BusinessMagazin

Tag: analisti

  • Anunţul înfricoşător făcut de mai muţi analişti. Reţeaua de socializare folosită de majoritatea oamenilor creează o depedenţă ca cea de narcotice. Peste 1 miliard de oameni sunt deja dependenţi

    TikTok s-a dovedit atât de popular şi captivant, încât analiştii de top de pe Wall Street au ajuns la o concluzie stranie: platforma are acelaşi efect ca crack-ul de cocaină, scrie Business Insider.

    „Algoritmul împinge conţinutul viral direct către utilizator, fapt care produce un val de endorfină după cu fiecare glisare – o fericire rapidă care dispare aproape imediat”, au spus analiştii. „Modul în care funcţionează platforma este similar cu cel al crack-ului de cocaină. Efectele cocainei se instalează mai greu după utilizare, în timp ce crack-ul loveşte repede, pe durate scurte, fapt care duce imediat la dependenţă. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul Tik-Tok-ului”.

    Celelalte platforme tehnologice majore, conduse de Facebook (cocaina virtuală din această analogie extinsă), s-au grăbit să concureze cu efectele nocive ale Tik-Tokului, creând o „epidemie de crack digitală”, potrivit unei note de cercetare a analiştilor intitulată „A distrus TikTok internetul?”

    Printre cele mai notabile clone ale aplicaţiei se numără Reels, lansată pe Instagram în 2020. Snapchat Spotlight a apărut în acelaşi an, urmat de YouTube Shorts, WeChat Video Accounts, Idea Pins de la Pinterest şi Fast Laughs de la Netflix. Amazon intră şi el în joc, cu un nou prototip numit „Inspire”.

    Este o comparaţie extremă, având în vedere că adevărata epidemie de crack a devastat comunităţi întregi şi a ucis mii de oameni. Analiştii Bernstein nu sugerau că TikTok va ucide pe cineva. Dar nota lor de cercetare şi descrierea severă a dependenţei create de TikTok ilustrează succesul platformei şi impactul potenţial asupra economiei digitale.

    În ciuda capacităţii limitate de până acum de a monetiza videoclipurile de tip short prin publicitate eficientă (oamenii pot derula rapid şi pot ignora complet reclamele), segmentul media este locul în care atenţia utilizatorilor creşte semnificativ în ultimii ani. Bernstein se aşteaptă ca, în perioada următoare, şi mai mult conţinut de tip social media să treacă în categoria videoclipurilor scurte.

    Tik-Tok a ajuns la peste 1 miliard de utilizatori în aproximativ cinci ani. 

  • Cei mai buni analişti de pe Wall Street compară TikTok-ul cu dependenţa de narcotice, spunând că dominaţia tot mai mare a videoclipurilor de scurtă durată poate „distruge” internetul

    TikTok s-a dovedit atât de popular şi captivant, încât analiştii de top de pe Wall Street au ajuns la o concluzie stranie: platforma are acelaşi efect ca crack-ul de cocaină, scrie Business Insider.

    „Algoritmul împinge conţinutul viral direct către utilizator, fapt care produce un val de endorfină după cu fiecare glisare – o fericire rapidă care dispare aproape imediat”, au spus analiştii. „Modul în care funcţionează platforma este similar cu cel al crack-ului de cocaină. Efectele cocainei se instalează mai greu după utilizare, în timp ce crack-ul loveşte repede, pe durate scurte, fapt care duce imediat la dependenţă. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul Tik-Tok-ului”.

    Celelalte platforme tehnologice majore, conduse de Facebook (cocaina virtuală din această analogie extinsă), s-au grăbit să concureze cu efectele nocive ale Tik-Tokului, creând o „epidemie de crack digitală”, potrivit unei note de cercetare a analiştilor intitulată „A distrus TikTok internetul?”

    Printre cele mai notabile clone ale aplicaţiei se numără Reels, lansată pe Instagram în 2020. Snapchat Spotlight a apărut în acelaşi an, urmat de YouTube Shorts, WeChat Video Accounts, Idea Pins de la Pinterest şi Fast Laughs de la Netflix. Amazon intră şi el în joc, cu un nou prototip numit „Inspire”.

