BusinessMagazin

Tag: alegeri

  • Partidul Republican din SUA a obţinut controlul asupra Camerei Reprezentanţilor

    Partidul Republican a atins nivelul majorităţii în Camera Reprezentanţilor, potrivit noilor date electorale din Statele Unite, ceea ce va complica agenda politică a preşedintelui Joseph Biden în ultimii doi ani de mandat şi în perspectiva scrutinului prezidenţial din 2024.

    Potrivit noilor date electorale, Partidul Republican a atins în cursul nopţii de miercuri spre joi nivelul de 218 locuri în Camera Reprezentanţilor, din totalul de 435 de locuri, în timp ce Partidul Democrat este în acest moment la nivelul de 208 locuri, conform agenţiei The Associated Press. Victoria republicanilor este confirmată şi de proiecţiile electorale realizate de posturile de televiziune CNN şi ABC News.

    Nivelul de 218 locuri oferă Partidului Republican majoritatea simplă în Camera Reprezentanţilor. Diferenţa de locuri între republicani şi democraţi va fi aflată cu exactitate abia peste câteva zile, când se va încheia numărătoarea voturilor în toate circumscripţiile electorale.

    În contextul victoriei, politicianul republican Kevin McCarthy urmează să fie ales în ianuarie preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, în locul lui Nancy Pelosi, membră a Partidului Democrat.

    Chiar dacă nu este victoria masivă pe care o aşteptau republicanii, controlul asupra Camerei Reprezentanţilor riscă să blocheze agenda politică a preşedintelui Joseph Biden, membru al Partidului Democrat, în a doua jumătate a mandatului şi în perspectiva scrutinului prezidenţial din 2024. De asemenea, opoziţia republicană ar putea lansa o serie de investigaţii parlamentare împotriva Administraţiei de la Washington.

    În schimb, Partidul Democrat va menţine controlul asupra Senatului SUA. Partidul Democrat are asigurate, conform datelor actuale, 50 de locuri în Senat, din totalul de 100 de locuri, iar Partidul Republican 49 de locuri. În acest context, democraţii vor avea control asupra Senatului chiar şi în situaţia victoriei republicanilor în statul Georgia, unde probabil va fi organizat turul doi în decembrie. În Georgia, au fost trei candidaţi şi, conform proiecţiilor, niciunul nu a depăşit nivelul de 50% din voturi. Senatorul democrat în funcţie Raphael Warnock este la nivelul de 49,4% din voturi, candidatul republican Herschel Walker a obţinut 48,5%, iar politicianul Chase Oliver, din cadrul Partidul Libertarian, a obţinut 2,1%. Chiar dacă va fi egalitate cu un raport de 50-50 de locuri la finalul cursei electorale, democraţii vor menţine controlul asupra Senatului prin votul vicepreşedintelui SUA, Kamala Harris, membră a Partidului Democrat, care este şi preşedinte al Senatului.

    Preşedintele Biden, membru al Partidului Democrat, i-a transmis felicitări liderului grupului parlamentar republican din Camera Reprezentanţilor, Kevin McCarthy.

    “Alegerile desfăşurate săptămâna trecută au demonstrat forţa şi rezilienţa democraţiei americane. A fost o respingere puternică a contestatarilor alegerilor, a violenţei politice şi a actelor de intimidare. Este o declaraţie categorică a faptului că, în America, prevalează voinţa poporului”, a afirmat preşedintele Biden, potrivit postului de televiziune CNN.

    “În acest scrutin, alegătorii şi-au exprimat clar preocupările: nevoia de reducere a costurilor, protejarea dreptului de a face alegeri, menţinerea democraţiei noastre. Aşa cum am spus şi săptămâna trecută, viitorul este prea promiţător pentru a rămâne blocaţi în lupte politice. Poporul american aşteaptă rezolvarea problemelor. Vrea să ne concentrăm pe problemele care contează pentru ei, să le facem vieţile mai bune. Eu voi colabora cu toată lumea, republicani sau democraţi, cu toţi cei care vor să lucreze cu mine pentru a le furniza rezultate oamenilor”, a subliniat preşedintele SUA.

