Tag: analist

  • Alex Milcev, EY: Schimbarea sistemului de impozitare este o măsură anti-business

    “Acest joc de-a fiscalitatea, care din păcate se reia periodic în ultima vreme, a ajuns acum la capitolul numit impozit pe cifra de afaceri”, spune analistul EY. “O idee apărută peste noapte şi aruncată direct în economie fără nicio pregătire prealabilă, care produce rumoare şi ridică multe semne de întrebare.”

    El expune motivele pentru care o asemenea măsură nu are baza economică şi nu poate reprezenta o soluţie pentru România anului 2017. În primul rând, ideea este anti-business, neţinând cont de faptul că afacerile au marje de profit diferite iar unele, în anumite perioade de timp, pot genera chiar pierderi. “Logica economică ne spune că un contribuabil trebuie să contribuie la susţinerea cheltuielilor publice în măsură în care acesta câştigă, iar contribuţia este proporţională cu acest câştig. Este împotriva ordinii naturale a lucrurilor să plătesc un impozit mai mare decât câştigul pe care îl fac sau atunci când înregistrez pierdere. Ideea de la care se porneşte la introducerea impozitului pe cifra de afaceri este că firmele încearcă să minimizeze profitul impozabil prin metode mai mult sau mai puţin legale şi/sau morale. Pentru asta există însă legislaţie privind preţurile de transfer, care aplicată corect (aşa cum se întâmplă în statele cu fiscalitate modernă) împiedică astfel de fenomene. Este nedrept să considerăm că toată lumea vrea să se sustragă de la plata impozitelor şi să îi aşezăm pe acest “pat al lui Procust” numit impozit pe cifra de afaceri. Introducerea lui va determina afacerile cu valoare adăugată mică să îşi închidă porţile. Iar pe investitorii în domeniile în care profitul se obţine abia după câţiva ani de pierderi şi efort, îi va face să ocolească România.”

    În aceeaşi măsură, explică Alex Milcev, măsură este una inechitabilă, eliminând posibilitatea de deducere a pierderilor care sunt de cele mai multe ori inerente în primii ani de activitate. “Mai mult, nepermiţându-se recuperarea fiscală a investiţiei prin deducerile de amortizare, acest timp de impozit nu încurajează modernizarea: contribuabilii vor fi tentaţi să utilizeze echipamentele o perioadă cât mai lungă de timp în condiţiile în care deducerile nu mai contează.”

    El explică şi faptul că schimbarea sistemului de impozitare este incompatibilă cu toate facilităţile fiscale decurgând din impozitul pe profit. “Se cunoaşte foarte bine faptul că avantajele sistemului fiscal de încurajare al sponsorizărilor şi burselor private a condus în ultimul deceniu la o dezvoltare puternică a sectorului ONG din România. Eliminarea facilităţii ar fi o lovitură puternică pentru aceste entităţi, dintre care multe vor fi nevoite să îşi închidă porţile. Lucru valabil şi pentru entităţile înregistrate că fiind societăţi de economie socială care, odată puse la plata impozitului pe cifra de afaceri, ar fi scoase din circuitul economic. Nu mai vorbim de facilităţi oferite afacerilor în sfera inovaţiei, cerecetării-dezvoltării sau IT.”

    Un alt motiv este acela că impozitul pe cifra de afaceri va fi o frână pusă investiţiilor străine, eliminând beneficiile tratatelor de evitare a dublei impuneri, în două situaţii: mai întâi, filialele din România ale companiilor multinaţionale sunt scutite de plata impozitului pe dividendele plătite din România către firma-mama în măsură în care anumite condiţii sunt îndeplinite. Una dintre aceste condiţii este că filiala românească să fie plătitoare de impozit pe profit. Înlocuirea impozitului pe profit cu impozitul pe cifra de afaceri va conduce implicit la imposibilitatea aplicării scutirii de la impozitul pe dividende, explică analistul EY. În al doilea rând, sucursalele din România ale firmelor străine ce desfăşoară activitate aici vor suportă o dublă impozitare. În prezent, profiturile impozitate în România sunt scutite de impozit sau beneficiază de credit fiscal în celălalt stat, în condiţiile în care plătesc impozit pe profit în România. Ca şi în cazul filialelor, desfiinţarea impozitului pe profit în România va conduce implicit la imposibilitatea aplicării scutirii sau a creditului fiscal, explică el.

