După Franţa sau Italia, guvernul spaniol a prezentat recent un proiect de lege prin care vrea să pună capăt risipei alimentare şi care prevede amenzi pentru restaurantele şi supermarketurile care aruncă hrană, scrie Le Figaro.
Spaniolii aruncă 1,36 milioane de tone de alimente şi băuturi pe an, reprezentând o pierdere de 250 de euro pe cap de locuitor.
Amenzile pentru cazurile de cruzime faţă de animale, triple începând de azi. Totodată, se dublează şi chiar triplează limitele maxime ale pedepsei cu închisoarea. Zoofilia se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Azi intră în vigoare noile prevederi legale privind protecţia animalelor, care stabilesc sancţiuni mai aspre pentru cei care comit orice act de cruzime sau violenţă asupra acestora.
Noua lege prevede majorarea limitelor speciale ale pedepselor şi ale amenzilor.
Astfel, conform noilor prevederi, se dublează şi chiar triplează cuantumul amenzilor contravenţionale şi limitele maxime ale pedepsei cu închisoarea.
Potrivit noului text de lege:
Se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codotomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor.
Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viaţă, în vederea comercializării, exceptând îndepărtarea puilor de mamă înainte de perioada minimă specifică speciei pentru înţărcare.
Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea, dacă le creează suferinţă.
De asemenea, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă folosirea animalelor sălbatice aparţinând subîncrengăturii vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane şi trupe de artişti ambulanţi, precum şi în orice alte tipuri de spectacole similare.
Se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă folosirea armelor cu tranchilizant asupra animalelor în alte situaţii decât pentru imobilizarea acestora.
Se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive şi rănirea cu intenţie a animalelor.
Totodată, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept, schingiuirea animalelor, organizarea de lupte între animale sau cu animale şi zoofilia.
Elementul de noutate adus de Legea 138/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 205/2004 este zoofilia, care a fost reglementată în dreptul naţional, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Majorarea limitelor speciale este necesară, întrucât acesta creează premisele responsabilizării cetăţenilor, prin încadrarea faptei într-o categorie superioară a pericolului social.
De asemenea, în cazul condamnării pentru una dintre infracţiunile prevăzute de textul de lege, instanţa poate dispune, ca pedeapsă complementară, interdicţia de a deţine animale, pentru o perioadă de la un an la 5 ani.
Din punct de vedere social, rolul pedepselor complementare este de responsabilizare a celui care a fost condamnat pentru o faptă de natură penală.
Dacă în vechea formă a actului normativ, limitele speciale ale amenzii contravenţionale erau cuprinse între 1.000 de lei şi 3.000 de lei, de acum înainte, poliţiştii pot aplica amenzi contravenţionale cuprinse între 3.000 de lei şi 12.000 de lei, în cazul constatării următoarelor fapte:
– nerespectarea obligaţiei deţinătorilor de animale de a asigura acestora un adăpost corespunzător, hrană şi apă suficiente, posibilitatea de mişcare suficientă, îngrijire, atenţie şi asistenţă medicală;
– folosirea de animale pentru expoziţii, spectacole, publicitate, realizare de filme şi în scopuri asemănătoare, dacă aceste activităţi le provoacă suferinţe fizice şi psihice, afecţiuni sau răniri;
– abandonarea şi/sau alungarea unui animal a cărui existenţă depinde de îngrijirea omului;
– administrarea de substanţe destinate stimulării capacităţilor fizice ale animalelor, în timpul competiţiilor sportive, sub forma dopajului;
– folosirea de mijloace de dresaj, care să provoace traume psihice sau fizice, precum şi metode care prejudiciază sănătatea ori bunăstarea animalului.
Amenzile pentru cazurile de cruzime faţă de animale, triple începând de azi. Totodată, se dublează şi chiar triplează limitele maxime ale pedepsei cu închisoarea. Zoofilia se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Azi intră în vigoare noile prevederi legale privind protecţia animalelor, care stabilesc sancţiuni mai aspre pentru cei care comit orice act de cruzime sau violenţă asupra acestora.
Noua lege prevede majorarea limitelor speciale ale pedepselor şi ale amenzilor.
Astfel, conform noilor prevederi, se dublează şi chiar triplează cuantumul amenzilor contravenţionale şi limitele maxime ale pedepsei cu închisoarea.
Potrivit noului text de lege:
Se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă intervenţiile chirurgicale destinate modificării aspectului unui animal sau altor scopuri necurative, cum ar fi codotomia, cuparea urechilor, secţionarea corzilor vocale, ablaţia ghearelor, coltilotul ciocului şi dinţilor.
Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă despărţirea puilor de mamă până la vârsta de minimum opt săptămâni de viaţă, în vederea comercializării, exceptând îndepărtarea puilor de mamă înainte de perioada minimă specifică speciei pentru înţărcare.
Se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea, dacă le creează suferinţă.
De asemenea, se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă folosirea animalelor sălbatice aparţinând subîncrengăturii vertebrate, indiferent de gradul de îmblânzire, născute în captivitate sau capturate din natură, în spectacole de circ, circuri ambulante, caravane şi trupe de artişti ambulanţi, precum şi în orice alte tipuri de spectacole similare.
Se pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă folosirea armelor cu tranchilizant asupra animalelor în alte situaţii decât pentru imobilizarea acestora.
Se pedepsesc cu închisoare de la un an la 5 ani sau cu amendă practicarea tirului pe animale domestice sau pe animale sălbatice captive şi rănirea cu intenţie a animalelor.
Totodată, se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani uciderea animalelor, cu intenţie, fără drept, schingiuirea animalelor, organizarea de lupte între animale sau cu animale şi zoofilia.
Elementul de noutate adus de Legea 138/2022 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 205/2004 este zoofilia, care a fost reglementată în dreptul naţional, reprezintă infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Majorarea limitelor speciale este necesară, întrucât acesta creează premisele responsabilizării cetăţenilor, prin încadrarea faptei într-o categorie superioară a pericolului social.
De asemenea, în cazul condamnării pentru una dintre infracţiunile prevăzute de textul de lege, instanţa poate dispune, ca pedeapsă complementară, interdicţia de a deţine animale, pentru o perioadă de la un an la 5 ani.
Din punct de vedere social, rolul pedepselor complementare este de responsabilizare a celui care a fost condamnat pentru o faptă de natură penală.
Dacă în vechea formă a actului normativ, limitele speciale ale amenzii contravenţionale erau cuprinse între 1.000 de lei şi 3.000 de lei, de acum înainte, poliţiştii pot aplica amenzi contravenţionale cuprinse între 3.000 de lei şi 12.000 de lei, în cazul constatării următoarelor fapte:
– nerespectarea obligaţiei deţinătorilor de animale de a asigura acestora un adăpost corespunzător, hrană şi apă suficiente, posibilitatea de mişcare suficientă, îngrijire, atenţie şi asistenţă medicală;
– folosirea de animale pentru expoziţii, spectacole, publicitate, realizare de filme şi în scopuri asemănătoare, dacă aceste activităţi le provoacă suferinţe fizice şi psihice, afecţiuni sau răniri;
– abandonarea şi/sau alungarea unui animal a cărui existenţă depinde de îngrijirea omului;
– administrarea de substanţe destinate stimulării capacităţilor fizice ale animalelor, în timpul competiţiilor sportive, sub forma dopajului;
– folosirea de mijloace de dresaj, care să provoace traume psihice sau fizice, precum şi metode care prejudiciază sănătatea ori bunăstarea animalului.
Inspectorii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) au aplicat amenzi de aproape 400.000 de lei şi au dispus oprirea temporară a activităţii, până la remedierea deficienţelor, a 4 magazine, în urma unui control făcut la Hala Obor.
Potrivit unui comunicat al ANPC, miercuri s-au derulat acţiuni de verificare a modului în care sunt comercializate produsele în Hala Obor din Capitală.
Echipele de control au făcut 24 acţiuni de control la toate firmele care îşi desfăşoară activitatea în Hala Obor, precum şi la cea care administrează locaţia. S-au aplicat amenzi în valoare totală de 387.000 lei.
„Acestor măsuri, li s-au adăugat până acum şi oprirea definitivă de la comercializare şi distrugere a peste 800 de kg de carne, în valoare aproximativă de 30.000 lei, precum şi oprirea temporară a prestării de servicii, până la remedierea deficienţelor a 4 magazine şi 2 raioane de magazin şi remedierea deficienţelor întregului complex, în maximum 15 zile”, se arată în comunicat.
Cele mai importante nereguli constatate de comisarii ANPC sunt utilizarea de spaţii de depozitare improprii, tăvi neigienizate, instrumente de tranşare neconforme, nerespectarea regimului de temperatură pentru carnea prospătă, vânzarea cărnii fără afişarea informaţiilor de identificare-caracterizare prevăzute în lege, camere frigorifice şi vitrine neigienizate.
În ceea ce priveşte Hala Obor, inspectorii spun că au găsit pereţi şi tavanul deterioraţi, cu înfiltratii masive, cu mucegai cu faianţă lipsă, tencuială căzută, uşi cu zone de rugină, paviment cu zone crăpate, bucăţi de pavaj lipsă, denivelări, acumulări de apă, în unele locuri, cu acumularii masive de praf şi grăsime în strat grosier, grupul sanitar în totalitate neigienizat, dar şi existenţa unor zone din tavan cu bucăţi lipsă, fiind un pericol de accidente, care pot afecta viaţa şi siguranţa consumatorilor.
„Am fost la cumpărături în Obor. Acolo unde mielul nu este doar un aliment specific sărbătorilor pascale, ci reprezintă, în primul rând, o sursă de venituri speculative. Aşa înţeleg cei care se pretind a fi producători să îşi respecte concetăţenii. Aruncă preţurile la cer, dar ţipă cât îi ţin puterile când alţii, în alte domenii, fac acelaşi lucru. Am luat şi noi aproape o tonă de carne şi culmea ne-au dat şi bani – vreo 400 de mii de lei. În felul acesta, am adus la bugetul de stat, în folosul românilor, parte din banii smulşi din buzunarele lor de către oportuniştii cu pretenţii de comercianţi cinstiţi. Pare că şi Hala Obor şi-a pierdut strălucirea de odinioară, jucând zaruri cu cei de acolo, a căror manifestare de mahala ne dovedeşte că nu sunt producători decât de zarvă şi necinste”, a declarat Horia Constantinescu, preşedintele ANPC.
„Inspectorii de muncă au acordat 2.276 de sancţiuni în cadrul campaniei naţionale privind staţiile de carburanţi, dintre care 1.766 avertismente şi 510 amenzi, în valoare de 2.210.400 lei”, anunţă Marius Budăi.
Potrivit ministrului Muncii, au fost efectuate 2.453 de controale la staţiile de carburant care au 84.389 de angajaţi.
„Au fost descoperite şi 11 cazuri de muncă la negru, iar activitatea unui operator economic a fost sistată”, conchide Budăi.
Desantul instituţiilor statului împotriva companiilor private trebuie să se oprească, spunea, luni, preşedintele PNL, Florin Cîţu: „Dacă există un singur caz de abuz al funcţionarilor împotriva sectorului privat, şefii acestor instituţii vor trebui să plece acasă”.
În urma creşterii preţurilor la carburanţi, mai multe instituţii au efectuat controale la benzinării, iar Guvernul a anunţat aplicarea unor amenzi.
În această săptămână a început recensământul populaţiei ce este obligatoriu pentru majoritatea românilor şi a persoanelor cu reşedinţa în România, conform ordonanţei de urgentă nr.19 din 4 februarie 2020.
Conform OUG nr. 19/2020, fac obiectul recenzării la recensământul din România:
a) persoanele cu cetăţenie română, străină sau fără cetăţenie, cu reşedinţa obişnuită în România;
b) persoanele cu cetăţenie română, cu domiciliul în România, dar cu reşedinţa în altă ţară pentru o perioadă mai mică de 12 luni;
c) persoanele cu cetăţenie română care sunt membri ai personalului misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, membrii forţelor armate naţionale staţionate în restul lumii, personalul naţional al bazelor ştiinţifice naţionale stabilite în afara teritoriului geografic al ţării, persoanele de cetăţenie română care sunt membri ai echipajelor navelor de pescuit, altor nave, aeronave şi platforme plutitoare operând parţial sau în întregime în afara teritoriului economic;
d) gospodăriile şi nucleele familiale;
e) clădirile de locuit;
f) clădirile cu altă destinaţie decât cea de locuit, dacă există cel puţin o locuinţă în acestea;
g) locuinţele situate în orice clădire, indiferent de forma de proprietate, de pe teritoriul României;
h) spaţiile colective de locuit.
Astfel , persoanele care refuză furnizarea de date pentru recensământ vor risca o amendă de la 1.000 de lei la 3.000 lei.
Recensământul din acest an se va desfăşura în perioada februarie – iulie 2022 prin colectarea datelor de la cetăţeni astfel:
În perioada februarie-martie 2022 se realizează colectarea indirectă a variabilelor din programul de observare al recensământului identificate în surse administrative.
În perioada martie-mai 2022 se realizează colectarea on-line a înregistrărilor individuale şi a celor referitoare la gospodării, locuinţe şi clădiri – autorecenzarea on-line.
În perioada mai-iulie 2022 se realizează în teren colectarea prin interviu faţă-în-faţă asistată de calculator a înregistrărilor individuale, pentru acele persoane pentru care nu s-a realizat autorecenzarea on-line.
În perioada mai-iulie 2022 se realizează în teren colectarea prin interviu asistată de calculator a clădirilor şi locuinţelor pentru care nu s-a realizat autorecenzarea on-line.
