Netograf.ro statisticile oficiale privind calitatea serviciului de internet fix şi mobil în România pentru trimestrul al doilea, pe baza testelor efectuate de utilizatori şi a ofertelor introduse de operatori în aplicaţie. Ofertele aflate în prezent în aplicaţie acoperă în totalitate cele 12 milioane de conexiuni de internet mobil şi 93% dintre cele 4 milioane de conexiuni de internet fix folosite de utilizatorii din România.

    Netograf.ro a fost conceput de ANCOM pentru a le oferi utilizatorilor de internet din România un instrument independent, obiectiv şi gratuit pentru verificarea calităţii serviciului de internet.

  • Numărul abonaţilor la servicii de retransmisie a programelor audiovizuale a crescut în 2014 cu 6%

    “Majoritatea abonaţilor la servicii de retransmisie continuă să recepţioneze programele TV prin intermediul reţelelor de cablu, numărul acestora atingând cifra de 4,38 milioane la finalul anului 2014 (+6,3% faţă de anul 2013), în timp de 2,46 milioane abonaţi recepţionează programele TV prin reţele satelit de tip DTH (+4,7% faţă de anul 2013), iar 68 de mii de abonaţi recepţionează aceste programe prin tehnologie IP (+22,1% faţă de anul 2013)”, arată ANCOM, într-un comunicat.

    La sfârşitul anului 2014, 60% din totalul abonaţilor erau din mediul urban, majoritatea de 80% fiind abonaţi la cablu. În mediul rural, cei mai multi dintre abonaţi (61%) recepţionează programele TV prin intermediul reţelelor satelit de tip DTH.

    Numărul abonaţilor la serviciile de retransmisie a programelor în format digital a continuat să crească în 2014, ajungând la 4,23 milioane, din totalul de 6,9 milioane de abonaţi (în creştere cu 9% faţă de anul anterior). Dintre aceştia, 58% recepţionează programe TV în format digital prin intermediul reţelelor satelit (DTH), 40% prin cablu, iar 2% prin IPTV.

    Din cei 4,38 milioane de abonaţi la servicii de retransmisie prin reţele de cablu, 1,7 milioane beneficiau de servicii în format digital (în urcare cu aproape 15%), astfel că rata de penetrare la nivel de gospodării a acestor servicii a ajuns la 23%.

  • ANCOM organizează o nouă licitaţie pentru 52 de licenţe de televiziune digitală terestră

    Pentru a putea participa la licitaţie, cei interesaţi trebuie să achiziţioneze caietul de sarcini al cărui preţ este de 4.000 de lei.

    Documentul, disponibil pentru consultare pe pagina web a instituţiei, poate fi cumpărat începând de joi de la sediul ANCOM din Bucureşti sau, la solicitarea achizitorului, transmis în format material sau electronic, pe baza documentului justificativ prin care se confirmă plata contravalorii caietului de sarcini şi a împuternicirii, în original, a persoanei delegate să îl ridice.

    Taxa minimă de licenţă, care reprezintă preţul de pornire în cadrul licitaţiei pentru fiecare din cele două multiplexuri naţionale, este de 300.000 euro, iar pentru multiplexurile regionale şi locale aceasta variază între 1.000 pentru un multiplex alocat la nivelul unei localităţi care nu este reşedinţă de judeţ şi 10.000 euro pentru un multiplex alocat la nivelul unui judeţ din categoria E, conform clasificării din caietul de sarcini.

    Condiţiile de admitere în licitaţie rămân nemodificate faţă de licitaţia anterioară organizată pentru acordarea multiplexurilor regionale şi locale. Astfel, candidatul trebuie să fie persoană juridică (societate comercială) română sau străină, să fi depus toate documentele prevăzute în mod complet şi corect, iar durata de funcţionare prevăzută în actul constitutiv să fie de cel puţin 10 ani de la data intrării în vigoare a drepturilor de utilizare a frecvenţelor radio.

    “Ȋn situaţia în care candidatul depune ofertă pentru multiplexurile naţionale, cifra de afaceri medie pe ultimii 3 ani sau pe perioada scursă de la înfiinţare, dacă aceasta este mai scurtă de 3 ani, trebuie să fie de minimum două milioane de euro. Nu pot participa la licitaţie mai multe companii care fac parte din acelaşi grup”, se arată într-un comunicat al ANCOM.