    În cele din urmă, schimbarea sistemului de impozitare este în contradicţie cu prevederile reglementărilor europene, spune analistul. “Directiva care reglementează TVA nu permite statelor membre să aplice un alt impozit pe cifra de afaceri, acest lucru fiind considerat dublă impozitare. Cu siguranţă că Bruxelles-ul va porni o procedură de infringement împotriva României imediat după implementarea unui astfel de impozit. Concluzionând, putem spune că o astfel de măsură apare că fiind total nepotrivită contextului economic în care se află ţară noastră în acest moment. Fiscalitatea respectă regulă aplicată de sute de ani de croitorii buni: măsoară de şapte ori şi taie o dată, nu măsoară o dată şi taie de şapte ori”, încheie Alex Milcev.

  • Sub beţia succesului electoral şi a puterii, guvernarea PSD-ALDE îndreaptă România spre ciocnirea de un zid al realităţii economice care se va sfârşi inevitabil cu reapariţia gardienilor de la FMI

    Şi acum îmi amintesc cum guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, îl lua peste picior, în conferinţele de la Bucureşti, pe analistul de la Danske Bank, luând în discuţie cunoştinţele lui ca economist. Lars Christensen ajunsese un fel de duşman al poporului.

    Economia duduia, consumul era pe val, creditele se dădeau pe bandă rulantă, salariile creşteau de la lună la lună, toată lumea vedea în faţa ochilor cel puţin o mie de euro net pe lună, bugetul era plin de bani după privatizarea BCR, numărul bugetarilor (plus 200.000) şi a salariilor celor plătiţi din buget creşteau “fără număr”, investiţiile statului erau în bunuri şi servicii şi mai puţin în infrastructură, iar la putere era premierul liberal Călin Popescu Tăriceanu, având în spate guvernul PNL-UDMR-PSD.

    Şi acum îmi amintesc de rapoartele firmelor de analiză şi cercetare de la Oxford Economics privind starea economiei româneşti de atunci (supraîncălzirea economiei şi deteriorarea semnificativă a deficitului de cont curent). Întrucât bugetul de stat avea bani, deficitul bugetar nu era pus sub observaţie.

    Toată lumea era într-o stare de negare a analizelor, datelor macro în dinamica lor şi niciun analist sau analiză preventivă nu era luată în considerare: străinii, analiştii străini, nu vor ca România să se dezvolte, ca românii să o ducă mai bine, să aibă salarii mai mari, erau răspunsurile celor de la putere.

    Cum stăm în prezent?

    Nu avem o problemă externă de deficit de cont curent, cel puţin până acum (deficitul comercial este acoperit de plusul din servicii IT şi transport), dar avem o problemă legată de deficitul bugetar.

    În primul rând, datoria publică este mult mai mare decât acum 10 ani (de la 10% din PIB la aproape 40% din PIB, preţul plătit în criză), iar deficitul bugetar nu mai este lăsat de izbelişte, ţinta fiind de 3% din PIB, nu cât iese ca acum un deceniu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Toată lumea stă cu ochii pe curs: Leul se întăreşte pe fondul optimismului pieţelor externe

    Cursul valutar anunţat luni de BNR indică o creştere a monedei naţionale faţă de principalele valute. Astfel, un euro a fost cotat la 4,5095 lei, iar moneda americană la 4,1994 lei.

    “Piaţa valutară a avut o abordare mai relaxată începând chiar cu ultimele zile ale săptămânii trecute, de la sesiunea de joi şi vineri. Faţă de acele momente, leul a mai câştigat astăzi teren. Însă nu este o mişcare foarte puternică. Acest lucru înseamnă, de fapt, că pieţele consideră că avantajele poziţionării macro a României sunt de natură a diminua efectele negative ale instabilităţii. Altfel spus, pieţele au ţinut cont de perspectivele macro, pentru că poziţia noastră în regiune, dar şi la nivelul UE, era bună anul trecut .