    Este o comparaţie extremă, având în vedere că adevărata epidemie de crack a devastat comunităţi întregi şi a ucis mii de oameni. Analiştii Bernstein nu sugerau că TikTok va ucide pe cineva. Dar nota lor de cercetare şi descrierea severă a dependenţei create de TikTok ilustrează succesul platformei şi impactul potenţial asupra economiei digitale.

    În ciuda capacităţii limitate de până acum de a monetiza videoclipurile de tip short prin publicitate eficientă (oamenii pot derula rapid şi pot ignora complet reclamele), segmentul media este locul în care atenţia utilizatorilor creşte semnificativ în ultimii ani. Bernstein se aşteaptă ca, în perioada următoare, şi mai mult conţinut de tip social media să treacă în categoria videoclipurilor scurte.

    Tik-Tok a ajuns la peste 1 miliard de utilizatori în aproximativ cinci ani. 

  • În timp ce toată Europa tremură la gândul că recesiunea e aproape, a doua economie a Europei dă calculele analiştilor peste cap: PIB-ul Franţei a bifat o creştere peste aşteptări în cel de al doilea trimestru

    Economia franceză a bifat o creştere surprinzătoare în cel de al doliea trimestru, după un început de an dificil. PIB-ul Franţei a crescut cu 0,5% în cel de al doilea trimestru, peste prognozele analiştilor care indicau o creştere de 0,2%, scrie Bloomberg.

    Pentru analişti comerţul a reprezentat cea mai mare surprinză, aflându-se în scădere pentru al doilea timrestru consectuiv. In acelaşi timp inflaţia a ajuns să atingă niveluri record, ajungând până la pragul de 6,8% de la 6,5%, unde se situa în iunie.

    În ciuda măsurilor luate de Guvern – printre care se numără plafornarea preţurilor la energie – care a menţinut inflaţia la un nivel mai scăzut comparativ cu restul europei, preţurile au continuat să crească în cel mai accelerat ritm din ultimii 40 de ani. Măsura privind plafonarea preţurilor va expira la finalul lui 2022.

    Rezultatele Franţei sunt primele venite din rândul celor 19 state care formează zona euro. Analiştii se aşteaptă ca PIB-ul zonei euro să crească cu 0,2% în acest trimestru.

    Fondul Monetar Internaţional a declarat recent că Germania ar putea înregistra cele mai proaste rezultate în raport cu toate ţările G7, din cauza sectorului său industrial care este depedent de gazele ruseşti.

     

  • Mândria Romei, celebrul Colosseum, a fost auditat de Deloitte. Monumentul a fost evaluat la 79 miliarde de euro

    Colosseumul, unul dintre cele mai emblematice monumente din Italia, ar putea aduce 1,4 miliarde de dolari anual PIB-ului de 1,8 trilioane al ţării, potrivit analiştilor. Valoarea totală a celebrului monument s-ar putea ridica la ordinul zecilor de miliarde, scrie Bloomberg.

    Deloitte estimează că „valoarea activelor sociale” produse de faimosul monument se ridică la 79 de miliarde de euro.

    „Aceasta este valoarea percepută de majoritatea italienilor, nu doar de cei ce îl vizitează”, se arată într-un raport al companiei.

    Uriaşa sumă a fost calculată  adunând preţul biletului pentru monument şi a banilor pe care vizitatorii îi lasă în urmă după ce aceştia interacţionează şi cu alte afaceri din proximitatea Coloseumului.

    Deloitte şi-a realizat evaluarea pe baza unui sondaj în care oamenii sunt întrebaţi cât sunt dispuşi să plătească pentru a asigura continuitatea unui bun sau serviciu, chiar dacă nu beneficiază direct de pe urma acestuia.

    „Suma pe care cetăţenii Romei au înaintat-o în acesastă privinţă este de 90 de euro de persoană, în timp ce alţi italieni ar plăti doar undeva la 50 de euro”, mai arată raportul.

    Colosseumul este cel mai vizitat monument al Italiei, atrăgând aproximativ 7 milioane de turişti în 2019.  Tod’s Group a finanţat o restaurare de 25 de milioane de euro a monumentului în 2011-2016.

     

  • Citatul săptămânii. Adrian Codirlaşu, CFA România: Inflaţie de două cifre s-ar putea să avem până la finalul anului viitor. Va mai dura câţiva ani până vom atinge ţinta.

