BusinessMagazin

Tag: amintire

  • Cea mai nouă strategie a hotelierilor să profite de turiştii pe care îi loveşte nostalgia vacanţelor trecute: Scot la vânzare obiecte care să-ţi amintească de hotel

    Nu puţini sunt clienţii care vor să ia cu ei ceva care să le amintească de şederea într-un hotel anume, fapt pentru care diverse hoteluri au la vânzare articole pe care le folosesc, cum ar fi saltele, perne şi aşternuturi, ori cristaluri de Murano şi veioze sau anumite piese de mobilier. 

    Unui brand din industria ospitalităţii i-a venit însă ideea de a crea o întreagă gamă de mobilier şi decoraţiuni precum cele folosite în unităţile sale pe care să o vândă celor care vor să se simtă ca şi cum şi-ar fi luat camera de hotel cu ei. Soho House, scrie Financial Times, a început anul trecut cu halate şi cu cristalurile folosite în barurile sale, trecând apoi la tapet, tapiţerie de comandă şi mobilă de exterior, urmând a-şi comercializa gama şi în SUA de anul viitor prin intermediul retailerului Anthropologie.

  • Ia-ţi hotelul la pachet

    Unui brand din industria ospitalităţii i-a venit însă ideea de a crea o întreagă gamă de mobilier şi decoraţiuni precum cele folosite în unităţile sale pe care să o vândă celor care vor să se simtă ca şi cum şi-ar fi luat camera de hotel cu ei. Soho House, scrie Financial Times, a început anul trecut cu halate şi cu cristalurile folosite în barurile sale, trecând apoi la tapet, tapiţerie de comandă şi mobilă de exterior, urmând a-şi comercializa gama şi în SUA de anul viitor prin intermediul retailerului Anthropologie.

  • Ca omul preistoric la restaurant

    Restaurantul care serveşte specialităţi de grătar japonez (yakiniku) are două niveluri, cel inferior amintind de o peşteră, datorită pereţilor decoraţi cu piatră şi lipsei ferestrelor, cei care mănâncă aici fiind aşezaţi la o masă lungă prevăzută din loc în loc cu plite pentru fript carnea. Nivelul superior reprezintă o pădure stilizată, cu separeuri cu mese joase de lemn cu plite, închipuind focurile în jurul cărora stăteau oamenii primitivi, întreg localul fiind astfel gândit de arhitectul care s-a ocupat de amenajare, Ryoji Iedokoro, încât clienţii să se simtă ca în mijlocul naturii.

  • Liceul unde elevii fac profit din munca lor şi fondul şcolii a devenit o amintire

    Liceul Agricol din Beclean este un adevărat model pentru învăţământul românesc, elevii învăţând practic că agricultura poate fi una profitabilă dacă este făcută ca la carte, cu soiuri bune şi tehnologii moderne.

    De aproape cinci ani de când conducerea Liceului Agricol din Beclean a fost preluată de Florin Magdea, un tânăr profesor de biologie pasionat de agricultură, cei peste 400 de elevi au învăţat că agricultura este profitabilă. Florin Magdea a învăţat din familie că din agricultură se pot face bani frumoşi, aşa că a reuşit, în scurt timp după ce a ajuns la conducerea liceului agricol, să obţină venituri importante din agricultura făcută cu cap şi cu ultimele tehnologii în domeniu, cu răsaduri şi soiuri bune.

    Suma care intră anual în conturile şcolii creşte semnificativ, apropiindu-se deja de 30.000 de lei, bani pe care elevii şi profesorii îi fac de pe terenurile liceului.

    “Pasiunea pentru agricultură vine din familie, tata a fost inginer horticultor, unul dintre cei mai buni din judeţ în special pe partea din legumicultură, iar tradiţia continuă în familie şi fratele meu este inginer horticultor. Cum a fost posibil să ajungem aici? Cu muncă foarte, foarte multă muncă şi cu un colectiv sudat, iar rezultatele sunt pe măsură. Fiind un liceu cu profil agricol, printre puţinele care au mai rămas în ţară, pe lângă orele de curs avem foarte multă activitate.