     

  • Deşi au pornit ca mari favoriţi, Republicanii nu reuşesc sa domine alegerile de la mijlocul mandatului. Democraţii încă rezistă, dar tema principala nu e războiul din Ucraina, ci economia. DeSantis câştigă categoric şi devine principalul favorit Republican pentru Casa Albă

    Democraţii au câştigat marţi alegerile pentru titlul de guvernator în statele „zidului albastru” Michigan, Pennsylvania şi Wisconsin, permiţându-le să se apere împotriva legislaturii statale dominate de republicani care vizează probleme precum dreptul la avort şi garantarea alegerilor corecte, scrie Reuters.

    Guvernatorii democraţi Gretchen Whitmer din Michigan şi Tony Evers din Wisconsin au fost realeşi, în timp ce Josh Shapiro l-a înlocuit pe guvernatorul democrat în exerciţiu din Pennsylvania, potrivit proiecţiilor Edison Research.

    Cele trei state au servit drept „zidul albastru” care l-a ajutat pe preşedintele Joe Biden să-l învingă pe Donald Trump în 2020, când oficialii republicani au încercat să răstoarne aceste rezultate.

    La nivel naţional, pe buletinele de vot au fost înregistrate marţi 36 de curse pentru titlul de guvernator de stat, viitorul dreptului la avort şi al supravegherii alegerilor fiind în pericol în competiţiile desfăşurate în întreaga ţară.

    Democraţii au avut un avans net de două locuri, cu mai multe curse strânse pe Coasta de Vest care nu au fost încă stabilite, dar republicanii în funcţie au obţinut victorii în cursele importante din Florida, Georgia şi Texas, potrivit previziunilor Edison Research.

    În Pennsylvania, Shapiro l-a învins pe republicanul Doug Mastriano, care a negat alegerile. 

    Mastriano le-a spus susţinătorilor, la finele zilei de marţi, că va respecta rezultatele alegerilor, dar a precizat că sunt prea multe voturi restante şi că vrea să vadă “ce au de spus alegătorii”.

    În Michigan, guvernatorul democrat Gretchen Whitmer a câştigat un al doilea mandat, in urma unei campanii intense privind dreptul la avort, după ce Curtea Supremă a SUA a anulat dreptul constituţional în cauză. Adversarul ei susţinut de Trump, comentatorul Tudor Dixon, a susţinut o interzicere aproape totală a avortului, inclusiv pentru victimele violului şi incestului.

    Guvernatorul democrat din Wisconsin, Tony Evers, şi-a apărat la limită scaunul în faţa magnatului republican al construcţiilor Tim Michels, care afirmase în mod fals că Trump a câştigat alegerile din 2020.

    Michels promisese, dacă va fi ales, să aplice o interdicţie a avortului din secolul al XIX-lea pe care Evers o contestă în instanţă.

    Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, a fost reales, învingându-l pe contracandidatul democrat Charlie Crist cu aproape 20 de puncte procentuale.

    Se aşteaptă ca DeSantis, în vârstă de 44 de ani, să candideze la nominalizarea republicană pentru alegerile prezidenţiale din 2024. Această probabilitate a atras mânia lui Trump, în vârstă de 76 de ani, care l-a poreclit “Ron De-Sanctimonious”.

    Trump a declarat că va face un anunţ important marţea viitoare, când este de aşteptat să îşi declare candidatura.

  • Trump spune că va face un “mare anunţ” pe 15 noiembrie

    “Voi face un anunţ foarte mare marţi, 15 noiembrie, la Mar-a-Lago din Palm Beach, Florida”, a declarat Trump în faţa susţinătorilor la un miting pentru candidatul republican la Senatul SUA J.D. Vance, înaintea alegerilor de marţi.

    Fostul preşedinte a refuzat să dea detalii, spunând că nu a vrut să “distragă atenţia de la alegerile foarte importante, chiar critice, de mâine”.

    Marţi, americanii votează în cadrul unor alegeri care ar putea duce la câştigarea de către republicani a controlului asupra uneia sau ambelor camere ale Congresului.

