BusinessMagazin

Tag: americana

  • Minusuri de miliarde pentru Ford

  • Afacerea care a crescut în timpul pandemiei de COVID-19 în câteva săptămâni cât alţii în câţiva ani. Cine este omul care a creat o afacere de peste 40 mld. dolari

    Blocaţi în casă din cauza măsurilor impuse pentru a opri răspândirea pandemiei, din ce în ce mai mulţi oameni au început să folosească aplicaţii de videoconferinţe în 2020. 

    Una dintre acestea, Zoom, a câştigat o popularitate ieşită din comun, care i-a adus o creştere de peste 120% pe bursa americană de la începutul anului. Cu toate acestea, finalul lunii martie şi începutul lunii aprilie au venit cu o serie de critici şi avertismente legatE de securitatea în platformă şi de gestionarea datelor personale, ce a şters jumătate din avântul dobândit. Chiar şi aşa, Zoom înregistrează încă o creştere de 67% de la începutul anului. 

    Pe 1 aprilie compania Zoom Video Communication anunţa că numărul de utilizatori care accesează platforma zilnic a crescut de la 10 milioane în decembrie 2019 la 200 de milioane în martie 2020. Nu era o glumă, ci compania potrivită la momentul potrivit.

    În doar patru luni, numărul utilizatorilor a crescut de 20 de ori, întrucât în mai multe sectoare de activitate serviciile de videoconferinţă au devenit necesare pentru a continua activitatea prin muncă de la distanţă. În acelaşi timp, Zoom a avut succes şi în mediul educaţional, serviciul fiind folosit de elevi, studenţi şi profesori din toată lumea, inclusiv din România. Pentru a alimenta acest succes, Zoom a decis să ofere accesul gratuit pentru utilizatorii din şcoli şi universităţi pe durata pandemiei.

    La finalul lunii martie, compania listată în 2019 înregistra pe bursa americană o creştere de peste 120% a preţului acţiunilor, ceea ce îi ducea valoarea la 42 miliarde dolari. Lăudat în presa internaţională în luna martie, Zoom a fost vânat de investitorii care căutau pariuri sigure, întrucât şi-au vândut poziţiile în urganul dezlănţuit pe bursele internaţionale de pandemia de COVID-19.

    În mijlocul acestei poveşti frumoase de creştere, pentru Zoom au început să apară problemele. Mai mulţi experţi în securitate cibernetică au început să critice aplicaţia şi să expună diverse erori de securitate, care s-au corelat cu reclamaţiile clienţilor şi chiar ale unor persoane publice.

    Elon Musk a interzis utilizarea Zoom pentru angajaţii companiei sale de rachete SpaceX, iar această lovitură a fost dublată când New York-ul a interzis utilizarea serviciului în şcoli, conform CNBC. Ce i-a determinat însă pe aceştia să treacă la interzicerea Zoom? Oamenii au reclamat atacuri sub o formă pe care au numit-o „zoombombing” (n.r.: parafrazare a termenului „photobombing” – acţiunea prin care strici fotografia cuiva aruncându-te brusc în cadru). În cazul Zoom, asta înseamnă că anumiţi utilizatori deturnează videoconferinţele altor participanţi cu imagini alese la întâmplare sau chiar cu conţinut pornografic.

    Fenomenul a mers atât de departe încât a întrerupt cursurile online ale mai multor şcoli şi universităţi din lume, iar FBI-ul a lansat un avertisment referitor la zoombombing. Dimensiunea problemei l-a determinat pe Eric Yuan, CEO-ul şi fondatorul Zoom, să îşi ceară scuze public pentru hibele platformei care au permis aceste acţiuni şi să spună că lucrează la rezolvarea problemelor de securitate, sfătuindu-i pe utilizatori să folosească anumite funcţii ale platformei pentru a bloca astfel de interferenţe.