    Alocarea multiplexurilor se va realiza prin procedură de selecţie competitivă, fiecare ofertant urmând să depună o ofertă iniţială prin care să indice categoriile şi numărul de multiplexuri pe care doreşte să le achiziţioneze.

    În funcţie de existenţa sau nu a unei cereri mai mari decât oferta, licitaţia poate continua cu runde primare pentru multiplexurile unde cererea depăşeşte oferta, pentru celelalte categorii desemnarea câştigătorilor făcându-se pe baza ofertei iniţiale.

    După ce se stabilesc câştigătorii şi preţurile pentru fiecare multiplex solicitat, licitaţia poate continua cu o rundă de alocare în care multiplexurile vor fi repartizate ofertanţilor câştigători pe baza sumelor suplimentare pe care aceştia vor fi dispuşi să le plătească pentru a obţine o anumită alocare a frecvenţelor.

    Data limită de primire a candidaturilor este 22 aprilie, după care, în data de 24 aprilie, ANCOM va anunţa candidaţii calificaţi în etapele ulterioare ale procedurii de selecţie.

    Primele oferte câştigătoare vor fi cunoscute în data de 5 mai şi ANCOM va anunţa apoi dacă se impune organizarea etapei de licitaţie pentru anumite categorii.

    Taxele de licenţă au fost stabilite de către Guvern în luna februarie 2014.

    Prin intermediul fiecărui multiplex naţional se vor putea furniza servicii de televiziune digitală terestră la nivelul întregii ţări, în timp ce multiplexurile regionale şi locale vor acoperi fiecare câte o anumită zonă de alocare ce poate fi echivalentă cu un judeţ, respectiv o localitate. Toate aceste multiplexuri se acordă pentru o perioadă de 10 ani.

    Multiplexul digital reprezintă un grup de programe de radiodifuziune şi televiziune, servicii multimedia suplimentare şi alte date asociate de identificare transmise de la staţiile de emisie către utilizatorii finali pe cale radio terestră, utilizând modulaţie digitală în limitele unui canal de televiziune standard/bloc de frecvenţă.

    În iunie 2014, ANCOM a finalizat prima licitaţie pentru acordarea multiplexurilor digitale naţionale în urma căreia au fost alocate trei multiplexuri naţionale către Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, compania câştigând multiplexul acordat condiţionat “free to air” şi alte două multiplexuri din banda UHF contra sumei de 1,02 milioane de euro, reprezentând taxă de licenţă.

    Alte nouă multiplexuri digitale regionale au fost adjudecate în urma unei licitaţii ce s-a finalizat în luna februarie a acestui an.

    Companiile câştigătoare au fost: Regal – care şi-a adjudecat un multiplex regional (Râmnicu Vâlcea) pentru suma de 8.010 euro, Cargo Sped – un multiplex regional (Sibiu) pentru care va achita suma de 8.001 euro, 2K Telecom – 5 multiplexuri regionale (4 în Bucureşti şi unul în Ploieşti) pentru care va achita suma de 52.000 euro, Radio M Plus – 1 multiplex regional (Iaşi), contra unei sume de 10.000 euro şi Digital Video Broadcast – un multiplex regional (Satu Mare) pentru suma de 8.000 euro.

  • ANCOM vrea să simplifice procedura de autorizare a furnizării serviciilor de programe audiovizule

    “Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a lansat spre consultare publică un proiect de decizie pentru modificarea procedurii de autorizare a furnizării serviciilor de programe audiovizuale. Prin aceste modificări, Autoritatea doreşte să clarifice condiţiile de eliberare, modificare şi prelungire a licenţei de emisie sau a documentelor ce sunt strâns legate de licenţa de utilizare a frecvenţelor radio în sistem digital terestru (autorizaţia tehnică şi autorizaţia de asignare a frecvenţelor)“, se arată într-un comunicat al autorităţii.

    Modificările propuse vizează facilitarea procesului de eliberare a actelor administrative necesare autorizării furnizării serviciilor de programe audiovizuale de către ANCOM.

    Astfel, autoritatea propune clarificarea articolului 3 din Decizia 629/2010 astfel încât utilizarea efectivă a frecvenţelor radio să fie permisă după obţinerea şi a autorizaţiei tehnice, aşa cum este prevăzut şi în Legea audiovizualului.

    În cazul modificării licenţei de emisie a unui furnizor ca urmare a modificării datelor de identificare ale acestuia, ANCOM va actualiza automat, în 15 zile, şi autorizaţia tehnică a furnizorului.