În perioada august-septembrie 2022 se realizează asigurarea completitudinii datelor individuale privind persoanele, gospodăriile, locuinţele şi clădirile. Aceasta se realizează prin imputare prin metode statistice, din surse statistice şi administrative, pentru acele unităţi statistice pentru care nu există un formular completat cu date .
Potrivit ANPC, miercuri şi joi au fost verificate 5 magazine ale Mega Image din sectoarele 1, 3 şi 4 ale Capitalei, precum şi un unul aparţinând companiei Lidl, din sectorul 4.
Inspectorii au aplicat amenzi de 97.000 lei. De asemenea, s-a dispus oprirea definitivă de la comercializare şi retragerea produselor cu deficienţe, oprirea temporară a prestării de servicii pentru 3 magazine Mega Image, până la remedierea deficienţelor constatate, dar şi oprirea temporară a unor raioane în care s-au înregistrat abateri, în celelalte 2 magazine Mega Image.
Principalele nereguli constatate de echipele de control au fost vînzarea de produse expirate, a unor legume şi fructe, dar şi a unor preparate din carne cu modificări, lipsa igienizării, prezenţa infestaţiei cu gândaci (vii şi morţi, în capcane) sau utilizarea unor vitrine frigorifice cu zone extinse de rugină, resturi alimentare, resturi de etichete, cu vopsea exfoliată şi cu ventilatoarele încărcate de grăsime şi praf, la raioanele legume-fructe, mezeluri, lactate, ouă, produse congelate.
„Practic găsim aceleaşi probleme în fiecare zi. Pare că reprezentanţii magazinelor aceluiaşi lanţ – Mega Image, de exemplu – ori nu comunică între ei, ori nu sunt interesaţi de pierderile pe care le au, din cauza amenzilor şi măsurilor aplicate de noi, ori, pur şi simplu, a început să le placă <picătura chinezească>”, a declarat Paul Anghel, director general Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor.
Fostul preşedinte al României, Traian Băsescu, dar şi fosta vedetă TV Olivia Steer, au fost amendaţi de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), pentru o serie de afirmaţii despre minorităţile etnice.
În şedinţa Colegiului director de miercuri, 2 februarie, CNCD a decis amendarea lui Traian Băsescu pentru o afirmaţie la adresa comunităţii de romi, astfel că fostul preşedinte va trebui să scoată din buzunar 5.000 de lei, se arată într-un comunicat al Consiliului.
„Afirmaţiile postate de Traian Băsescu, care fac legătura dintre apartenenţa etnică şi infracţionalitate, („clanurile ţigăneşti au revenit acasă şi par a refuza categoric să respecte legile ţării”, “grupările ţigăneşti de tip mafiot”) reprezintă faptă de discriminare şi încalcă dreptul la demnitate, conform art. 2 alin. (1) şi art. 15 din O.G. 137/2000, republicată.
S-a aplicat sancţiunea amenzii contravenţionale în cuantum de 5.000 lei faţă de Traian Băsescu.
Hotărâre adoptată cu unanimitate de voturi (7 voturi)”, se arată în comunicat.
„Bucureşteanul plăteşte, când primarul greşeşte! Amenzile pe care Nicuşor Dan le-a primit de la Inspectoratul de Stat în Construcţii pentru că nu a respectat legea au fost plătite, ilegal spun eu, din bugetul Primăriei Capitalei.
40.000 de lei din banii bucureştenilor s-au irosit pentru mofturile şi încăpăţânarea actualului primar general de a face propriile legi”, a anunţat Firea, pe Facebook.
Potrivit Gabrielei Firea, aproape 1.600 de certificate de urbanism nu au fost semnate la timp de primarul general, iar Inspectoratul de Stat în Construcţii l-a amendat cu 20.000 de lei pe Nicuşor Dan pentru nerespectarea legii.
La fel s-a întâmplat şi cu toate autorizaţiile de construire din ultimul an, mai spune Firea. Aproape 500 de solicitări au depăşit termenul legal de 30 de zile şi a fost emisă o nouă amendă de 20.000 de lei.
Ca urmare, Gabriela Firea îi cere lui Nicuşor Dan să achite amenzile din propriile venituri.
„Nicuşor Dan nu a plătit, însă, amenzile din buzunarul propriu, chiar dacă ele au fost emise pe numele său, nu al instituţiei. În doar o săptămâna, ambele sancţiuni au fost achitate din bugetul Primăriei Capitalei. Primarul general nu respectă fix ce le cerea celor de dinaintea sa: să respecte legea şi să cheltuie chibzuit banul public! Ar fi trebuit să plătească din salariul său amenzile, iar Primăria Capitalei trebuie să explice în ce bază a achitat sancţiunile primite de persoana fizică Nicuşor Dan în exercitarea mandatului de primar general”, a precizat Firea.