BusinessMagazin

Tag: Alpha Bank

  • Alpha Bank România lansează serviciul Mobile Banking

    Noul serviciu de Mobile Banking este disponibil prin intermediul aplicaţiilor “Alpha Bank RO”, pentru smartphones şi tablete, ce pot fi descărcate gratuit din magazinele virtuale App Store şi Google Play.

    Aplicaţia dispune de o zonă privată, accesibilă clienţilor autentificaţi, şi de o zonă publică ce conţine informaţii de interes general despre unităţile şi localizarea ATM-urilor Alpha Bank, despre prezentarea ultimelor oferte şi produse, şi care poate fi accesată fără autentificare, fiind disponibilă oricărui utilizator.

    Clienţii Alpha Bank îşi pot activa imediat noul serviciu, folosind aplicaţia de Internet Banking Alpha Click, fără a se deplasa în unităţile băncii.

    Înultimele 12 luni Alpha Bank a lansat trei aplicaţii pentru device-uri iOS şi Android: Alpha Safe Access – software token lansat în octombrie 2013, Alpha e-statements pentru mobil lansat în iunie 2014 şi noul Mobile Banking lansat în septembrie 2014.

  • Sergiu Oprescu, bancherul care a fost pe coperta Business Magazin încă din 2007

    În urmă cu şapte ani, Sergiu Oprescu povestea într-un material de copertă în Business Magazin cum a evoluat în carieră şi care sunt planurile sale la conducerea băncii. El face parte din generaţia tânără de bancheri de după Revoluţie, afirmată în managementul băncilor înainte de a împlini 40 de ani.

    Absolvent de aeronautică, una dintre cele mai spectaculoase facultăţi din perioada comunistă, Oprescu indică „ieşirea din aviaţie“ în favoarea finanţelor drept cea mai grea decizie din cariera lui, nu numai fiindcă intra pe un teren complet nou, dar şi fiindcă avea şase ani de practică într-o meserie pe care deja o stăpânea.

    A luat însă decizia pentru că şi-a dat seama că în România începutului anilor ’90 zona aviaţiei n-avea perspective să performeze şi dintr-o atracţie „inginerească“ pentru domeniul financiar, unde vedea potenţialul cel mai mare. De la BRCE, primul lui loc de muncă în banking, a plecat împreună cu Dan Pascariu, Radu Gheţea, Gabriela Mateescu şi alţi colegi în 1994, spre a pune bazele Băncii Bucureşti, primul proiect de bancă străină care se înfiinţa atunci, ca subsidiară a grupului elen Alpha, ulterior transformată în Alpha Bank.

    La scurt timp, împreună cu Florin Pogonaru a fost desemnat să înfiinţeze divizia de bancă de investiţii a grupului, Bucharest Investment Group (BIG), devenită mai apoi Alpha Finance, pe atunci una dintre primele firme de brokeraj de la noi. Ulterior au înfiinţat Consiliul Bursei de Valori, pe care Oprescu avea să-l şi conducă începând din 2001, în paralel cu funcţia de vicepreşedinte executiv de retail al Alpha Bank, pe care a schimbat-o cu cea de preşedinte în 2007.

    Alpha Bank, filiala locală a uneia din cele patru mari bănci elene, a încheiat 2013 cu un profit brut de 8,1 milioane de euro, după ce în urmă cu un an înregistrase o pierdere brută de 11 milioane de euro, potrivit datelor publicate de banca-mamă de la Atena. Activele s-au erodat cu aproape 2% faţă de 2012, până la 3,6 miliarde de euro. Comparativ cu nivelul din 2009 Alpha Bank a pierdut active de aproximativ 1,4 miliarde de euro. Pasivele se ridicau la sfârşitul anului trecut la circa 3,3 miliarde de euro, menţinându-se un dezechilibru de 370 milioane de euro în raport cu activele.

    Alpha Bank era a opta instituţie de credit de pe piaţă după activele pe 2013, cu o cotă de piaţă de 4,5%, diminuată cu aproape două puncte procentuale faţă de vârful de 6,4% atins în 2009. Firma de leasing afiliată băncii, Alpha Leasing, a înregistrat în 2013 o pierdere brută de 271.000 euro, la un portofoliu de active de 37 milioane de euro. În 2012 pierderea subsidiarei de leasing depăşise 2 milioane de euro.