    Previziunile electorale spun că republicanii vor câştiga probabil aproximativ 25 de locuri în Camera Reprezentanţilor cu 435 de locuri, mai mult decât suficient pentru a obţine majoritatea. Analiştii au declarat că republicanii ar putea, de asemenea, să câştige singurul loc de care au nevoie pentru a obţine controlul Senatului.

    Sugestia lui Trump că va candida pentru a doua oară la Casa Albă a venit după un discurs în care l-a criticat pe preşedintele Joe Biden şi a spus că Statele Unite sunt o “naţiune în declin” sub conducerea acestuia.

    “Suntem o naţiune care nu mai este respectată sau ascultată nicăieri în lume. Suntem o naţiune care, în multe privinţe, a devenit o glumă”.

    Anterior, luni, Biden a avertizat că o victorie republicană ar putea slăbi instituţiile democratice ale ţării.

    “Astăzi ne confruntăm cu un punct de inflexiune. Ştim în sinea noastră că democraţia noastră este în pericol şi ştim că acesta este momentul vostru de a o apăra”, a declarat Biden în faţa unei mulţimi de la Bowie State University, un colegiu din afara Washingtonului.

  • Cea mai mare întoarcere în politică din Istorie: Lula, fostul preşedinte al celei mai mari naţiuni din America Latină între 2003 şi 2010, care a stat 18 luni în închisoare, a câştigat la limită alegerile din Brazilia

    Luiz Inácio Lula da Silva a revendicat duminică succesul în alegerile prezidenţiale din Brazilia, învingându-l pe actualul lider de dreapta Jair Bolsonaro cu mai puţin de 2 puncte procentuale. Victoria lui Lula va pregăti terenul pentru revenirea la o guvernare de stânga în cea mai mare naţiune din America Latină, scrie Financial Times.

    Rezultatul strâns încununează o revenire dramatică pentru Lula, care a avut două mandate de preşedinte între 2003 şi 2010, dar care a fost acuzat ulterior de corupţie, executând o pedeapsă în închisoare înainte de a i se anula condamnările.

    “Din ianuarie 2023, voi guverna pentru 215 milioane de brazilieni, nu doar pentru cei care m-au votat. Suntem un singur popor, o singură ţară, o mare naţiune”, a declarat politicianul în vârstă de 77 de ani după victoria sa, într-un discurs care s-a axat pe democraţie şi pe importanţa de a le oferi brazilienilor o viaţă demnă.

    “Nu mai vrem să luptăm. Ne-am săturat să îl vedem pe celălalt ca pe un duşman”, a adăugat el.

    Victoria lui Lula vine după o campanie acerbă, marcată de ştiri false şi violenţe, ceea ce a dus la o serie de îngrijorări legate de un conflict postelectoral.

    După o numărătoare tensionată a voturilor, susţinătorii fostului muncitor metalurgist din nord-estul sărăcit al Braziliei au ieşit în stradă pentru a sărbători, strigându-i numele de la ferestrele apartamentelor, claxonând şi lansând artificii.

    Victoria sa a încheiat o lungă campanie care a pus capăt celor patru ani de populism conservator sub conducerea lui Bolsonaro. Succesul lui Lula reprezintă cea mai recentă victorie dintr-un şir de alegeri care au eliminat preşedinţii în exerciţiu din America Latină, readucând la putere lideri în principal de stânga.

    “Acestea sunt cele mai importante alegeri la care am luat parte”, a declarat Brenda Santos Cunha, o publicistă care se afla printre cei care sărbătoreau pe bulevardul Paulista, principalul bulevard care traversează São Paulo. “Ultimii ani au fost barbari, a fost o nebunie. Nu mă aştept ca guvernul lui Lula să fie revoluţionar, dar sper că va oferi un gram de speranţă, un moment de respiro.”

    Lula a obţinut 50,9% din voturi, faţă de 49,1 pentru Bolsonaro, după o numărătoare de trei ore. În total, omul de stânga a obţinut 60,3 milioane de voturi, cu aproximativ 2 milioane mai mult decât rivalul său. El va prelua funcţia la 1 ianuarie şi se va confrunta cu o provocare uriaşă de a unifica o naţiune profund divizată.

    Bolsonaro, care în perioada premergătoare votului a susţinut în mod insistent că maşinile de vot electronice din Brazilia sunt vulnerabile la fraudă, nu a reacţionat imediat la rezultat.