    Altă modificare propusă de ANCOM se referă la majorarea termenului limită pentru depunerea solicitărilor de prelungire a termenului de valabilitate a licenţelor de emisie, de la 30 la 45 de zile calendaristice.

    “Această prelungire este necesară pentru a acorda titularilor posibilitatea de a se încadra în termenul stabilit şi cu prezentarea licenţei audiovizuale prelungite în mod corespunzător de către Consiliul Naţional al Audiovizualului. De asemenea, o altă modificare propusă este ca verificările tehnice ale staţiei de emisie ce sunt efectuate de ANCOM să se facă în termen de 30 de zile calendaristice de la data depunerii sau completării, după caz, a documentaţiei prezentate de către furnizori pentru acordarea autorizaţiei tehnice”, se mai spune în comunicat.

    Pentru furnizarea serviciilor de programe audiovizuale în România, un furnizor trebuie să deţină o licenţă audiovizuală eliberată de Consiliul Naţional al Audiovizualului, iar de la ANCOM trebuie să primească o licenţă de emisie în cazul transmisiilor în format analogic sau o licenţă de utilizare a frecvenţelor radio în sistem digital terestru în cazul transmisiilor serviciilor de programe de televiziune în sistem digital terestru, precum şi autorizaţia tehnică corespunzătoare.

    Toate modificările propuse prin intermediul proiectului de decizie pentru modificarea şi completarea Deciziei ANCOM 629/2010 privind procedura de autorizare a furnizării serviciilor de programe audiovizuale pot fi accesate pe pagina web a instituţiei.

    Persoanele interesate sunt invitate să formuleze şi să transmită observaţii şi propuneri până la data de 6 aprilie.

  • ANCOM extinde obligaţiile operatorilor telecom privind informarea clienţilor în legătură cu ofertele

    Astfel, furnizorii de servicii de telefonie şi de internet vor trebui să publice pe pagina proprie de internet şi să comunice utilizatorilor, înainte de contractare, informaţii despre existenţa anumitor praguri dincolo de care este limitată sau condiţionată utilizarea resurselor contractate de utilizatorul final (trafic, minute incluse), precum şi consecinţele depăşirii acestor praguri (precum limitări ale vitezei sau plata unui tarif suplimentar).

    Furnizorii de servicii de acces la internet vor avea obligaţia să publice pe paginile proprii de internet informaţii despre existenţa anumitor blocări sau limitări ale traficului de internet, ale serviciilor sau aplicaţiilor care pot fi contractate, dacă astfel de blocări există şi sunt permise de lege (de exemplu, restricţii în utilizarea unor aplicaţii precum Skype sau WhatsApp).

    De asemenea, operatorii vor publica în cadrul ofertelor valoarea maximă a vitezei de descărcare (download) şi de încărcare (upload), precum şi valoarea vitezei minime garantate, dacă aceasta există, iar în cazul în care nu există o viteză minimă garantată se va preciza acest lucru.

    Totodată, pe site-urile operatorilor telecom va trebui detaliată cel puţin acoperirea geografică de tip outdoor a serviciilor pe care aceştia le furnizează, cu precizarea localităţilor unde există acoperire, informaţiile existente deja sub formă de hărţi ce precizează acoperirea serviciilor trebuind să fie astfel, în anumite cazuri, clarificate sau suplimentate.

    În plus, atât operatorii de telefonie, cât şi cei de internet şi televiziune trebuie să afişeze pe pagina principală a site-ului propriu un link direct, uşor vizibil şi cu o denumire sugestivă, către contractul cadru şi condiţiile de furnizare a cartelelor preplătite, dar şi să păstreze online o arhivă cu contractele cadru şi cu planurile tarifare care nu mai sunt în vigoare, dar care sunt încă utilizate de abonaţi.

    Decizia va fi trimisă spre publicare în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare în 120 de zile de la publicare.

    Noul act normativ va abroga actuala Decizie ANCOM 77/2009 privind obligaţiile de informare a utilizatorilor finali de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului.

  • Peste 1,7 milioane de numere de telefon au fost portate în ultimii 6 ani, cele mai multe în 2014

    “În anul 2014 s-au portat 564.648 de numere, ceea ce reprezintă o treime din totalul de 1.772.073 de numere portate de la lansarea portabilităţii numerelor şi până la sfârşitul anului 2014. Din cele 564.648 de numere portate în anul 2014, 479.938 sunt numere de telefonie mobilă şi 84.710 sunt numere de telefonie fixă. Astfel, de la lansarea portabilităţii, în România au beneficiat de acest serviciu 1.304.091 de utilizatori de telefonie mobilă şi 467.982 de utilizatori de telefonie fixă”, se arată într-un comunicat al ANCOM.