     

  • Şeful IMM-urilor de la Alpha Bank a lucrat timp de şapte ani în companie pentru a ajunge manager de top

    Absolvent al Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi fost stagiar al Comisiei Europene în cadrul Departamentului Capital Movements & Financial Markets al DG Economic & Financial Affairs, Drăghici a intrat în banking în 2001, ocupând iniţial o poziţie de ofiţer credite persoane juridice în cadrul BCR, iar apoi poziţia de corporate relationship manager în cadrul UniCredit.

    Din anul 2006 s-a alăturat echipei Alpha Bank în poziţia de branch manager şi a avansat începând cu anul 2011 în funcţia de deputy manager al Direcţiei de Credite, cu responsabilităţi în coordonarea departamentului de aprobare credite IMM, devenind apoi director al Direcţiei IMM.

    Dragoş Drăghici afirmă că, din punct de vedere profesional, cel mai mult a avut de învăţat de la clienţii cu care a relaţionat şi din evoluţia afacerilor pe care le-a văzut dezvoltându-se, dar succesul său se datorează mai ales echipelor în cadrul cărora s-a format sau pe care le-a coordonat. “Există întotdeauna o legătură directă între nivelul de expertiză pe care-l dobândim şi complexitatea portofoliilor de clienţi la care ne raportăm şi pe care le gestionăm”.

    Dragoş Drăghici face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale tinerilor manageri din România în a noua ediţie a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP, lansat de Business Magazin în luna mai.

    Comandă acum catalogul în format electronic la preţul de 35 lei.

    Cantitate: buc.
     

     

  • Viitorul băncilor greceşti: mai mici şi mai mici

    National Bank of Greece va trebui să vândă până în iunie 2018 toate subsidiarele din Albania, Bulgaria, România, FRI Macedonia, Serbia, Africa de Sud şi Egipt, iar Piraeus Bank va trebui să-şi reducă tot până atunci activele din străinătate până la un plafon de 3,1 mld. euro sau să vândă cu totul operaţiunile, cu excepţia anumitor combinaţii (Cipru-România, Cipru-Bulgaria, Bulgaria-Albania-Serbia).

    Grupurile Alpha Bank şi Eurobank au acceptat şi ele măsuri de reducere a reţelei, a personalului şi a costurilor, precum şi vânzarea activităţilor din asigurări, imobiliare şi investiţii. De asemenea, în octombrie urmează să fie anunţate şi rezultatele testelor europene de soliditate financiară derulate pentru 128 de bănci, în virtutea cărora şi băncile greceşti vor afla care este necesarul de recapitalizare. Primele estimări vorbesc de un capital total necesar de sub 4 mld. euro.

    Potrivit presei elene, cea mai mare problemă pentru băncile greceşti sunt creditele neperformante, estimate la cca 77 mld. euro, din care grosul provine de la companiile greceşti cu activitate în industria navală şi de pescuit.

  • Sergiu Oprescu, CEO Alpha Bank: „Indiferent de ceea ce faceţi, faceţi cu mândrie, pasiune şi dedicaţie acest lucru” VIDEO

  • Sergiu Oprescu, la BM Storytellers: A avea creşteri anuale de 20-30% este ceva fabulos în business, oriunde în lume

    Iată discursul lui Sergiu Oprescu, preşedinte executiv al Alpha Bank România, la BM Storytellers, evenimentul care marchează zece ani de existenţă a revistei Business Magazin:

    Uitându-ne la ultimii 10 ani, 2007 a fost un an important, o perioadă când economia românească revenea în frunte, încrederea era la cote maxime şi asta se reflecta în tot ceea ce făceau investitorii, care aduceau miliarde în România, dar şi antreprenorii, care făceau proiecţii şi business planuri de creştere cu 20-30% pe an în următorii 4-5 ani. La fel se comportau şi băncile, toate aveau sentimentul că trebuie să câştige repede cotă de piaţă, să se extindă în zona de retail şi în general în toate domeniile era o stare de efervescenţă.

