BusinessMagazin

Tag: Alianta

  • Vladimir Putin: Rusia va reacţiona „extrem de negativ” la aderarea Ucrainei şi Georgiei la NATO

    “Pentru noi reprezintă o ameninţare directă la adresa securităţii naţionale. Extinderea infrastructurii NATO mai aproape de frontierele noastre reprezintă o ameninţare, iar reacţia ar fi extrem de negativă”, a declarat Vladimir Putin.

    “Extinderea infrastructurii şi capabilităţilor NATO este o îngrijorare pentru noi, cât şi creşterea numărului personalului în regiuni în care nu ar trebui să fie”, a afirmat liderul de la Kremlin, adăugând că, în anumite regiuni, numărul personalului militar a crescut până la 10.000 de oameni.

    Potrivit preşedintelui rus, Rusia reacţionează la “ceea ce se întâmplă în jurul ei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării

  • Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol

    Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.

    Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.

    Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.

    Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.

    Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.

    Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării

  • NATO susţine suveranitatea Republicii Moldova şi solicită retragerea trupelor ruse din Transnistria

    “Reiterăm susţinerea pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internaţional. În conformitate cu angajamentele internaţionale, cerem Rusiei să retragă forţele staţionate în cele trei ţări fără acordul lor. Condamnăm puternic anexarea ilegală şi nelegitimă a regiunii Crimeea, pe care nu o recunoaştem şi nu o vom recunoaşte”, se arată în Declaraţia oficială a summitului NATO de la Bruxelles.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis: Nu există pericol de destrămare a NATO. Preşedintele Trump nu a fost agresiv

    “Pot să vă spun că nu există acest pericol. Nu există un conflict. Există o discuţie şi aceste chestiuni au fost aduse în discuţie de preşedintele Trump. Preşedintele Trump nu a fost agresiv, a spus lucrurilor pe nume. Ne-am despărţit în ideea că NATO este cea mai puternică alianţă, este unică şi că vom merge împreună mai departe. Dar impreună ne-am angajat să facem NATO şi mai puternică, inclusive Germania”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după summit-ul de la Bruxelles.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Germania trebuie să depună mai mult efort, afirmă Merkel în urma summitului NATO

    “Am avut un summit foarte intens”, le-a declarat Merkel reporterilor, adăugând că Donald Trump a cerut o schimbare în cadrul contribuţilor la Alianţă.

    Liderul de la Casa Albă a afirmat că ţările NATO ar trebui să aloce în cele din urmă 4% din PIB pentru apărare, sugerând o dublare a obiectivului de 2% stabilit anterior la summitul NATO din Ţara Galilor din 2014.

  • Sesiune de urgenţă a NATO pe fondul cererilor lui Trump de sporire a alocărilor pentru apărare

    Oficialii au declarat că reprezentanţii statelor care nu sunt membre NATO au fost rugaţi să părăsească sala, iar participanţilor le-a fost cerut să-şi lase telefoanele la intrare.

  • Preşedintele Cehiei a învestit pentru a doua oară un Guvern condus de Andrej Babis

    ANO, partidul antiimigraţie şi eurosceptic condus de Babis, a obţinut cele mai multe mandate în urma alegerilor parlamentare care au avut loc în octombrie, însă la începutul anului, Guvernul său a fost demis în urma unei moţiuni de cenzură.

    Pentru a depăşi blocajul, ANO a negociat un acord de coaliţie cu Partidul Social-Democrat (CSSD). Cele mai multe formaţiuni politice au refuzat să intre în alianţă cu Babis, care se confruntă cu acuzaţii de fraudă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată tânăra care a trecut de la politician la model pe Instagram – GALERIE FOTO

    Klæstrup s-a încris în partidul Tinerii Conservatori, candidând din partea formaţiunii la alegerile locale din 2013. Doi ani mai târziu, ea a ales să intre în partidul Alianţa Liberală.

    Nikita Klæstrup a lucrat ca model câţiva ani, iar asta i-a adus destul de multă publicitate pe scena politică. Cei de la Google Danemarca au anunţat, la finalul lui 2015, că Klæstrup a fost politicianul cu cele mai multe căutări de-a lungul anului pe motorul de căutare.

  • Nestle plăteşte 7 miliarde de dolari pentru dreptul de a vinde cafea Starbucks

    Alianţa subliniază eforturile Nestle de a câştiga mai mulţi băutori de cafea în Statele Unite, unde produsele precum Nespresso şi Nescafe au fost înlocuite de produsele companiei JAB Holding. Compania de investiţii controlată de familia de miliardari Reimman a cheltuit peste 30 de miliarde de dolari pentru a-şi construi propriul imperiu al cafelei, achiziţionând active precum Keurig Green Mountain şi Peet.

    „Alianţa cu Starbucks le va permite celor de la Nestle să ţină JAB la distanţă”, a transmis Jean-Philippe Bertschy, analist în cadrul Bank Vontobel.

    Acesta a adăugat că preţul pentru brand ar putea părea exagerat, însă investiţia se va acoperi în trei-patru ani. „Permite brandului Nestle să câştige teren la scară largă în SUA, iar acesta a fost un punct slab până acum”.

    Luni, la ora 13.00, acţiunile companiei Nestle erau în creştere cu 1%, şi se tranzacţionau la preţul de 77 dolari per acţiune.