    Media lunară de portări s-a dublat anul trecut faţă de anul 2013, ajungând la 47.054 de portări de la media lunară de 22.844 de portări înregistrată în urmă cu un an.

    De altfel, în luna decembrie 2014 s-au efectuat cele mai multe portări – 96.098.

    De-a lungul celor şase ani de portabilitate, în România s-au portat în medie 15.020 de numere pe lună în anul 2009, 18.435 în 2010, 21.688 în 2011, 21.324 în 2012 şi 22.844 în 2013.

    De la data lansării acestui serviciu în România, 21 octombrie 2008, românii care au schimbat operatorul, dar şi-au păstrat numărul de telefon au fost tot mai numeroşi an de an: dacă în 2009 au fost realizate 180.239 de portări, în 2010 numărul lor a fost de 221.219, în anul 2011 de 260.256, în anul 2012 s-au înregistrat 255.893 de portări, în anul 2013 s-au realizat 274.137 de noi portări, în timp ce în anul 2014 s-a înregistrat cel mai mare număr de portări – 564.648.

    Din numărul total de 1,77 milioane de portări realizate până la 31 decembrie 2014, 1,304 milioane sunt numere de telefonie mobilă – 74% din total.

    Datele statistice arată în continuare că cei mai interesaţi să îşi păstreze numărul de telefon sunt utilizatorii cu abonament (aproximativ 67% din total), în timp ce 33% dintre cei ce au ales să îşi schimbe furnizorul de servicii folosesc cartele preplătite.

    În segmentul telefoniei mobile, Vodafone continuă să fie operatorul cu cele mai multe numere primite în reţea prin portare – 398.148 de numere, urmat de Orange cu 369.031 de numere, Telekom Romania Mobile Communications (fostul Cosmote România) – 318.233 de numere, RCS & RDS – 213.663 de numere şi Telekom Romania Communications (fostul Romtelecom) – 4.284 de numere de telefonie mobilă.

    În cazul telefoniei fixe, 37 de furnizori au primit cele 467.982 de numere portate până în prezent. Dintre acestea, cele mai multe sunt portate către RCS & RDS – 130.936, UPC România – 111.375, Orange – 100.909, Vodafone – 81.162 şi Telekom Romania Communications – 20.385.

    Cele mai multe cereri de portare a numărului de fix s-au înregistrat în Bucureşti – 147.645 de numere, capitala fiind urmată de judeţul Cluj – 30.159 de numere, Timiş – 24.689, Prahova – 22.580 şi Galaţi – 21.458, care însumează peste 50% din totalul numerelor de telefonie fixă portate.

    Portabilitatea oferă utilizatorilor de telefonie libertate deplină de alegere pentru că permite păstrarea numărul de telefon la schimbarea furnizorului de telefonie.

    Utilizatorii de internet au la dispoziţie pentru informare site-ul www.portabilitate.ro, unde pot afla în ce reţea funcţionează orice număr de telefon folosit în România, chiar dacă a fost portat.

    Site-ul oferă detalii cu privire la paşii care trebuie urmaţi pentru a porta un număr de telefon, răspunsuri la întrebări care apar frecvent în situaţia portării numerelor, dar şi sfaturi pentru a evita posibilele probleme care pot interveni pe parcursul procesului de portare.

    Sfaturile sunt bazate pe situaţiile reale semnalate ANCOM de utilizatori. În anul 2014, ANCOM a primit 197 de plângeri de la utilizatori cu privire la procesul de portare, principalele probleme sesizate vizând anumite disfuncţionalităţi apărute în cadrul procesului de portare generate de nesincronizarea activităţilor furnizorilor implicaţi sau de nerespectarea termenelor de portare.

  • ANCOM: Numărul reclamaţiilor privind serviciile telecom au crescut cu 46%, la aproape 1.700

    Datele ANCOM arată că cele mai multe reclamaţii formulate de utilizatori s-au referit la serviciile de comunicaţii electronice furnizate de RCS&RDS – 18%, Telekom România Mobile Communications (fosta Cosmote România) – 15%, Vodafone România – 13%, Orange România – 12% şi Telekom România Communications (fostul Romtelecom) – 12%.