    2007 este perioada când creditul guvernamental creştea cu 30-40% pe an, zona de banking atingea cote maxime de activitate. În perioada 2005-2008 am avut o creştere a creditării excesivă, dar eu aş despărţi perioada în două etape: mai întâi o perioadă de normalitate, cu încredere susţinută, până la începutul lui 2007 – când oamenii aveau, în primul rând, încredere să consume; reforma impozitării din 2005 a lăsat mai mulţi bani la nivel individual, cursul se apreciase, leul se apreciase, aşa că familiile au simţit că au banii necesari pentru a consuma, ceea ce s-a şi întâmplat; apoi a urmat perioada 2007-2008, care a fost una de derapaj, din această perspectivă.

    Pentru mine personal, 2007 a fost anul când am devenit preşedinte executiv al Alpha Bank România, după ce îmi construisem cariera în interiorul băncii, în zona de retail banking şi anterior în zona de investment banking. A fost un an dificil, pentru că toată lumea avea impresia că această construcţie economică poate dura la nesfârşit. În acest context, eram în proces de expansiune, ca toate băncile din România, dar din fericire într-un ritm moderat, cu 30-40 de unităţi noi pe an, astfel încât în 2008 aveam un nivel maxim de doar 200 de unităţi. Am făcut aşadar această expansiune în etape mici, încercând să măsurăm ce se va întâmpla în viitor.

     

    a sfârşitul anului 2007 începusem să avem propriile semne de întrebare când ne uitam la ce se întâmpla în jurul nostru: noi deschideam sucursale, dar nu mai găseam oameni potriviţi pentru a-i angaja în unităţile respective, pentru că aşteptările din punct de vedere salarial erau uriaşe. De asemenea, deoarece Alpha Bank a fost prima bancă din România care a acordat credite ipotecare, aveam în baza de date istoricul preţurilor la apartamente începând cu 2001, iar când am văzut aprecierile din 2008 am avut primele semne de îngrijorare, chiar dacă sesizam aprecieri salariale anuale semnificative.

    Cu toate aceste semne de întrebare, la momentul respectiv încrederea era la cote maxime şi chiar dacă cineva încerca să se uite mai departe, era „furat de peisaj„. Peisajul era unul extrem de frumos, toată lumea avea sentimentul că genul acesta de creştere economică poate continua la nesfârşit. Din punctul meu de vedere, trebuia să fim mai atenţi la ceea ce se întâmpla în afara ţării. Noi aveam sentimente optimiste pentru că de-abia intrasem în Uniunea Europeană, dar nu realizam cât suntem de ancoraţi la tot ceea ce se întâmpla în plan internaţional şi cât de uşor putem fi afectaţi de acestea. Toate elementele cu care lucram la nivelul economiei româneşti arătau  creştere, însă din exterior veneau alt gen de semnale. 

    Privind în urmă, îmi pare bine că nu am exagerat din punctul de vedere al numărului de unităţi şi am mizat pe un mix de canale de distribuţie, punând accent pe internet banking. Îmi pare bine că am introdus politici de risc, iar cel mai bine îmi pare că nu am avut nicio expunere faţă de creditele în valută exotică. Am avut decizia pe masă în acel an, însă am considerat că nu suntem pregătiţi pentru creditarea în astfel de valute. Retrospectiv privind, cred că este una dintre cele mai importante decizii luate în acea perioadă.

    Mi-aş fi dorit să fim vizionari şi pe partea juridică şi să fi testat mai aplicat limitele sistemului juridic din România. Au fost multe detalii pe care nu le ştiam la vremea respectivă şi pe care le-am aflat abia când lucrurile s-au complicat în piaţă.
    Eu în general sunt un optimist precaut. Am descoperit împreună cu restul pieţei  că a avea creşteri anuale de 20-30% este fabulos în istoria businessului, nu numai în România, ci oriunde în lume. Nu am fost pregătiţi să facem faţă unei faze de exuberanţă de 4-5 ani, nu am fost pregătiţi nici pentru criză, dar întrebarea este dacă acum suntem pregătiţi pentru relansarea economică. O serie de 8-9 ani de creştere economică, cum am avut noi până în 2008, este un lucru destul de rar în istoria unei ţări. La noi părea că poate să meargă către 15 sau 20 de ani. În prezent însă, am ieşit din criză, de doi ani suntem în creştere.