    Opozanţii s-au temut că liderul populist pregăteşte o justificare pentru a respinge un rezultat nefavorabil. El a susţinut în ultimele zile că hotărârile tribunalului electoral al ţării i-au prejudiciat campania.

    În campania electorală, Lula s-a concentrat pe riscurile la care este supusă democraţia în urma mişcării de extremă dreapta a lui Bolsonaro, numind alegerile drept o adevărată luptă între “democraţie şi fascism, democraţie şi barbarie”.

    Lula s-a angajat să elimine plafonul constituţional de cheltuieli pentru a permite guvernului să cheltuiască mai mult pentru proiecte sociale şi infrastructură. El a oferit puţine detalii cu privire la agenda sa economică mai largă, iar retorica sa i-a neliniştit pe unii investitori.

    “[Lula] va prelua conducerea ţării după ce Bolsonaro şi grupul său au încercat să destructureze majoritatea politicilor publice care erau în vigoare”, a declarat Maria do Socorro Braga, politolog la Universitatea Federală din São Carlos. “El va trebui să readucă ţara la stabilitate democratică şi să încerce să reducă inegalităţile sociale”.

  • Cu cine ar vota românii dacă mâine ar fi alegeri

    Alegeri locale pe Bucureşti 

    Potrivit sondajului CURS, dacă duminică s-ar desfăşura alegerile locale:

    • Partidul Social Democrat ar obţine 31%
    • Partidul Naţional Liberal  ar lua 22%
    • Alianţa pentru Unirea Românilor – 14%
    • Uniunea Salvaţi România – 11%

    70% dintre bucureştenii chestionaţi au declarat că Bucureştiul merge într-o direcţie greşită, 22% au răspuns că merge într-o direcţie bună, iar 8% au răspuns cu “Nu Ştiu” sau “Nu răspund”

    59% dintre bucureştenii chestionaţi au apreciat activitatea primarului Nicuşor Dan ca fiind proastă şi 20% au răspuns că este bună. Având în vedere procentajul rezultatelor, Nicuşor Dan, dacă va fi susţinut de PNL, va pierde alegerile locale în faţa Gabrielei Firea, desemnată recent candidatul PSD pentru Primăria Municipală a capitalei. 

    42% susţin că sunt nemulţumiţi de activitatea primarilor de sectoare şi 36% se declară mulţumiţi. 

    Cele mai importante probleme ale capitalei sunt traficul (23%), problema parcărilor (12%), curăţenia (11%), încălzirea (10%), poluarea (10%), drumurile secundare (7%) şi colectarea gunoiului (6%). 

    Sondajul CURS a fost efectuat în perioada 6-19 octombrie 2022, pe un eşantion de 1016 respondenţi. 

    Alegeri parlamentare 

    Potrivit Sociopol, dacă duminică s-ar desfăşura alegerile parlamentare în actualul context al crizei energetice:

    PSD este pe primul loc, având 36%. Recent, a pierdut ministerul Apărării după demisia lui Vasile Dîncu. Partidul de centru-stânga a propus revenirea la piaţa reglementată pentru o perioadă limitată (începând de la 1 ianuarie 2023). 

    PNL se situează pe locul doi, având doar 19%. Recent, a avut de suferit de pe urma demisiei lui Sorin Cîmpeanu din funcţia de ministru al Educaţiei după un scandal de plagiat şi amânarea aderării la spaţiul Schengen în 2023. Majoritatea consumatorilor de curent electric sunt nemulţumiţi de prestaţia ministrului Energiei, Virgil Popescu. Pe de altă parte, partidul de centru-dreapta are realizări excepţionale în privinţa întăririi securităţii şi apărării României după suplimentarea forţelor militare de pe flancul de est al NATO. 

    AUR ar obţine 14%. Recent, George Simion şi membrii partidului de dreapta au participat la un protest spontan pentru a-şi exprima nemulţumirile faţă de prestaţia guvernului de coaliţie PNL-PSD-UDMR privind domeniul energiei 

    USR , sub noul lider Cătălin Drulă, s-ar poziţionar pe locul patru cu 11% ca urmare a plecării din partid a europarlamentarului Dacian Cioloş şi a altor foşti membri PLUS care au pus bazele unui nou partid – REPER. 