    În 2013, dintr-un total de 1.155 de plângeri, cele mai multe reclamaţii formulate de utilizatori s-au referit la serviciile de comunicaţii furnizate de Orange România – 17%, Telekom România Communications – 16%, RCS&RDS – 14%, Vodafone România – 12% şi Telekom România Mobile Communications – 12%.

    “Aproape jumătate dintre reclamaţii au vizat aspecte privind derularea contractelor încheiate în scris sau la distanţă cu operatorii, în timp ce nemulţumirile legate de calitatea serviciilor de comunicaţii s-au dublat comparativ cu anul 2013”, se arată într-un comunicat al ANCOM remis MEDIAFAX.

    Şi în anul 2014 principala nemulţumire a utilizatorilor de comunicaţii din România a fost relaţia contractuală cu furnizorii de servicii de comunicaţii electronice – 45% din totalul reclamaţiilor primite de ANCOM au reprezentat sesizări privind derularea relaţiei contractuale.

    “Aspectele reclamate au vizat derularea, prelungirea şi încetarea contractelor sau neincluderea anumitor clauze minime obligatorii în contracte, dar şi faptul că furnizorii nu au răspuns la reclamaţiile sau cererile utilizatorilor de reziliere a contractelor”, se mai spune în comunicat.

    Calitatea serviciilor de comunicaţii electronice a fost un subiect reclamat tot mai des la ANCOM, sesizările clienţilor cu privire la acest subiect fiind de peste două ori mai numeroase decât cele primite în anul 2013.

    “Cele mai multe astfel de reclamaţii se referă la lipsa sau pierderea semnalului de telefonie mobilă şi internet mobil, în special în interiorul clădirilor, precum şi la faptul că viteza reală de transfer al datelor este semnificativ mai mică decât viteza maximă promovată de furnizori în ofertele lor”, se precizează în comunicat.

    În ceea ce priveşte semnalul de telefonie mobilă, autoritatea realizează periodic controale pentru a verifica respectarea obligaţiilor minime impuse operatorilor prin licenţe, însă aceste obligaţii se referă la acoperirea cu servicii mobile pentru anumite procente din teritoriul naţional.

    Totodată, calitatea acestor servicii este influenţată de multipli factori externi, precum condiţiile meteorologice sau de relief, structurile construcţiilor, congestia reţelelor.

    În ceea ce priveşte viteza de transfer în cazul serviciului de acces la internet, ANCOM spune că utilizatorii trebuie să ştie că viteza maximă prevăzută în ofertele furnizorilor de internet, cunoscută şi ca viteza “best effort” sau “până la”, este doar o viteză maximă teoretică, în atingerea căreia intervin factori precum echipamentele terminale ale utilizatorului final şi calitatea liniei de acces.

    Prin Decizia 1201/2011, ANCOM le-a impus operatorilor ca în contractul încheiat cu utilizatorii finali să includă atât viteza maximă, cât şi viteza minim garantată de transfer al datelor, iar dacă furnizorii nu asigură o viteză minim garantată, trebuie să menţioneze explicit în contract acest lucru.

    În plus, ANCOM a pus la dispoziţia utilizatorilor aplicaţia www.netograf.ro, unde pot testa şi monitoriza gratuit calitatea serviciului de internet de care beneficiază.

    Alte probleme semnalate de utilizatori în anul 2014 s-au referit la portarea numerelor – 12%, neînţelegeri privind modalitatea de facturare a serviciilor – 10%, probleme tehnice apărute la furnizarea serviciilor – 7% şi calitatea serviciilor poştale – 5%.

    Dintre toate categoriile de servicii de comunicaţii electronice (telefonie, internet şi retransmisie a programelor audiovizuale), cele mai numeroase plângeri primite de Autoritate în anul 2014 se referă la serviciile de telefonie mobilă (39% din totalul problemelor semnalate), urmate de serviciile de acces la internet fix (11%) şi telefonie fixă (8%).

    ANCOM poate interveni direct numai în situaţiile în care furnizorii (de servicii de telefonie, internet sau televiziune) încalcă drepturile de informare ale utilizatorilor, nu oferă serviciul de portabilitate a numerelor, nu includ anumite informaţii în contract sau nu respectă legislaţia specifică din domeniul comunicaţiilor electronice şi serviciilor poştale.