    Premisele anul acesta sunt optimiste, de creştere economică consistentă, în ciuda unui buget prea optimist. Punând în balanţă cu preocupările din plan politic, ele nu au speriat capitalul străini şi nici pe cel autohton astfel încât să ducă la o depreciere accentuată a leului şi la fluctuaţii de dobânzi, cu excepţia situaţiei de la jumătatea săptămânii trecute când am avut un efect intens, dar de scurtă durată. Asta nu ar înseamnă că avem un cec în alb din partea pieţelor globale fiindcă această situaţie se leagă si de o conjunctură în care bursele externe au o tentă optimistă. Iar bursele din Statele Unite sunt la maxime istorice”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Claudiu Cazacu, analistul-şef al XTB România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Claudiu Cazacu, analist financiar: Discursul lui Trump frânează avansul dolarului în faţa euro

    “În opinia noastră, dolarul va reuşi să recâştige, în timp, atenţia pieţelor, pe măsură ce performanţa economiei reale americane, alături de tendinţa ascendentă a inflaţiei, vor imprima un nou impuls dobânzilor. Faţă de evaluarea de la finele anului trecut, când vedeam paritatea atinsă în câteva săptămâni, ar putea fi însă nevoie de mai mult timp, pentru că noua administraţie a oferit pentru moment prea puţine detalii despre aspectele fiscale şi de reducere a reglementării care entuziasmaseră investitorii, iar trecerea pachetelor de legi prin Congres e oricum un proces laborios, în timp ce temele protecţioniste au fost reluate insistent”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Claudiu Cazacu, analistul-şef al XTB România.

    Acesta arată că, dolarul ar putea intra o perioadă în defensivă, iar atmosfera mai prudentă ar putea avantaja yenul japonez şi, într-o mai mică măsură, francul elveţian.

    “Moneda unică europeană ar putea beneficia temporar de percepţia dolarului şi de tendinţa recentă pozitivă a datelor macro la nivelul indicilor de tip PMI în industrie şi servicii. Lira sterlină va fi deosebit de volatilă, putând fi favorizată dacă, marţi, Curtea Supremă decide că Parlamentul are un cuvânt de spus în privinţa invocării articolului 50, ceea ce este posibil, în opinia noastră”, susţine analistul-şef al XTB România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tineri manageri de top 2016: Oana Truţa, vicepreşedinte şi analist de investiţii Franklin Templeton Investments

    35 DE ANI   /   VICEPREŞEDINTE / ANALIST INVESTIŢII   /  FRANKLIN TEMPLETON INVESTMENTS

    CIFRA DE AFACERI ÎN 2014: 58,4 milioane leili

    PROFIT ÎN 2014: 11,8 milioane lei

    La 35 de ani, Oana Truţa este vicepreşedinte şi analist de investiţii în cadrul Franklin Templeton Investments, unde lucrează din anul 2010, având responsabilităţi de analiză a companiilor listate şi nelistate. Are 12 ani de experienţă în pieţele financiare şi de capital, lucrând, înainte de a se alătura echipei Franklin Templeton, pentru compania de brokeraj Interdealer Capital Invest din Cluj-Napoca, timp de şase ani.

    La începutul carierei sale a fost analist de investiţii, iar din 2010 lucrează la Bucureşti la Franklin Templeton Investment Management, administratorul Fondului Proprietatea. „Mă ocup, alături de colegii mei, de administrarea deţinerilor pe care Fondul Proprietatea le are în special în companiile de stat din România.“ În această calitate a fost numită membru în mai multe consilii de administraţie ale unor companii de stat, precum Transgaz, Hidroelectrica, Electrica Furnizare, Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Electrica Distribuţie Transilvania Nord.