    Rata de creştere (a inflaţiei – n. red.) s-a redus şi probabil ne apropiem de vârf în următoarele 2-3 luni. Vârful nu va fi mult peste ce este acum, după care va începe uşor, uşor să scadă. Inflaţie de două cifre s-ar putea să avem până la finalul anului viitor. Poate la finalul anului viitor coborâm la 9%. Va mai dura câţiva ani până vom atinge ţinta, a declarat Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari, CFA România, citat de Ziarul Financiar.


     

  • Ar putea BNR să majoreze dobânda de referinţă într-o şedinţă de urgenţă? Ce spun analiştii financiari

    Do

    bânda de referinţă a Băncii Naţionale a României este în acest moment de 3,75%, cea mai mică din regiune. Spre comparaţie, dobânda de referinţă din Ungaria este aproape dublă: 7,25%.

    Federal Reserve (Fed – banca centrală a SUA) a majorat rata dobânzii de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale, după o şedinţă care a durat două zile. Este cea mai abruptă creştere din ultimii 28 de ani. De asemenea, banca centrală a Elveţiei a surprins pieţele şi a majorat dobânda de referinţă cu 50 de puncte de bază (0,5 pp.). Peste noapte, pentru a treia oară în trei săptămâni, banca centrală din Ungaria a majorat dobânda de referinţă şi a urcat-o la 7,25, adică aproape dublu faţă de nivelul din România.

    România are în acest moment o rată a dobânzii de politică monetară (dobândă de referinţă) de 3,75%, cea mai mică din regiune. Spre comparaţie, în Ungaria dobân­da de referinţă este de 7,25%, aproape dublă, în Polonia este de 6% şi în Cehia de 5,75%.  Într-un climat în care toate băncile centrale îşi întăresc politica monetară, în unele cazuri spre surprinderea pieţelor, care sunt şansele ca şi Banca Naţională a României să surprindă piaţa şi să majoreze dobânda de referinţă înaintea şedinţei de politică monetară, programată pentru 6 iulie?

    „Nu cred că dobânda de politică monetară va fi majorată înainte. Mai este destul de puţin până la următoarea şedinţă şi probabil că atunci BNR va majora rata dobânzii de politică monetară cu 75 de puncte de bază“, este de părere Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA România, asociaţia analiştilor financiari.

    De asemenea, Florin Andrei, analist economic şi fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, este de părere că Banca Naţională nu va majora dobânda de politică monetară înainte de şedinţa de politică monetară din 6 iulie.„Mă îndoiesc că banca naţională va face acest pas într-o şedinţă neanunţată, pentru că ratele sunt peste Lombard (dobânda la care băncile iau împrumuturi pe termen scurt de la BNR – n. red.). ROBOR e la 6,17 (în 17 iulie – n. red.), Lombard la 4,75.

    Piaţa este peste şi, mai mult decât atât, dacă BNR ar veni cu o modificare de dobânda într-o şedinţa neaşteptată ar crea volatilitate“, argumentează Florin Andrei.

    De altfel, şi reacţia Fed de a majora dobânda cu 0,75 pp., prima de acest gen din ultimii 28 de ani, a creat volatilitate în piaţă, a mai adăugat el. De asemenea, unii economişti sunt de părere că Fed a avut o reacţie exagerată prin creşterea abruptă a dobânzii-cheie, spune şi Adrian Codirlaşu.

    „Sunt şi păreri că Fed a reacţionat exagerat. Dacă ne uităm, pare că inflaţia în State a atins vârful. Inflaţia se învârte în jurul aceleiaşi valori şi apare ideea că se plafonează“, spune Codirlaşu.

    Cu o inflaţie de 14,5%, rata dobânzii de politică monetară este, în acest moment, de 3,75%, după ce Banca Naţională a României a majorat-o cu încă 75 de puncte de bază în mai. La finalul lui 2021, dobânda-cheie a BNR era de 1,75%, când inflaţia era de 8,2%. Prima majorare din acest an a venit în ianuarie (Ă0,25 pp.), ca mai apoi BNR să mai majoreze de încă trei ori dobânda de referinţă.