    Avem un lot şcolar de aproximativ 10 hectare pe care de cel puţin cinci ani de zile se lucrează exemplar şi cu rezultate foarte bune. Colaborăm cu firme foarte mari de profil din ţară şi din străinătate care ne asigură în mare parte, pentru lotul şcolar, sămânţa, gratuit, pentru a face loturi experimentale pentru ei şi cu rezultate foarte bune. Pe de altă parte, în incinta şcolii avem o jumătate de hectar de teren în care avem înfiinţată o livadă care a intrat pe rod de anul trecut, avem solarii, parcele pentru legume şi încercăm pe cât se poate să facem totul cât se poate de ecologic”, a povestit pentru MEDIAFAX directorul Liceului Agricol din Beclean, Florin Magdea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Porsche intră în era mobilităţii electrice. Cum arată Mission E, primul model full electric al companiei

    Mission E arată într-adevăr excelent, amintind de pedigriul sportiv al companiei germane. Prezentat ca un concept în 2015, vehiculul va fi aşadar prima maşină electrică produsă de Porsche. Nemţii au tatonat până acum acum zona mobilităţii electrice cu variante hybrid ale unor modele precum Cayenne sau Panamera, dar Mission E reprezintă produsul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare din ultimii ani.

    În septembrie 2017, spre exemplu, Porsche şi-a extins gama de maşini hibride, adăugând un nou model puternic liniei Panamera Sport Turismo: noul Panamera Turbo S E-Hybrid Sport Turismo. Strategia de boost folosită în producţia de serie a Panamera Turbo S E-Hybrid Sport Turismo cu tracţiune integrală a fost preluată de la modelul supersport Porsche 918 Spyder. Chiar şi la 1.400 rpm, motorul V8 biturbo de 550 CP şi motorul electric de 136 CP ating cuplul maxim al sistemului – 850 Nm. În ciuda performanţelor obţinute, consumul de carburant măsurat de NEDC a fost de 3,0 l/100 km şi un consum de putere de 17,6 kWh/100 km. Turbo S E-Hybrid Sport Turismo are o autonomie de până la 49 de kilometri şi atinge o viteză maximă de 140 km/h atunci când este utilizat exclusiv motorul electric, cu zero emisii. Bateria litiu-ion are o capacitate de 14,1 kWh, iar durata de încărcare poate varia de la 2,4 până la 6 ore, în funcţie de acumulator şi de tipul de alimentare.

    La finalul lui 2017, cifrele Porsche arătau astfel: aproape 30.000 de angajaţi, 255.683 de maşini produse (dintre care peste 246.000 au fost deja livrate), venituri de 23,5 miliarde de euro şi un profit de 4,1 miliarde de euro. Privind datele financiare, e uşor de tras concluzia că Porsche este unul dintre cei mai profitabili producători auto din lume.

    În perioada următoare, cheltuielile companiei s-ar putea dubla ca urmare a investiţiilor în mobilitate electrică, acestea ajungând la valoarea de 6 miliarde de euro până în anul 2022; bugetul pe zona de IT a fost de asemenea crescut de la 280 la 450 de milioane de euro. Reprezentanţii companiei insistă însă asupra ideii că principalul scop rămâne păstrarea unei marje de profit de 15%.

    În cadrul evenimentului Porsche e-Performance, desfăşurat la Zuffenhausen, lângă Stuttgart, reprezentanţii companiei au prezentat lucrările derulate pentru modernizarea fabricii locale, astfel încât aceasta să poată susţină producţia Mission E.

    Din punct de vedere tehnic, Mission E va ajunge de la 0 la 100 de kilometri pe oră în mai puţin de 3,5 secunde. Motorul va produce peste 600 de cai-putere, în vreme ce autonomia ar trebui să fie de cel puţin 500 de kilometri. Bateria va fi una de 800 de volţi care permite încărcarea rapidă, în condiţiile în care cele mai multe baterii folosite astăzi sunt de 400 de volţi.

    Matthias Kirchgässner, director de vânzări şi marketing pentru linia de maşini electrice din cadrul Porsche AG, a explicat că Mission E a fost încadrată în clasa C, acolo unde singurul model prezent este Ca-ye-nne-ul. Ca dimensiuni, maşina este mai mare decât 911 dar mai mică decât Panamera.

    Una dintre cele mai interesante facilităţi este cea legată de recu-noaş-terea utilizatorului, adică a celui care va conduce maşina, printr-un sistem de autentificare bazat pe scanarea retinei. Fără a da prea multe detalii, reprezentanţii companiei au spus că procesul se va baza pe tehnologia blockchain, asigurând astfel un grad sporit de securitate. Porsche ID va stoca pe un cont toate informaţiile şoferului – poziţia scaunului, înălţimea volanului sau altele – şi le va aplica atunci când şoferul în cauză este identificat.

    Sistemul prezent pe Mission E va utiliza inteligenţa artificială (IA) pentru mai multe funcţii, printre care şi cea de mentenanţă predictivă. Mai mult, în cadrul procesului de asamblare maşina va recunoaşte dacă piesele sunt montate corect analizând sunetul produs la îmbinarea anumitor piese.

    Totul e digital în noul Mission E, instrumentele tradiţionale lipsind cu desăvârşire. Poziţia la condus e similară cu cea din 911, fiind evident una sportivă. Vorbind de o maşină electrică, pasagerii vor beneficia de spaţiu pentru bagaje atât în partea din spate cât şi în cea din faţă, folosind locul destinat în mod tradiţional motorului cu combustie internă.

    Un element tehnic interesant este folosirea PSM – permanently-excited synchronous motors, o tehnologie la care apelează în prezent şi cei de la Tesla. Mission E va fi prezentată publicului în 2019, urmând să intre pe piaţă în 2020.

    O maşină electrică este însă utilă doar în condiţiile în care ai unde să o încarci, iar aici reprezentanţii Porsche au amintit de proiectul IONITY. Acesta presupune realizarea unei reţele de 400 de staţii de încărcare rapidă în Europa până în 2020.

    Pentru a facilita producţia lui Mission E, fabrica de la Zuffenhausen a suferit modificări importante, bugetul total pentru acest proiect ridicându-se la 700 de milioane de euro. Povestea acestui buget e una impresionantă: fiecare angajat a renunţat la o parte din salariu (sau eventuale majorări salariale) în perioada 2015-2025, sprijinind astfel proiectul. Pentru construcţia noului model, reprezentanţii Porsche au anunţat că vor fi disponibile 1.000 de noi locuri de muncă.

    Porsche România, subsidiara locală a companiei germane şi cel mai mare importator auto local, a aniversat la începutul acestui an 20 de ani de activitate, timp în care a livrat clienţilor 455.055 de autoturisme sub mărcile Volkswagen, Audi, Seat sau Skoda. Compania a încheiat anul 2017 cu rezultate record pentru perioada postcriză: cifra de afaceri a crescut până la 638 milioane de euro, ceea ce înseamnă cu 16% mai mult faţă de 2016, în timp ce numărul total de unităţi vândute în 2017 s-a ridicat la 31.569, reprezentând o creştere de 13% faţă de anul precedent.

    Pentru anul 2018, Porsche Romania şi-a propus să livreze 500 autovehicule electrice şi să continue instalarea staţiilor de încărcare pentru autovehiculele electrice în reţeaua proprie, astfel încât în cel mult doi ani toţi dealerii Porsche România să aibă în dotare staţii de încărcare. Porsche România a fost înfiinţată în decembrie 1997, când s-a semnat contractul de import pentru mărcile Volkswagen şi Audi. Primul autoturism livrat de companie fost un Volkswagen Polo Variant de 75 de cai-putere. Porsche România este cel mai mare importator auto din România şi importatorul general pentru mărcile Volkswagen, Audi, Seat, Škoda, Volkswagen Autovehicule Comerciale şi Das WeltAuto. Compania distribuie autovehicule prin intermediul reţelei sale care numără 82 de centre proprii şi dealeri independenţi autorizaţi, în
    26 de judeţe.

  • Dacă aveţi următoarele meserii atunci sunteţi în pericol să rămâneţi fără slujbă

    Ce meserii sunt pe cale de dispariţie

    Ceasornicarii, liftierii şi cizmarii din mai multe ţări se aşteaptă ca, în curând, meseriile lor să fie uitate.

    În unele parcuri din marile capitale, încă există fotografi care execută fotograii la minut pentru turişti sau cupluri de îndrăgostiţi. Cine îşi mai face însă fotografii la minut, când toţi deţin smartphone-uri de ultimă generaţie? Şi centrele de închiriat cd-uri şi dvd-uri sunt, la rândul lor, pe cale de dispariţie.

    În Ecuador, se pot întâlni şi acum spălătorese care au în sarcină curăţarea a mii de obiecte vestimentare contra unor sume modice, de doar câţiva dolari pe zi. Totuşi, în scurt timp, nici acest job nu va mai exista.

    Vânzătorii de ziare pierd la rândul lor teren în faţa presei online.

    În Marea Britanie, încă există angajaţi ai companiei British Gas, însărcinaţi cu aprinderea lămpilor cu gaz în Westminster, însă această nostalgie a trecutului se va stinge curând.