    Reclamaţiile privind nerespectarea condiţiilor contractuale trebuie adresate de utilizatorii persoane fizice ANPC – Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului, instituţia care poate interveni în astfel de situaţii.

    Utilizatorii persoane juridice care consideră că nu sunt respectate prevederile contractuale se pot adresa instanţei de judecată. Mai multe detalii sunt disponibile în secţiunea InfoCentru a paginii de internet ANCOM.

  • ANCOM: Poşta este profitabilă pe segmentul serviciului universal şi nu va primi compensaţii

    “În ceea ce priveşte serviciul universal poştal, ANCOM a decis necompensarea costului net înregistrat de CNPR în anul 2013 aferent furnizării serviciilor incluse în sfera serviciului universal poştal, având în vedere că aceste sevicii au adus profit companiei şi nu constituie o sarcină injustă pentru CNPR”, se arată într-un comunicat al ANCOM.

    Această decizie a fost luată după ce autoritatea a analizat situaţia financiară şi concurenţială a CNPR în contextul pieţei serviciilor poştale din România, precum şi condiţiile de piaţă ale furnizorilor alternativi de servicii poştale.

    “Analiza a arătat că, în ciuda liberalizării complete a pieţei serviciilor poştale care a eliminat de la începutul anului 2013 monopolul CNPR pe segmentul serviciilor rezervate, furnizorul de serviciu universal şi-a menţinut constantă cota de piaţă”, se mai spune în comunicat.

    De asemenea, autoritatea a calculat nivelul pragului de rentabilitate al CNPR şi a constatat că, în anul 2013, furnizorul de serviciu universal a înregistrat profit pe segmentul serviciilor din sfera serviciului universal şi respectiv o marjă brută a profitului mult superioară nivelului rezonabil al profitului, stabilit de ANCOM pentru anul 2013 la 13,10%.

    “Autoritatea consideră astfel că valoarea costului net nu reprezintă o sarcină injustă în sarcina furnizorului de serviciu universal”, se mai spune în comunicat.

    Costul net al obligaţiilor de serviciu universal reprezintă diferenţa dintre costurile suportate de CNPR ca urmare a îndeplinirii obligaţiilor de serviciu universal (scenariul de bază) şi costul net al furnizorului în cazul în care şi-ar desfăşura activitatea exclusiv pe baze comerciale, fără a avea obligaţiile de serviciu universal (scenariul alternativ).

    Decizia va fi comunicată CNPR şi intră în vigoare la data comunicării.

    Accesul la serviciul universal poştal reprezintă dreptul oricărei persoane de a beneficia de furnizarea permanentă a serviciilor poştale de bază, la un anumit nivel de calitate, în orice punct de pe teritoriul României, la tarife accesibile tuturor utilizatorilor.

    Furnizorul de serviciu universal desemnat are obligaţia de a furniza servicii la tarife accesibile pe întreg teritoriul pentru care a fost desemnat, inclusiv în zonele situate în condiţii geografice excepţionale sau cu densitate scăzută a populaţiei, acolo unde volumul de corespondenţă este mic şi din acest motiv activitatea poate fi neprofitabilă.

    În perioada 2008-2012, potrivit datelor Ministerului Finanţelor Publice, Poşta Română a consemnat pierderi în fiecare an, care, cumulate, au atins 530 milioane de lei, cu toate că a bugetat profit în fiecare an.

    În 2013, pierderile au atins 29,43 milioane de lei, la o cifră de afaceri de 1,15 miliarde de lei.

    Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) este instituţia care protejează interesele utilizatorilor de comunicaţii din România, prin promovarea concurenţei pe piaţa de comunicaţii, administrarea resurselor limitate, încurajarea investiţiilor eficiente în infrastructură şi a inovaţiei.

  • Aplicaţie nouă lansată de ANCOM

    Utilizatorii vor putea măsura viteza de transfer a datelor, întârzierea de transfer, variaţia întârzierii de transfer şi rata pierderii de pachete prin raport cu cele ofertate de furnizor. Disponibilă la www.netograf.ro, aplicaţia a fost deschisă publicului spre testare, fiind în etapa în care este populată cu ofertele de internet ale furnizorilor de servicii de acces la internet.

    Utilizatorii de internet din România “vor putea să constate nu doar dacă serviciul de internet pe care îl au se ridică la calitatea promisă, ci şi să compare parametrii înregistraţi cu cei obţinuţi de abonaţii altor furnizori”, a declarat preşedintele ANCOM, Cătălin Marinescu.