    Creşterea dobânzilor temperează consumul, scad unele preţuri deci, însă există şi reversul medaliei: creşterile prea bruşte de dobânzi pot bloca economia, de aici şi reticenţa multor bănci centrale de a duce o politică monetară prea agresivă în primă fază. Cu toate acestea, creşterea inflaţiei mult peste aşteptări a determinat reacţii din partea tuturor băncilor centrale şi singurul instrument pe care acestea le au la îndemână pentru a încerca să tempereze creşterea preţurilor este urcarea dobânzilor, pentru a frâna creditarea.

  • Ce aşteptări au analiştii cu privire la rezultatele UiPath din primul trimestru. Compania va publica raportul după finalul sesiunii de tranzacţionare de astăzi

    UiPath, primul startup de IT pornit din România care a ajuns pe Wall Street, este aşteptat să raporteze venituri de 226 de milioane de dolari la T1/2022, reprezentând o creştere de 21,4% faţă de trimestrul similar al anului precedent, conform furnizorului de date Zacks Consensus Estimate, citat de Yahoo Finance.

    Compania argumentează că produsele UiPath din gama de vârf ar fi beneficiat de pe urma extinderii bazei de clienţi, efectelor acordurilor multianuale şi rezilienţei diviziilor de abonamente, roboţi software şi cloud. UiPath va raporta rezultatele din primul trimestru al anului fiscal 2023 după închiderea şedinţei de tranzacţionare de astăzi, 1 iunie, adică după 23:00, ora României.

    Zacks Consensus Estimate spune, de asemenea, că nivelul mai mare de cheltuieli şi-ar putea spune cuvântul asupra balanţei UiPath.

    Acţiunile UiPath s-au depreciat anul acesta cu 61%, fiind pe minus cu 77% de la listarea realizată anul trecut în New York. Capitalizarea companiei atinge 9,3 miliarde de dolari.

     

  • Piaţa americană de capital, lovită de evoluţia retailerului Target: Analiştii nu se mai aşteaptă ca acţiunile companiei să scadă considerabil

    Prăbuşirea acţiunilor Target (simbol bursier TGT) de miercuri a adus indicele S&P 500 tot mai aproape de piaţa „bear”, însă întrebarea este dacă investitorii au exagerat sau nu în urma publicării rezultatelor financiare ale retailerului american, scrie Barron’s.

    Ieri, indicii S&P 500 şi Nasdaq Composite au coborât cu 4%, respectiv 4,7%. Dow Jones Industrial Average a pierdut 3,6%.

    Analiştii băncii de investiţii Cowen estimează că acţiunile Target nu vor înregistra fluctuaţii majore de preţ, după ce compania a suferit ieri un declin de 25%, cea mai accentuată scădere din 1987 încoace.

    „Clienţii şi-au pivotat cheltuielile mai rapid decât a putut să reacţioneze Target, iar noi ne aşteptăm că va fi nevoie de câteva trimestre până când compania va rezolva problema stocurilor excedentare”, scrie Cowen, semnalând însă că avansul înregistrat de Target în ceea ce priveşte traficul şi veniturile este încurajator.

    Acţiunile TGT se depreciau cu 2% în şedinţa premarket de astăzi. Valoarea de piaţă atingea 75 de miliarde de dolari.

    Având în vedere că Target a fost optimist în cadrul întâlnirii cu investitorii din urmă cu câteva luni, „înţelegem frustrarea investitorilor, însă avântul, traficul şi loialitatea clienţilor rămân puternice”, adaugă analiştii Target. Astfel, societatea şi-ar putea creşte cota de piaţă pe termen lung.

    Profitul dezamăgitor şi estimările slabe lansate de Target au rănit şi alţi retaileri prezenţi pe piaţa din Statele Unite, precum Kohl’s, Urban Outfitters şi Dollar General. Între timp, temerile conform cărora costurile de transport vor înregistra creşteri semnificative au afectat acţiunile companiilor din domeniu.

     

  • Urcă BNR dobânda-cheie de la 3% la 3,5% sau până la 4% având în vedere perspectivele ca inflaţia să avanseze spre 11-12% sau chiar peste în timp ce economia încetineşte? Părerile analiştilor sunt împărţite

    ♦ Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, crede că BNR va menţine pasul de majorare a dobânzii-cheie la 0,5 pp, rata urmâd să crească de la 3% la 3,5% ♦ Economiştii-şefi de la BCR şi ING Bank anticipează creşterea ratei-cheie de la 3% la 4% ♦ Boardul BNR va aproba astăzi şi raportul trimestrial asupra inflaţiei, analiştii aşteptând o prognoză majorată.