    „Aspectele cu care m-am confruntat de-a lungul timpului în încercarea de a transparentiza şi eficientiza activitatea companiilor din portofoliul Fondului Proprietatea sunt unice. Îmi e foarte greu să accept că unele lucruri nu le pot schimba: perioada dintre 2010-2012 şi până la intrarea Hidroelectrica în insolvenţă a fost pentru mine extrem de dificilă: pe de o parte înţelegeam potenţialul imens pe care îl are compania, iar pe de altă parte simţeam că lucrurile nu se îmbunătăţesc la nivelul firmei şi al managementului.“

    Întrebată care este cea mai mare reuşită din cariera sa, ea răspunde: „Unele lucruri nu pot fi înţelese decât dacă te uiţi prin oglinda retrovizoare la ce s-a întâmplat. Bănuiesc că pentru mine cea mai mare satisfacţie e să văd cât de mult s-au transformat companiile de stat de când noi am început să administrăm Fondul Proprietatea“. În acest demers, completează ea, s-a adăugat şi efortul altor instituţii internaţionale care au înţeles valoarea pe care aceste companii pot să o creeze în România şi care au promovat împreună implementarea principiilor de conducere corporatistă. „Transformarea a fost miraculoasă, dacă ne gândim, spre exemplu, că din 2009 până în prezent pentru Hidroelectrica profitul net a crescut de peste 20 de ori, iar pentru distribuţiile Electrica de până la zece ori.“ Licenţiată a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Oana Truţa a obţinut o diplomă de masterat în cadrul aceleiaşi instituţii şi a participat la un program de internship în cadrul Cato Institute din Washington DC, SUA. În ce priveşte planurile sale pe termen lung, Oana Truţa spune că „domeniul acesta al restructurării şi reorganizării unor companii mi se potriveşte cel mai bine“.
     

  • ANALIST: Acordul OPEC este o victorie a economiei asupra politicii

    Jocul de-a şoarecele şi pisica pe care l-am văzut la reuniunea OPEC a lăsat impresia, iniţial, că un acord este imposibil de acceptat. Câteva ore mai târziu, imposibilul era realizat, spune Ole Hansen, Head of Commodity Strategy la banca de investiţii Saxo Bank.

    „În acest moment, avem măcar siguranţa că s-a pus o plasă de siguranţă sub pragul inferior al preţului petrolului. Intrăm în faza delicată de aplicare a acordului, în care aceste reduceri trebuie asumate şi puse în practică de fiecare stat membru”, adaugă Hansen.

    OPEC a ajuns, la Viena, la un acord care limitează producţia zilnică totală a statelor membre la 32,5 milioane de barili. Această reducere înseamnă o tăiere a producţiei cu 1,2 milioane de barili/zi din partea statelor membre OPEC şi cu 600.000 de barili/zi din partea celor care nu sunt membre.

    În funcţie de dimensiunea contribuţiei fiecărui stat membru la acestă reducere, Ole Hansen crede că va fi o adevărată “luptă” pentru un preţ al ţiţeiului peste 54 dolari/baril. Producătorii din SUA sunt gata de atac, ceea ce va pune o oarecare presiune pe creşterea preţului, asta până când stocurile la nivel global încep să scadă cu adevărat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANALIST: Acordul OPEC este o victorie a economiei asupra politicii

    Jocul de-a şoarecele şi pisica pe care l-am văzut la reuniunea OPEC a lăsat impresia, iniţial, că un acord este imposibil de acceptat. Câteva ore mai târziu, imposibilul era realizat, spune Ole Hansen, Head of Commodity Strategy la banca de investiţii Saxo Bank.

    „În acest moment, avem măcar siguranţa că s-a pus o plasă de siguranţă sub pragul inferior al preţului petrolului. Intrăm în faza delicată de aplicare a acordului, în care aceste reduceri trebuie asumate şi puse în practică de fiecare stat membru”, adaugă Hansen.

    OPEC a ajuns, la Viena, la un acord care limitează producţia zilnică totală a statelor membre la 32,5 milioane de barili. Această reducere înseamnă o tăiere a producţiei cu 1,2 milioane de barili/zi din partea statelor membre OPEC şi cu 600.000 de barili/zi din partea celor care nu sunt membre.