    Producătorii de firme luminoase din Hong Kong nu mai au nici ei viaţă lungă pe piaţă, întrucât oraşul nu este niciodată cuprins de întuneric, datorită sistemului artificial de iluminat.

    În ţările dezvoltate, taxiurile sunt înlocuite deja cu maşini electrice. În India însă, există şi acum un fel de trăsuri trase de o persoană, dar sunt, pe zi ce trece, înlocuite de mijloace de transport mai rapide.

    Businessurile de developat fotografii se află, de asemenea, pe lista neagră.

    Până şi orologiile vechi, care se mai întâlnesc pe pereţii clădirilor istorice este posibil să se oprească, în scurt timp, pentru totdeauna, iar cei care se îngrijesc de mentenanţa lor vor fi nevoiţi să se îndrepte spre domenii mai actuale. De exemplu, şcolile din Marea Britanie au decis să elimine ceasurile de tip analog deoarece copiii nu sunt capabili să citească ora.

  • A trăit pe străzi şi a furat cărţi ca să poată învăţa, iar acum ţine discursuri alături de Dalai Lama.

    Ajunsă la 37 de ani, Murray a povestit pentru cei de la The Guardian că unele dintre cele mai vechi amintiri ale sale sunt legate de părinţii ei şi cum aceştia îşi cheltuiau banii pe cocaină sau heroină, în timp ce ea şi sora sa rămâneau fără mâncare zile de-a rândul. “Mâncam cuburi de gheaţă pentru că mai tăiau din foame”, îşi aminteşte Murray. “Într-o seară, am împărţit un tub de pastă de dinţi.”

    Mama ei spunea, tot timpul, că “viaţa va fi mai bună într-o zi”; când Murray avea 15 ani, mama ei a fost diagnosticată cu HIV şi a murit la scurt timp după.

    La 16 ani ajungea să trăiască pe străzi şi să fure mâncare pentru a supravieţui. “Furam însă şi cărţi, le citeam şi mă pregăteam pentru examene pe holul din casa unei prietene”, spune Murray.

    În ciuda situaţiei sale, tânăra a reuşit să obţină numai note de 10 şi a fost propusă pentru o bursă la Harvard oferită de cei de la New York Times. A absolvit universitatea în 2009 şi a devenit, în scurt timp, un speaker motivaţional de succes. De-a lungul anilor, a participat la evenimente alături de Bill Clinton, Tony Blair sau Dalai Lama.

    Liz Murray a aşternut toate aceste lucruri pe foaie, publicând cartea “Breaking Night: A memoir of forgiveness, survival, and my journey from homeless to Harvard”. Volumul a apărut în 2010 şi a ajuns imediat pe lista de bestseller-uri a celor de la New York Times.

  • Cronică de film: The Alienist, un alt fel de Sherlock Holmes

    Bazat pe romanul de succes al lui Caleb Carr, The Alienist urmăreşte în primul rând ancheta unor crime, iar în al doilea rând dezvoltarea cartierelor rău-famate din New Yorkul sfârşitului de secol XIX.

    Povestea aminteşte în mod evident de aventurile lui Sherlock Holmes şi nu pare că scenariştii s-ar fi ferit de asemănări: personajul principal, doctorul Laszlo Kreizler, este un specialist în boli mintale. Alături de el îl regăsim pe John Moore, un grafician care lucrează pentru New York Times şi care împărtăşeşte chemarea doctorului către crime neelucidate. La expertiza celor doi apelează Theodore Roosevelt, şef al poliţiei din New York; conflicte apar între toate personajele, aşa cum se întâmplă şi în cărţile semnate de Arthur Conan Doyle, însă scopul celor implicaţi e întotdeauna acelaşi: găsirea celor responsabili de crime şi aducerea lor în faţa justiţiei.

    Atmosfera primelor episoade mi-a adus însă aminte de un alt serial recent, Taboo; stilul de a filma e oarecum similar, însă The Alienist se foloseşte mai mult de elemente istorice, concrete, şi mai puţin de unele supranaturale, aşa cum era cazul în serialul lui Tom Hardy.

    Nu pot să nu remarc distribuţia, care este excelent aleasă – Daniel Brühl, pe care l-aţi mai văzut în filme precum Goodbye, Lenin!, The Bourne Ultimatum sau Inglourious Basterds; Dakota Fanning, intrată în atenţia publicului în 2005, atunci când a interpretat rolul fiicei lui Tom Cruise în War of the Worlds, şi Luke Evans, pe care îl veţi recunoaşte din francizele The Hobbit şi Fast & Furious.

    Dacă ar trebui să încadrez serialul într-un anumit gen, aş spune că e o dramă istorică cu accente de thriller. The Alienist punctează la multe capitole şi sper că producătorii vor da undă verde pentru mai multe sezoane. E important de spus că ratingul serialului a crescut în Statele Unite de la episod la episod, ajungând până la aproape 2 milioane de spectatori.

    Ca termen de comparaţie, cel mai urmărit serial de televiziune din Statele Unite, The Walking Dead, e urmărit săptămânal de aproximativ 6 milioane de telespectatori. Dramele istorice par să fie tot mai apreciate în rândul spectatorilor, iar explicaţia e una cât se poate de simplă: bugetele mai mari permit o mai mare atenţie la detalii, iar asta se traduce într-o doză crescută de realism. The Alienist e un bun exemplu în acest sens, având un buget de 5 milioane de dolari pe episod.

    În concluzie, sunt foarte mulţi spectatori care vor găsi The Alienist pe placul lor, iar asta ar trebui să dea un semnal pozitiv caselor de producţie care se gândesc, încă, dacă se investească sau nu într-o astfel de poveste.

    NOTA: 8,5/10
     

  • Povestea româncei care a VÂNDUT LEGUME la tarabă în PIAŢĂ, iar acum conduce peste 400 de magazine în 40 de ţări

    De la 18 ani, Teodora Burz lucrează în industria modei pentru femei şi bărbaţi şi se consideră o norocoasă pentru că face ceea ce îi place. „Pasiunile mele sunt legate de carieră. Preocupările din puţinul meu timp liber ţin tot de zona de fashion”, spune aceasta.

    La vârsta de cinci ani, Teodora Burz a decretat că trebuie să câştige proprii bani, aşa că şi-a însuşit o mică parcelă din grădina casei părinţilor ei pentru a cultiva cu grijă şi simţ de răspundere vinete, roşii, ceapă şi ardei. „Atunci mi s-a dezvoltat cel mai bine simţul competiţiei şi al lucrului bine-făcut“, spunea Burz, pentru tirnaveni.ro. După „recoltă“, îşi ducea legumele la piaţa din Târnăveni, de una singură „Oamenii erau încântaţi să cumpere de la un copil, aşa că eram prima care-şi vindea marfa“, mai spune Burz, citată de aceeaşi sursă.

    La începutul anilor 2000 Teodora Burz a pus bazele brandului de haine pentru bărbaţi Ziggo House, iar ulterior a lucrat pentru retaileri internaţionali. De aproape şapte ani este country manager al Orka Holding (care operează magazine sub mărcile Damat, Tween şi D’S) în România şi se ocupă de marketingul şi expansiunea grupului turc la nivel internaţional, care deţine în portofoliu peste 400 de magazine de modă pentru bărbaţi deschise pe aproape 40 de pieţe.

    „Eu nu am avut un mentor sau un model, dar cred că e bine să deschidem apetitul generaţiei Z către oameni care au reuşit, în măsura în care reprezentanţii mediului de afaceri îşi doresc să se implice în orientarea noilor generaţii”, precizează Teodora Burz. În anul care tocmai a trecut spune că a investit atât financiar, cât şi energie şi experienţă, iar pentru 2017 îşi propune o creştere de 30% a businessului pe care îl conduce.

    În timpul liber, când nu se axează tot pe zona fashion, Teodorei Burz îi place să călătorească, iar printre cele mai frumoase momente aminteşte vacanţele din Asia. „Sunt momente unice de care îmi amintesc cu drag şi abia aştept să mă reîntorc acolo. Jaipur (India), Uluwatu (Bali) sau PangKor Laut (Malaiezia) sunt câteva locuri care au o semnificatţe aparte pentru mine.”

  • Aşa să-ţi tot bei cafeaua

    Care sunt cele mai frumoase măsuţe de cafea pe care le-ar putea cumpăra? |n opinia Financial Times, pe listă ar trebui să se afle măsuţa cu baloane realizată de designerul Christopher Duffy, care costă 7.800 de lire sterline, Alwa, semnată Sebastian Herkner (1.200 de lire), care se remarcă prin tăblia de sticlă cu bule, obţinute prin răcirea sticlei pe durata câtorva zile, o bucată de marmură ce aminteşte de un obiect de hârtie pliată în stilul origami, semnată Patricia Urquiola (peste 12.000 de lire sterline) ori o măsuţă care seamănă a castron vălurit, creată de Mathieu Lehanneur şi care poate fi cumpărată pentru suma de 42.000 de euro.