    Aşteptările de continuare a creşterii inflaţiei spre 11-12% sau chiar peste acest nivel vor determina BNR să majoreze astăzi rata-cheie la şedinţa de politică monetară, însă părerile analiştilor privind amploarea majorării sunt împărţite. În timp ce unii analişti văd posibilă o creştere a dobânzii-cheie cu un pas mai mare, de la 3% până la 4%, alţii consideră că banca centrală va menţine pasul de creştere de 50 puncte de bază (0,5 puncte procentuale), la 3,5%, având în vedere şi perspectivele de încetinire a economiei în 2022 spre 2-3%.

    Cea mai recentă majorare a dobânzii de politică monetară a fost operată de BNR în luna aprilie, de la 2,5% la 3%. Din luna februarie 2022, BNR a mărit cadenţa şi a majorat dobânda-cheie cu 0,5 puncte procentuale, până la 2,5%, după ce la precedentele trei şedinţe de politică monetară a mizat pe paşi mici optând pentru majorări de dobândă cu 0,25 puncte procentuale de fiecare dată.

    Recent, banca naţională a Cehiei a majorat dobânda de politică monetară cu 75 puncte, la 5,75%, creştere peste estimările analiştilor. Şi banca naţională a Poloniei a anunţat majorarea dobânzii de referinţă cu 75 de puncte, la 5,25%.

    BCR, a doua cea mai mare bancă din piaţă după active, anticipează o nouă majorare a dobânzii-cheie până la 4%, de la nivelul actual de 3%, având în vedere inflaţia mare, dar şi deciziile recente ale băncilor centrale din Polonia şi Cehia şi faptul că următoarea întrunire a boardului BNR va fi de-abia în iulie.

    „Ne aşteptăm ca BNR să majoreze dobânda-cheie cu 100 puncte de bază (1 pp – n.red.), la 4% la şedinţa boardului din 10 mai“, anticipează Dascălu.

     „Rata dobânzii la facilitatea de credit (Lombard – n.red.), care ar trebui să rămână instrumentul de politică operaţional relevant în condiţii de politică de management strâns al lichidităţii, ar trebui să ajungă la 5%. Vedem rata terminală la 5,50% pentru rata-cheie şi 6,50% pentru facilitatea de credit până la sfârşitul acestui anî, adaugă el.

    El a explicat că deciziile recente ale băncilor centrale din Polonia şi Cehia vor convinge BNR să facă o mişcare mai îndrazneaţă având în vedere că ratele dobânzii la noi sunt deja în urmă faţă de cele din alte ţări. În plus, după 10 mai, următoarea şedinţă a BNR este programată pentru 6 iulie, în timp ce între timp alte bănci centrale din regiunea ECE au întâlniri la care se aşteaptă să majoreze în continuare dobânzile.

    Şi Valentin Tătaru, economistul-şef al ING Bank, estimează o creştere a dobânzii-cheie tot cu 100 de puncte de bază (1 pp) de la 3% la 4%, care va fi “n continuare cea mai scăzută rată-cheie din regiunea Europei Centrale şi de Est (CEE4).

    “În esenţă, puţine s-au schimbat pentru BNR de la întâlnirea din aprilie, deoarece persistă acelaşi context inconfortabil de creştere mai lentă şi inflaţie mai mare. O creştere a ratei cheie cu 100 puncte de bază (1 pp-n.red.) nu va însemna neapărat o nouă poziţie a politicii monetare, dar va menţine, în linii mari, decalajul faţă de alte bănci centrale din CEE4. Situaţia neobişnuită în care România are cel mai stabil curs de schimb şi cea mai mică rată-cheie, în timp ce înregistrează şi deficite gemene semnificative, ar putea continua şi după acest an”, susţine economistul şef al ING Bank.

    Tătaru consideră că există şi o probabilitate relativ mică, dar deloc neglijabilă (15%) ca BNR să exindă coridorul simetric în jurul ratei-cheie de la 100 la 125 de puncte de bază, ceea ce ar putea susţine o eventuală majorare mai temperată a dobânzii-cheie.