    În funcţie de dimensiunea contribuţiei fiecărui stat membru la acestă reducere, Ole Hansen crede că va fi o adevărată “luptă” pentru un preţ al ţiţeiului peste 54 dolari/baril. Producătorii din SUA sunt gata de atac, ceea ce va pune o oarecare presiune pe creşterea preţului, asta până când stocurile la nivel global încep să scadă cu adevărat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analist: Retragerea SUA din TPP ar însemna sfârşitul acordurilor de liber schimb

    Retragerea SUA din Acordul de parteneriat transpacific (TPP) este un pas în direcţia greşită şi cel mai pesimist scenariu pentru economia globală, spune Christopher Dembik, director de analiza macro la Saxo Bank.

    Prin promovarea restricţiilor comerciale, Donald Trump îşi asumă riscul de a grăbi revenirea recesiunii şi a împinge lumea într-o nouă perioadă de şomaj la scară largă. Demersul va avea, spune analistul, cinci consecinţe directe.

    Prima este reducerea comerţului global pe viitor, comerţ care a fost mult încetinit de la criza financiară încoace, şi cu siguranţă va duce la sfârşitul procesului de globalizare care a început după cel de-al doilea război mondial şi care a fost în general benefic pentru ţările emergente prin favorizarea apariţiei unei vaste clase de mijloc în multe ţări, cum e China şi Brazilia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preţul petrolului rămâne peste pragul de 50 de dolari barilul

    Preţul petrolului a rămas peste pragul de 50 de dolari barilul, la 50,56 dolari în New York, după ce luni a scăzut cu 0,7% în urma anunţului Irakului că vrea să fie scutit de la tăierile de producţie orchestrate de OPEC.

    Liderul Organizaţiei Ţărilor Exportatoare de Petrol se va întâlni cu oficialii irakieni marţi în Bagdad.

    Zincul, folosit pentru galvanizarea oţelului, a crescut cu 4,8% la maximul ultimilor cinci ani. Preţul minereului de fier a urcat la maximul ultimelor două luni.

    “Pe partea de cerere, oţelul este un indicator puternic. În timp ce piaţa imobiliară se răceşte, infrastructura din China încă arată promiţător, iar susţinerea va impulsiona cererea”, a spus Helen Lau, analist la Argonaut Securities. ​

  • Analist: Merkel ar putea fi cel mai prost politician din istorie

    Potrivit site-ului său, Angela Merkel poate candida cu succes pentru titlul de cel mai prost politician din istorie atunci când vine vorba de a înţelege procesul economic.

    Martin Armstrong este analist economic şi se află la conducerea editorială a site-ului armstrongeconomics.com. De-a lungul timpului, deşi considerată a avea păreri destul de critice, publicaţia a fost citată de instituţii precum CNN sau The New York Times.

    “Merkel a refuzat să ofere orice ajutor de stat celor de la Deutsche Bank în perioada dinaintea alegerilor din septembrie 2017, fiind incapabilă să ia vreo decizie raţională. Astfel, orice german care are cont la Deutsche riscă să declanşeze o criză fără precedent dacă decide să îşi închidă contul”, scrie Armstrong pe site-ul său, referindu-se la criza de lichidităţi prin care trece banca germană.

    “Este aceeaşi politică pe care Merkel a aplicat-o şi în cazul Greciei, având ca rezultat o scădere drastică în popularitate a cancelarului german. La fel şi în iulie 2015, atunci când a deschis graniţele pentru refugiaţi. Ideile economice ale lui Merkel sunt atât de devastatoare încât par glume. Ea va distruge economia Germaniei, iar asta va duce la distrugerea zonei euro”, mai scrie sursa citată.

    “Ceea ce Merkel a făcut Europei nu se compară cu nimic realizat de alt politician până în prezent – asta se întâmplă atunci când dai politicile economice pe mâna unor oameni cu zero experienţă.”