    În privinţa acestor hibe, Zoom a anunţat deja că va introduce o verificare prin parolă pe lângă metoda de identificare prin meeting ID care iniţiază astăzi conversaţia. „Ne-am mişcat prea repede şi am făcut unele greşeli. Intenţia noastră era să ajutăm copiii să aibă acces cât mai repede în contextul actual. Ar fi trebuit să introducem o protecţie suplimentară sau să punem o setare cu verificare dublă. Deja am început să luăm măsuri pentru a rezolva aceste greşeli”, a spus Eric Yuan, CEO-ul Zoom, într-un interviu acordat CNN.

    Cu toate acestea, compania Zoom a fost criticată pentru mai multe lucruri. În primul rând, presa internaţională a scris că Zoom transmite datele personale către gigantul Facebook – chiar şi pentru utilizatorii care nu au cont de Facebook – în timp ce compania a mai recunoscut că „din greşeală” ar fi redirecţionat o serie de apeluri prin servere din China, pe care
    le-ar folosi ca variantă de rezervă în cazul congestionării reţelei. Potrivit CNBC, compania a anunţat o serie de schimbări pentru a soluţiona aceste probleme.

    Săptămâna trecută, acţiunile Zoom se tranzacţionau pe o creştere de 67% de la începutul anului, la o capitalizare de 32 miliarde dolari la momentul redactării acestui articol. Deşi evoluţia actuală este mai temperată faţă de avansul de 122% pe care îl avea în urmă cu două săptămâni, Zoom este încă unul dintre cele mai reuşite pariuri ale investitorilor pentru anul 2020. Însă nu toată lumea consideră acest lucru. Tot săptămâna trecută, Zoom a fost dată în judecată de unul dintre acţionari, pentru că nu ar fi fost transparentă în faţa investitorilor în legătură cu problemele de securitate ale aplicaţiei.

    Un drum cu peripeţii până în Silicon Valley
    Eric Yuan are 50 ani şi a emigrat din China în Silicon Valley în 1997, când avea doar 27 de ani. Pariul pe care şi l-a asumat mai târziu cu platforma Zoom a fost unul în care nici prietenii lui nu credeau în acel moment, potrivit CNBC. În 2011, când a fost fondată platforma, piaţa videoconferinţelor era deja acaparată de jucători precum Google, Skype, Cisco şi GoToMeeting. La acel moment, Yuan era încă unul dintre inginerii-şefi ai gigantului Cisco. Bazându-se pe ideea că platformele existente erau învechite şi plictisitoare, Yuan şi-a asumat pariul care îl transformă astăzi într-unul dintre cei care se îmbogăţesc în criză.
    Născut în China, miliardarului Eric Yuan i-a fost respinsă aplicaţia pentru viză de opt ori înainte de a ajunge în Silicon Valley, conform publicaţiei Fortune. În 1997 el a intrat în noua echipă care construia sistemul de conferinţe online WebEx, când nici măcar nu vorbea prea bine limba engleză.
    „Pentru primii câţiva ani tot ce făceam era să scriu cod, iar asta mă ţinea ocupat”, a spus Eric Yuan într-un interviu acordat CNBC. El spune că a optat să nu îşi piardă timpul urmând cursuri standard de limba engleză. În schimb, a reuşit să înveţe de la colegii lui.
    În 2007, când Cisco a cumpărat WebEx pentru 3,2 miliarde dolari, Eric Yuan era deja inginerul-şef al companiei de conferinţe online. Patru ani mai târziu el a părăsit compania.
    În aprilie 2011, Yuan l-a sunat pe Dan Scheinman amicul său, fost coleg la Cisco şi l-a invitat la un ceai pentru a-i prezenta noua sa ideea. Scheinman părăsise Cisco în acea lună.
    Pentru că îi cunoştea deja abilităţile lui Eric Yuan, Dan Scheinman a simţit nevoia doar să-şi mai sune două surse pentru a le cere părerea profesională despre acesta, iar până când a ajuns la acel ceai din 2011 deja semnase un cec de 250.000 de dolari, pe care Yuan trebuia doar să mai treacă numele firmei – întrucât ea nici măcar nu exista încă.
    La începutul lunii martie 2019, investiţia lui Dan Scheinman se multiplicase deja de 700 de ori, până la circa 180 milioane dolari.
    „I-am spus că eu cred în el şi că nu îmi pasă ce scrie în prezentare, pentru că eu pariez pe el”, a povestit Scheinman într-un interviu. Răspunsul lui Yuan a fost: „Pentru binele amândurora, pot totuşi să îţi arăt prezentarea?”. Eric Yuan spune că mai mulţi investitori au contribuit la capitalul iniţial al Zoom, dar Scheinman a fost „primul care a transferat banii în cont”.
    Dan Scheinman i l-a prezentat lui Yuan şi pe fratele său, Jim, partener fondator al firmei Maven Ventures. Jim Scheinman a devenit investitor şi consilier al firmei, sugerându-i lui Eric Yuan patru nume posibile pentru platformă: Zippo, Hangtime, Poppy şi Zoom – care a devenit astăzi numele oficial al platformei. În primii doi ani de funcţionare compania era formată dintr-o echipă mică, din care făceau parte foşti ingineri de la WebEx.
    Prima versiune a platformei a fost lansată în 2013, iar echipa era încă atât de mică încât Yuan a ales să facă singur partea de customer service. De fiecare dată când un client îşi anula abonamentul, Eric Yuan încerca să îl contacteze printr-un apel video pe Zoom şi să îl întrebe care au fost problemele şi să discute cum ar putea să le rezolve.
    Zoom a prins avânt printr-o combinaţie de produs gratuit şi o suită de instrumente prin care puteai sincroniza toate device-urile într-o singură conferinţă – în contextul în care până atunci puteai folosi doar Google Hangouts şi Skype pe mobil, însă unele firme foloseau WebEx sau GoToMeeting pentru varianta de computer şi produsele Cisco pentru săli mari de conferinţe.
    În acest context, Yuan voia ca Zoom să poată furniza toate aceste capabilităţi într-o singură platformă, bazată pe subscripţie lunară şi care să poată fi adaptată pentru businessuri de orice dimensiune.