    “Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank, este de părere că BNR va menţine pasul de majorare a dobânzii-cheie la 50 puncte de bază (0,5 pp), el anticipând creşterea ratei de la 3%, la 3,5%. Credem că BNR va menţine pasul de creştere a dobânzii-cheie la 50 de puncte de bază. Vedem un ciclu mai lung de întărire a politicii monetare în paşi de 50 de puncte de bază (0,5 pp)”, susţine Dumitru.

    BNR ar trebui să publice şi prognoza actualizată a inflaţiei IPC după întâlnirea boardului.

    “Vedem inflaţia la 11,5% până la sfârşitul anului după ce atinge un vârf în jurul valorii de 12% în iunie, cu inflaţia de bază convergând la nivelul maxim până la sfârşitul anului”, susţine economistul-şef al BCR.

    Economistul-şef al ING Bank vorbşete despre o inflaţie medie de 10,7% în acest an şi rată  a inflaţiei de 9,9% în decembrie 2022.

    “La şedinţa din 10 mai, BNR va aproba cel mai recent Raport asupra inflaţiei, care ar trebui să includă previziuni de inflaţie revizuite mai sus pentru inflaţia generală şi brusc mai mari pentru inflaţia de bază. Acum estimăm inflaţia medie în 2022 la 10,7%, cu o inflaţie la sfârşitul anului de 9,9%. Pentru 2023, ne menţinem prognoza sub consens cu o inflaţie medie de 6,1%, deoarece contextul extern ar putea deveni mai util, având în vedere riscurile de recesiune care se profilează în zona euro”, explică Valentin Tătaru.

    Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna martie la două cifre, ajungând la aproape 10,2%.

    În ceea ce priveşte evoluţia economiei României în acest an, prognozele au început să fie ajustate spre 2-3% sau chiar mai puţin.

  • Acţiunile UiPath au închis cu un minus de 8% şedinţa de la bursa din New York, dar au pierdut încă 16% ulterior, după ce producătorul de roboţi software a anunţat pierderi de 526 mil. $ la venituri de 892 mil. $ în anul fiscal 2022, mult peste estimările analiştilor

    Acţiunile UiPath, cel mai valoros start-up de IT pornit din România, au închis şedinţa de pe bursa din New York de miercuri 30 martie cu o scădere de 8%, la 29 de dolari, după ce compania a raportat pierderi de 63 mil. $, mai mari decât cele estimate de analişti. Mai exact analiştii estimau o pierdere de 7 cenţi pe acţiune, dar acestea s-au ridicat în realitate la 12 cenţi pe acţiune. În acest an acţiunile UiPath au un minus de aproape 34%, conform datelor de la bursa din New York.

    După închiderea şedinţei de tranzacţionare acţiunile au mai pierdut 16%, ajungând la o cotaţie de 24,4 $, conform portalului Google Finance. După acest declin capitalizarea de piaţă a UiPath era de 14,9 mld. $.

    Compania a anunţat pentru trim. 4 al anului fiscal 2022 venituri de 289,7 mil. $, mai mari cu 39% de la an la an.

    Pentru întreg anul fiscal 2022, care se încheie la 31 ianuarie 2022, UiPath a avut venituri de 892 mil. $, faţă de 607,6 mil. $ în anul fiscal 2021 şi pierderi nete de 526 mil. $ faţă de 92 mil. $ în perioada anterioară, conform datelor companiei.

    În comunicatul de presă dedicat rezultatelor, UiPath a pus în prim plan creşterea veniturilor şi a numărului de clienţi, susţinând astfel că ultimul trimestru a fost unul “puternic”.

    Compania menţionează că Annualized Renewal Run-Rate (rata anuală de reînnoire a abonamentelor ARR)- indicator utilizat adesea de companiile de software ca serviciu pentru a arăta la ce venituri se poate aştepta compania pe baza abonamentelor, a fost de 925 mil. $, mai mare cu 59%.

    “Echipa UiPath a oferit un final puterrnic pentru anul fiscal 2022 cu o rată anuală netă de reînnoire a abonamentelor record de 107 mil. $ în trim. 4, o creştere de 72% de la an la an. Credeam că această evoluţie stă mărturie pentru platforma noastră completă şi puternic diferenţiată pe piaţă”, a declarat Daniel Dines, cofondator şi CEO al UiPath.