    Este posibil să mai avem o serie de creştere de zece ani, dar deja creşterea e vizibilă de doi ani şi noi gândim în continuare negativ. În ultimii doi ani am văzut doar partea goală a paharului şi toată comunicarea la nivelul societăţii este negativă. Am pierdut deja doi ani de zile gândind negativ, sper să fim mai ancoraţi în realitatea pieţei în următorii opt ani, iar încrederea să se consolideze cât mai repede.

  • Hidroelectrica a închis o linie de credit de 120 milioane lei de la Banca Transilvania

     “La data de 14.10.2011 Hidroelectrica a contractat de la Banca Transilvania o facilitate de finanţare pe termen scurt în valoare de 120 milioane lei. Perioada de valabilitate a acestei linii a fost prelungită succesiv în anii 2012 -2013 din cauza lipsei fondurilor necesare pentru rambursarea soldului creditor. Îmbunătăţirea graduală a lichidităţii companiei pe parcursul ultimelor 15 luni a permis rambursarea soldului creditor în valoare de 120 milioane de lei şi închiderea liniei de credit acordată de Banca Transilvania, scadent la 11.04.2014”, se arată într-un comunicat al producătorului de energie.

    În cursul lunii martie 2014, compania a închis un contract de finanţare, în valoare de 110 milioane euro, încheiat cu BERD şi o linie de credit în valoare de 80 milioane lei, acordată de Alpha Bank.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile sunt reticente la creditarea firmelor şi din cauza recuperărilor reduse din insolvenţe

     “Din datele pe care le avem, aproape 90% din societăţile în insolvenţă au ajuns în faliment, iar sumele recuperate nu reprezintă mai mult de 2-2,5% din totalul masei credale. Acest lucru ne pune pe gânduri pentru că băncile intră în jocul insolvenţei ca un creditor garantat, iar dacă în această poziţie nu poţi să recuperezi, pierderile se regăsesc mai devreme sau mai târziu în politica pe care o bancă o are faţă de societăţile comerciale”, a declarat Oprescu miercuri la o conferinţă pe teme fianciare.

    El apreciază că este nevoie de o revenire la principii de disciplină financiară mult mai puternică, astfel încât băncile să nu priveze de credite clienţii fezabili, din cauza practicilor “nesănătoase” ale unor firme care s-au folosit de legea insolvenţei pentru a-şi proteja probabil bunuri personale.

    Blocajul produs în economie de firmele intrate în insolvenţă este estimat la 25 miliarde euro, cu o pondere de aproximativ 20% din Produsul Intern Brut, de circa 140 miliarde euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Complexul rezidenţial Ibiza Sol, disponibil la vânzare pentru 33,3 milioane euro. Băncile finanţatoare pot prelua proiectul

    “Planul de reorganizare propus de administratorul judiciar a fost votat de toate cele cinci clase de creditori şi prevede valorificarea întregului activ Ibiza Sol către un investitor şi/sau valorificarea activului pe unităţi locative în sistem retail la preţul de 33,35 milioane de euro + TVA. Planul permite şi darea în plată a întregului activ Ibiza Sol către creditorii garantaţi Alpha Bank România şi respectiv RI Eastern European Finance prin mandatar Raiffeisen Bank şi/sau către orice altă persoană fizica şi/sau juridică care se subrogă în drepturile şi obligaţiile creditorului garantat”, se arată într-un comunicat al Euro Insol, administratorul judiciar al firmei care a dezvoltat complexul imobiliar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile din Grecia vor fi testate pentru încă doi ani de recesiune

     Testele vor viza cele mai mari patru bănci din Grecia – National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank şi Eurobank. Cele patru bănci au operaţiuni şi în România. Astfel, National Bank of Greece deţine Banca Românească, EFG Eurobank controlează Bancpost, în timp ce Piraeus Bank şi Alpha Bank au operaţiuni sub brand propriu.

    Banca centrală va derula testele pentru a verifica dacă instituţiile de credit pot rezista unor viitoare şocuri, după ce au fost recapitalizate cu 28 de miliarde de euro de la Fondul Elen pentru Stabilitate Financiară în această vară. În urma procesului de recapitalizare, statul elen a preluat participaţii majoritare la toate cele patru bănci, în timp ce la Eurobank deţine şi controlul managementului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro