“Chiar dacă preşedintele şi Guvernul lucrează la unison, suntem confruntaţi la orice pas cu bolile vechiului sistem”, a declarat Recep Erdoğan într-un discurs rostit miercuri la Ankara.
“Evoluţiile din Siria şi din alte zone relevă urgenţa de a trece la noul sistem executiv pentru a adopta măsurile necesare unui viitor mai puternic al ţării noastre”, a explicat Erdogan.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Chiar dacă preşedintele şi Guvernul lucrează la unison, suntem confruntaţi la orice pas cu bolile vechiului sistem”, a declarat Recep Erdoğan într-un discurs rostit miercuri la Ankara.
“Evoluţiile din Siria şi din alte zone relevă urgenţa de a trece la noul sistem executiv pentru a adopta măsurile necesare unui viitor mai puternic al ţării noastre”, a explicat Erdogan.
Recep Erdogan va implementa noul sistem constituţional prezidenţial, eliminând postul de prim-ministru şi centralizând puterea prin funcţia de preşedinte.
Şeful autorităţii electorale egiptene, Lasheen Ibrahim, a precizat că prezenţa la vot a fost de 41,05%, în condiţiile în care au fost aproximativ 60 de milioane de alegători înregistraţi.
Aproximativ două milioane de buletine de vot au fost anulate, întrucât au fost introduse numele unor candidaţi care nu se aflau în cursa electorală. Moussa Mostafa Moussa a fost singurul contracandidat al preşedintelui în exerciţiu.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Anterior, Casa Albă a transmis că Washingtonul nu consideră drept surprinzător rezultatul scrutinului prezidenţial din Rusia şi nici nu există planuri pentru o conversaţie telefonică între Trump şi Putin.
“Putin rămâne deschis normalizării relaţiilor cu partenerii americani unde este de interes şi esenţial. Preşedintele primeşte multe mesaje de felicitare din partea liderilor străini. Este posibil ca unii să nu poată efectua un apel telefonic din cauza programului încărcat, iar alţii, din alte motive. Ar fi greşit să exagerăm orice”, a declarat Peskov.
UPDATE 05.40: Preşedinţii din Serbia, China, Cuba şi Venezuela l-au felicitat pe Putin pentru victoria din alegeri
Preşedinţii din Serbia, China, Cuba şi Venezuela l-au felicitat, luni, pe Vladimir Putin pentru victoria înregistrată în cadrul alegerilor prezidenţiale din 18 martie, în urma cărora liderul de la Kremlin a obţinut peste 76% dintre voturile exprimate.
Preşedintele sârb Aleksandr Vucici a fost primul şef de stat care i-a transmis un mesaj lui Putin. Recent, Vucici a anunţat că Serbia va păstra legături strânse cu Rusia şi nu va impune niciodată sancţiuni împotriva Moscovei, chiar dacă negociază aderarea la Uniunea Europeană.
Liderul LDPR a numit-o pe contracandidata sa ,,prostă” şi ,,femeie uşuratică”. În replică, Ksenia Sobchak l-a stropit pe politician cu apa din paharul său. Jirinovski nu s-a oprit aici şi a continuat să compare dezbaterile cu reality show-ul moderat cândva de fosta jurnalistă.
Cazul aminteşte de o întâmplare asemănătoare care a avut loc în 1995, la fel, în cadrul unei dezbateri electorale din Rusia. Atunci Vladimir Jirinovski l-a stropit cu sucul din pahar pe contracandidatul său, Boris Nemtsov.
Anunţul lui Raul Castro a fost făcut joi în cadrul unui discurs susţinut în faţa Parlamentului cubanez, acesta confirmând că va renunţa la funcţia de preşedinte în luna aprilie a anului 2018.
”Atunci când noua Adunare Naţională se va constitui la 19 aprilie, al doilea şi ultimul meu mandat ca şef de stat se va sfârşi. Cuba va avea un nou lider”, a declarat Castro, citat de ziarul Juventud Rebelde, adăugând că va rămâne în fruntea Partidului Comunist cubanez.
Totodată, Parlamentul de la Havana a decis ca în luna aprilie a anului următor să fie organizate alegeri prezidenţiale.
”Numele meu este Ksenia Sobchak şi voi candida la preşedinţia Rusiei”, a anunţat aceasta pe site-ul pre-electoral.
Sobchak este în vârstă de 35 de ani şi este fiica lui Anatoly Sobchak, primul primar al Sankt Petersburgului ales în mod democrat, care a fost un mentor politic al liderului rus Vladimir Putin. Viaţa lui ”Paris Hilton de Rusia”, cum i se spune în presa internaţională, a fost sinonimă cu sexul şi celebritatea. Ea a fost prezentatoarea ediţiei locale a emisiunii Big Brother şi a animat presa de scandal cu relaţiile sale amoroase nereuşite.
Declaraţiile sale au fost nu de puţine ori marcate de controverse. În timpul unui interviu la un post de radio, aceasta i-a spus prezentatorului că ”are un complex de inferioritate”, din cauză ca nu este ”un star”. Cu o armată de fani şi câteva milioane de dolari, Sobchak credea în mod clar că poate judeca pe oricine.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”Numele meu este Ksenia Sobchak şi voi candida la preşedinţia Rusiei”, a anunţat aceasta pe site-ul pre-electoral.
Sobchak este în vârstă de 35 de ani şi este fiica lui Anatoly Sobchak, primul primar al Sankt Petersburgului ales în mod democrat, care a fost un mentor politic al liderului rus Vladimir Putin. Viaţa lui ”Paris Hilton de Rusia”, cum i se spune în presa internaţională, a fost sinonimă cu sexul şi celebritatea. Ea a fost prezentatoarea ediţiei locale a emisiunii Big Brother şi a animat presa de scandal cu relaţiile sale amoroase nereuşite.
Declaraţiile sale au fost nu de puţine ori marcate de controverse. În timpul unui interviu la un post de radio, aceasta i-a spus prezentatorului că ”are un complex de inferioritate”, din cauză ca nu este ”un star”. Cu o armată de fani şi câteva milioane de dolari, Sobchak credea în mod clar că poate judeca pe oricine.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cea mai mare putere a lui Putin este însă cea politică: a condus Rusia cu o mână de fier, zdrobind orice fel de opoziţie politică, şi a fost recent acuzat chiar de implicare în alegerile prezidenţiale din Statele Unite.
Cum a ajuns însă Putin dintr-un puşti sărac, născut în Sankt Petersburg, la spion al KGB-ului şi simbol al Rusiei moderne?
Vladimir Putin s-a născut în 1952, tatăl său fiind maistru la o uzină din Sankt Petersburg, iar mama sa casnică. Fiind copil, Putin a intrat în numeroase conflicte cu colegii săi, iar asta a pavat drumul către pasiunea sa pentru judo.
După absolvirea Universităţii de Stat din Leningrad, Putin a intrat în KGB, serviciul secret din Rusia, în 1975. A petrecut 16 ani acolo, iar în 1990, atunci când s-a întors în Rusia, el şi-a început cariera politică.
A lucrat mai întâi ca funcţionar public în primăria din Sankt Petersburg, iar rezultatele sale bune au atras atenţia consilierilor lui Boris Ielţîn, la acea vreme şeful statului. După trei ani petrecuţi la Moscova, Putin a fost numit prim-ministru al Rusiei în 1999.
Un eveniment tragic avea să-i definească traseul politic: atentatele din Rusia din septembrie 1999, soldate cu peste 200 de morţi, au reprezentat prilejul ideal pentru ca Putin să demonstreze abilităţi de conducere. El i-a acuzat pe separatiştii ceceni de organizarea atentatelor şi a dus o adevărată campanie împotriva acestora, iar imaginea sa în rândul ruşilor a devenit una extrem de bună.
Prin urmare, după demisia lui Ielţin din 2000, Putin a devenit noul preşedinte al Rusiei.
Vladimir Putin deţinea acum conducerea statului, dar nu avea încă suficientă putere pentru a schimba lucrurile după bunul său plac. Prima sa mişcare a fost de a discuta cu cei mai bogaţi oameni din Rusia, oligarhii, şi de a le oferi acestora două variante: fie susţin regimul Putin, fie ajung la închisoare.
Strategia lui Putin a fost întotdeauna simplă: restabilirea influenţei globale şi menţinerea statelor din fosta Uniune Sovietică în sfera de influenţă a Rusiei. Drumul său a fost unul cu multe obstacolo, dar popularitatea sa în rândul conaţionalilor continuă să se afle la cote extrem de înalte.
Vladimir Putin se află în ultimul an de mandat, dar sunt şanse mari ca el să candideze din nou şi să rămână şef al statului până în 2024.
Sursa: Bloomberg TV