    În 2015, Emergence Capital a condus o rundă de finanţare de 30 milioane dolari. La acel moment, Zoom avea deja 65.000 de companii care utilizau diferite versiuni ale platformei.
    În anii ce au urmat, Zoom a înregistrat o serie de contracte importante care i-au adus mai mulţi clienţi şi o expunere semnificativă, precum contractul pe trei ani semnat cu echipa de baschet Golden State Warriors – prin care s-a angajat să transmită online meciurile acestora. 
    În 2019, Zoom s-a listat pe NASDAQ şi a obţinut o evaluare mai mare decât alte companii mai populare care s-au listat în aceeaşi perioadă, precum Lyft sau Pinterest.
    Averea lui Eric Yuan se ridică astăzi la 6,6 miliarde dolari, conform Bloomberg Billionaires, după ce a înregistrat o creştere de circa 70% de la începutul anului, întrucât el deţine o participaţie de aproximativ 20% în Zoom.

  • Lovitură pentru companiile mici: JPMorgan, cea mai mare bancă americană, nu mai creditează momentan companii mici, pe lângă schema guvernamentală de 350 mld. dolari

    JPMorgan Chase, cea mai mare bancă americană, nu mai acceptă cereri de credit de la companiile mici, în afara schemei guvernamentale cunoscută drept Paycheck Protection Program (PPP), a declarat banca pentru FT.

    Banca a primit peste 375.000 de cereri de împrumut, în valoare de 40 miliarde dolari, în cadrul schemei guvernamentale de salvare a businessurilor, în valoare totală de 350 miliarde dolari.

    Chase a primit cele mai multe astfel de cereri în sistemul bancar american, a declarat Gordon Smith, consumer head în cadrul băncii, într-o discuţie cu preşedintele Donald Trump.

    O purtătoare de cuvânt a băncii a spus că Chase îşi mobilizează toate resursele dedicate companiilor mici pentru a furniza finanţări prin schema guvernamentală, în timp ce a „suspendat temporar” creditatea către aceste companii – în afara schemei de ajutor. Ea a mai menţionat că banca va da curs aplicaţiilor deja în lucru, dar nu va mai primi altele noi – urmând să revizuiască decizia săptămâna viitoare.

    Împrumuturile PPP sunt garantate structura federală cunoscută drept Administraţia pentru Companii Mici. Acestea se pot ridica până la 10 milioane dolari şi vor fi declarate nerambursabile dacă beneficiarii pot dovedi că au folosit banii pentru salarii sau pentru alte cheltuieli aprobate de guvern – ceea ce transformă schema americanilor într-una dintre cele mai atractive la nivel global în criza COVID-19.

    Cu toate acestea, firmele care au nevoie de ajutor care depăşeşte schema PPP-urilor, sau care au nevoie de bani pentru alte cheltuieli decât cele prevăzute de guvern, trebuie să îşi găsească resurse în altă parte.

     

  • JPMorgan, cea mai mare bancă americană: Bursele pot ajunge la noi maxime record la începutul anului 2021, dacă SUA încetineşte răspândirea COVID-19

    Indicele bursier american S&P 500 ar putea recupera pierderile şi ar putea înregistra noi maxime record chiar la începutul anului viitor dacă autorităţile americane pot opri răspândirea virisului în teritoriu şi dacă guvernul aprobă rapid stimulul fiscal pentru a întâmpina şocurile economice, crede strategul-şef pentru piaţa de capital din SUA al JPMorgan, citat de CNBC.

    Dubravko Lakos-Bujas a scris într-o notă către clienţi că se aşteaptă ca indicele S&P 500 să ajungă la 3.400 de puncte la începutul anului 2021. Această evoluţie ar marca un nou maxim record după cel de 3.386 de puncte înregistrat în data de 19 februarie.

    Cu toate acestea, pentru a ajunge acolo, bursa trebuie să crească cu 47% faţă de nivelul de 2.304 puncte unde a închis şedinţa de vineri S&P 500.

    Indicele S&P 500 a intrat în teritoriu de bear market (n.red: minus 20% cel puţin faţă de maximul recent), în data de 12 martie, ceea ce a adus un sfârşit celui mai lung ciclu de creştere din istorie – în contextul în care răspândirea rapidă a coronavirusului a oprit marea parte a activităţii în mai multe sectoare economice.

     

  • Vestuţe pentru muzeu

    Un muzeu din Minneapolis însă, Minneapolis Institute of Art, a decis să expună lucrări pe coloanele de la intrare, scrie CNN. Acesta a acoperit coloanele cu o instalaţie de artă semnată de artistul de origine chineză Ai Weiwei şi formată din 2.400 de veste de salvare purtate de refugiaţii care veneau din Turcia în Grecia şi care i-au fost donate de către autorităţile din Lesbos. Intitulată „Safe Passage”, instalaţia de artă doreşte să sublinieze pericolele călătoriei migranţilor înspre Europa şi a mai fost expusă şi pe acest continent, fiind adusă în metropola americană deoarece statul în care se află aceasta, Minnesota, este statul american cu cel mai mare număr de refugiaţi pe cap de locuitor.

  • Cea mai mare bancă americană preconizează oficial o recesiune în acest an în SUA şi Europa

    Cea mai mare bancă americană preconizează oficial o recesiune în acest an în SUA şi Europa. Coronavirusul a evoluat dramatic în ultimele săptămâni, arată analiştii JP Morgan.

    JP Morgan, cea mai mare bancă din Statele Unite, şi-a revizuit negativ prognozele de creştere economică pentru acest an, banca estimând că o recesiune adâncă va lovi economiile americană şi europeană până la finalul lunii iulie, transmite Business Insider.

    La baza evoluţiei negative ce va lovi Statele Unite şi Europa stă virusul Covid-19, care, potrivit analiştilor JP Morgan, „a evoluat dramatic în ultimele săptămâni” şi a ajuns să fie declarat pandemie.

    Evoluţia virusului, impactul măsurilor de stopare a răspândirii asupra activităţii economice şi un şoc al preţurilor la petrol au făcut ca ultima săptămână să fie cea mai proastă pentru pieţele financiare cel puţin de la criza financiară din 2008 încoace. Preţul petrolului a suferit cea mai mare prăbuşire din ultimii 30 de ani, iar bursele au fost dominate de volatilitate extremă.

    Economia Statelor Unite ar putea să se contracte 2% în primul trimestru din acest an şi cu 3% în cel de-al doilea, estimează JP Morgan, în timp ce economia zonei euro ar putea scădea cu 1,8% şi 3,3% în aceleaşi intervale. O recesiune tehnică este definită de două trimestre consecutive de contracţie economică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursele sunt în derivă: Tranzacţionarea prin contracte futures pe piaţa americană a fost oprită după ce S&P 500, Dow Jones şi Nasdaq-100 au spart pragul de minus 5%, în urma discursului preşedintelui Trump

    Contractele futures pe piaţa americană (care arată poziţiile pe care vor să le cumpere investitorii când se va deschide şedinţa de tranzacţionare – n.red), au indicat scăderi rapide pe toţi indicii majori de pe bursa americană, în urma discursului preşedintelui american Donald Trump care nu a reuşit să transmită calmul necesar în piaţă pentru a limita potenţiala încetinire economică generate de coronavirus.

    Contractele futures pe indicii Dow Jones Industrial, S&P 500 şi Nasdaq-100 au atins pragul inferior la care se activează mecanismul de oprire de la tranzacţionare – când scăderile sunt mai mari de 5%.

    La ora redactării acestui material piaţa pentru contractele futures indica un minus de 1.100 de puncte pentru Dow Jones la dechidere, în timp ce S&P 500 şi Nasdaq-100 ar putea deschide şedinţa de tranzacţionare cu un minus de circa 4,8%, conform datelor CNBC.  

    Contractele futures sunt oprite temporar de la tranzacţionare atunci când ating pragul de 5%, potrivit regulilor bursei. După ce piaţa se deschide şi începe şedinţa obişnuită de tranzacţionare, S&P 500 trebuie să scadă cu 7% pentru a se active acest mecansim de oprire a tranzacţionării cunoscut drept „circuit breaker”.

    Miercuri, indicele Dow Jones şi-a încheiat ciclul de creştere istoric care a durat 11 ani şi a închis şedinţa în teritoriu de bear market (n.r: atunci când încheie şedinţa cu un minus de 20% faţă de maximul istoric).

    S&P 500 a fost aproape de a intra în teritoriul „ursului”, însă contractele futures de joi indică trecerea S&P 500 în acest teritoriu.

    În discursul său, Donald Trump a anunţat că interzice intrarea turiştilor din Europa în SUA pentru 30 de zile ca parte a răspunsului guvernului american la pandemie.

    Mai mult, administraţia Trump a anunţat că va furniza o relaxare financiară pentru muncitorii bolnavi, care au grijă de alţii sau care sunt în carantină.

    Aceste măsuri nu au fost destul de specific pentru investitori care aşteptau un plan fiscal robust pentru a curba potenţiala încetinire a creşterii economice în urma coronavirusului.

     

     

  • Donald Trump anunţă un plan masiv de stimulente fiscale: Bursele americane deschid şedinţa pe creştere

    Contractele futures pe piaţa americană (care arată poziţiile pe care vor să le cumpere investitorii când se va deschide şedinţa de tranzacţionare – n.red), înregistrează creşteri încurajatoare marţi dimineaţă după ce indicele S&P 500 a trecut prin cea mai proastă zi de la criza financiară.

    Indicele Dow Jones înregistra marţi dimineaţă o creştere de 794 de puncte pe piaţa future, ceea ce arată că ar putea avea un salt de 839 de puncte la deschidere. În acelaşi timp, futures pe S&P 500 şi Nasdaq au înregistrat creşteri uşoare marţi dimineaţă, potrivit CNBC.

    Contractele futures au trecut într-o zonă de creştere după ce preşedintele american Donald Trump a anunţat o potenţială facilitate fiscală prin care vrea să combată impactul coronavirusului în economie.

    Potenţiala facilitate fiscală ar fi complementară pachetului de urgenţă de 8,3 miliarde dolari aprobat de Trump luna trecută, în contextul epidemiei.

    Donald Trump a anunţat luni că va propune un plan fiscal „masiv”, care ar putea include o reducere de impozit pe venit care să îi ajute pe muncitori.

    Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei, spune că măsurile ar fi direcţionate către muncitorii care au fost loviţi cel mai sever, pe lângă afacerile mici. El spune că statul intenţionează să furnizeze lichiditate pentru a-i ajuta pe oameni şi pe companii să treacă prin efectele temerilor legate de coronavirus.

    „Economia va fi într-o formă foarte bună peste un an de zile. Nu este ca la criza financiară”, a spus Steven Mnuchin, secretarul Trezoreriei.

    Cotaţiile petrolului şi-au revenit, marţi, înregistrând o creştere cu 7%, după ce luni au consemnat cea mai mare scădere din ultimii 30 de ani, scrie Reuters. 

    Creşterea cotaţiilor s-a produs după ce Donald Trump a anunţat că va lua măsuri menite să sprijine economia.

    Marţi, cotaţia barilului a crescut cu 2,51 dolari în raport cu nivelul înregistrat luni, respectiv cu 7,3%, până la 36,87 de dolari. Luni, cotaţia barilului ajunsese la cel mai scăzut nivel din februarie 2016 încoace, după o scădere de 25%, cea mai mare înregistrată din 1991 până acum

     

     

  • Euro nu are nicio şansă în faţa dolarului: Investitorii caută să se protejeze de coronavirus cumpărând moneda americană, în timp ce gripa economiei germane trage în jos moneda unică. Analiştii spun că perechea se îndreaptă spre paritate

    Cursul euro/dolar pare să urmeze traiectoria sentimentului pe care-l au in­vestitorii faţă de economia Germaniei, cea mai mare din Europa. Iar strategii de pe piaţa valutară spun că este posibil ca moneda europeană să se depre­cieze şi să ajungă la paritate cu moneda americană. Tendinţa este accentuată şi de faptul că dolarul se dovedeşte a fi un activ-adăpost fără egal în criza cauzată de epidemia de coronavirus pornită din China.

    18 februarie: euro a slăbit ajungând aproape de minimul ultimilor trei ani după ce un sondaj din Germania a arătat o scădere a încrederii investi­torilor, alimentând pesimismul privind economia germană. 21 februarie: euro îşi revine după ce un indicator al activităţii din industria germană creşte, sugerând că producătorii industriali înfruntă furtuna coronavirus mai bine decât s-au aşteptat pieţele. Problema este că veştile bune din Germania sunt prea puţine. Chiar şi despre optimismul produs de ultimele date din industrie se spune că este exagerat.

    Săptămâna trecută, euro a cedat 0,1% din valoare în faţa dolarului, deprecierea fiind frânată de revenirea de vineri, când moneda europeană era cotată la 1,0819 dolari. De la începutul lunii, deprecierea este de aproximativ 2,7%.

    O serie de bănci şi-au redus estimările privind cursul acestei perechi, iar analiştii de la Bloomberg scriu de posibilitatea ca monedele să ajungă la paritate. Ideea egalităţii între euro şi dolar i-a cap­tivat pe analişti şi traderi şi în anii trecuţi, când boom-ul economic european a dat locul unei încetiniri generalizate. Valutele au ajuns la paritate în 2014 şi 2015. Motive pentru care perechea şi-ar putea menţine tendinţa sunt destule. Unul ar fi că economia zonei euro este mai slabă decât în 2014 şi 2015, iar anemia va persista, ajutată de perturbările produse în lanţurile de aprovizionare de către coronavirus şi de incertitudinile negocierilor pentru Brexit. Apoi, yieldurile obligaţiunilor sunt mai mici decât în 2014 şi 2015. De asemenea, dobânzile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene sunt mai reduse decât în acei ani. În plus, cele mai mari economii ale zonei euro au probleme: Germania a stagnat în trimestrul patru; producţia industrială a Franţei scade, alături de cea germană. Vineri, ministerul de finanţe al Germaniei a anunţat că perspectivele comerciale ale ţării rămân întunecate de cererea globală slabă, iar epidemia de coronavirus creează riscuri suplimentare expor­tatorilor germani. Epidemia perturbă creşterea economică a Chinei şi se propagă cu repeziciune în alte state, printre care Coreea de Sud. Unele dintre cele mai mari centre industriale chineze sunt practic închise. China este cel mai mare partener comercial al Germaniei, economie dependentă de exporturi. Ministrul de finanţe Olaf Scholz a declarat pentru Reuters că nu există semne că Germania se îndreaptă spre recesiune. În aceste condiţii, băncile şi traderii îşi ajustează proiecţiile de curs pentru cea mai tranzacţionată pereche de monede din lume. Banca franceză Société Générale a făcut acest lucru săptămâna trecută, reducându-şi proiecţiile privind puterea monedei europene de la 1,2 dolari pentru un euro la 1,16 dolari.

    „Aşteptările privind creşterea au pus presiune pe curs, şi nici epidemia de coronavirus nu ajută euro, euro fiind mai sensibil decât dolarul la temerile privind comerţul global“, spune Kit Juckes, strateg-şef valutar la SocGen. Printre celelalte bănci care şi-au înrăutăţit pro­iec­ţiile pentru euro în acest an figurează ABN Amro Bank, JPMorgan Chase & Co., Standard Chartered şi Wells Fargo.

    La slăbiciunea euro contribuie şi forţa în creştere a dolarului. Traderii de valute care caută să se adăpostească de efectele pe care coronavirusul le are pe pieţele financiare se înghesuie să cumpere dolari, notează Bloomberg. Moneda pare că poate să îndure orice. În ultima lună, valuta verde a câştigat teren faţă de 30 dintre cele mai importante monede ale lumii. Perioada de creştere coincide cu amplificarea îngrijorărilor legate de impactul economic al epidemiei de coronavirus. Şi yenul, şi francul elveţian, active în mod tradiţional căutate de investitori în vremuri de criză, s-au dovedit fără putere în faţa monedei americane. Aprecierea dolarului sfidează consensul de la sfârşitul anului trecut că economiile asiatice se vor întări şi vor atrage cash din SUA. Virusul face acum acest lucru imposibil, iar investitorii înfometaţi după yielduri fug de dobânzile negative din Europa. Şi cum la orizont nu se vede finalul epidemiei, forţele pieţei sunt în favoarea dolarului.

    „SUA sunt mai izolate de loviturile date cererii din Asia şi Europa de virus“, spune Ed Al-Hussainy, analist la Columbia Threadneedle. În acest context, firma sa şi-a redus expunerea la monedele economiilor emergente şi şi-a închis poziţiile long pe euro şi lira sterlină faţă de dolar.

    „Dolarul american. Este imun la riscurile economice reale create de epidemia de coronavirus, dar este şi una dintre monedele din universul G10 cu cele mai ridicate rate ale dobânzilor. Acest lucru justifică o apreciere semnificativă a monedei americane pe termen scurt şi mediu. Ne aşteptăm ca nivelul  euro/dolar să ajungă la 1,06 dolari la mijlocul acestui an“, spune Ulrich Leuchtmann, analist la Commerzbank.

    Puterea dolarului este mană cerească pentru investitorii internaţionali care repatriază profit obţinut din active americane, dar poate acţiona ca o frână pentru companiile americane cu operaţiuni în străinătate.

  • Când florile ţin de cald

    Cum însă recoltarea pufului presupune suferinţă pentru raţele sau gâştele de la care provine, o companie americană, Pangaia, propune umplerea gecilor cu un material obţinut din flori de câmp, scrie Dezeen. Pangaia utilizează o anume specie de flori de câmp, combinând florile uscate cu un biopolimer obţinut din resturi vegetale şi un aerogel, obţinând astfel un material, care, pe lângă proprietăţile sale izolatoare, este şi biodegradabil. Denumit FLWRDWN (Flower Down sau puf de flori), materialul a fost folosit pentru un model de geacă cu strat exterior din poliester lansat în trei variante de culoare: alb, negru şi bleumarin.