    Restul partidelor, precum UDMR condus de Kelemen Hunor, REPER condus de Dacian Cioloş, PRO România condus de Victor Ponta sau FD condus de Ludovic Orban nu ar atinge pragul de 5%. 

     

     

  • Creşterea preţurilor la alimente şi la energie are cel mai mare impact asupra alegerilor alimentare ale salariaţilor

    ♦ În contextul inflaţiei, tichetele de masă primite de la angajator reprezintă o soluţie practică pentru o masă de prânz mai accesibilă şi mai echilibrată.

    ♦ 7 din 10 angajaţi au devenit mai conştienţi de necesitatea de a avea o alimentaţie sănătoasă, iar proprietarii de restaurante au sesizat o creştere de 28% pentru cererea de preparate echilibrate.

    Inflaţia a avut un impact major asupra deciziei de cumpărare a angajaţilor din România şi asupra calităţii alegerilor alimentare ale acestora, arată Barometrul FOOD 2022, un sondaj anual, realizat în cadrul proiectului FOOD (Fighting Obesity through Offer and Demand), unul dintre cele mai mari programe europene de educaţie alimentară.

    Cele mai mari creşteri de preţuri au fost resimţite la alimente şi la energie, pentru 86%, respectiv 84% dintre angajaţii respondenţi. Întrebaţi cum gestionează suma lunară acordată sub formă de tichete de masă, 81% au declarat că folosesc toată suma înainte de finalul lunii şi doar 7% spun că suma acordată sub formă de tichete de masă le este suficientă pe întreaga perioadă a unei luni.

    „Perioada pe care o traversăm continuă să fie dificilă din punct de vedere socio-economic, iar efectele se resimt prin creşterile de cost repetate. Impactul este cel mai vizibil în coşul de cumpărături. Rezultatele Barometru FOOD confirmă faptul că beneficiul nr. 1 în preferinţele angajaţilor – cardul de masă este un instrument care îi ajută pe aceştia să îşi menţină puterea de cumpărare, mai mult decât oricând. Totodată, raportul indică şi o preocupare în creştere, în rândul salariaţilor, pentru adoptarea unui stil de viaţă sănătos şi orientarea către o dietă echilibrată. Această preocupare se reflectă şi la nivelul restaurantelor, în modul în care operatorii îşi adaptează lanţul de aprovizionare, sistemul de organizare şi oferta”, a declarat Ana Busuioc, Legal & Public Affairs Director al Edenred România.

    Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în Belgia, Bulgaria şi Turcia, unde aproximativ 80% dintre angajaţi folosesc toată suma acordată sub formă de tichete înainte de finalul lunii, media la nivel global situându-se la 66%, arată cea de-a IV-a ediţie a studiului anual realizat de Edenred.

    Potrivit Barometru FOOD, 9 din 10 angajati români folosesc tichetele de masă pentru prânz, fie că aleg să cumpere alimente pentru a-şi pregăti ei masa, cumpără de la restaurant sau comandă online, valoarea actuală a tichetelor de masă fiind mai eficient utilizată în acest mod.

    Pentru 20% dintre angajaţi principalul beneficiu al tichetelor de masă este faptul că reprezintă o soluţie practică pentru un prânz, servit în oraş sau acasă, prin care îşi pot asigura o masă completă şi mai echilibrată.

    În ceea ce priveşte obiceiul de a comanda mâncare online, peste 80% dintre angajaţii români se aşteaptă ca restaurantele să îşi dezvolte oferta de mâncare la pachet şi de livrare. Acelaşi procent se înregistrează şi în ţări precum Spania, Turcia, Brazilia, Chile, Peru, peste media la nivel global de 70%.

    Acelaşi studiu arată că există o creştere a interesului angajaţilor români pentru o dietă echilibrată, întrucât peste 70% dintre ei spun că au devenit mai conştienţi de alegerile alimentare, dar şi de necesitatea de a avea o dietă sănătoasă.

    Pentru 85% dintre respondenţii la nivel global principalul motiv pentru adoptarea unei diete echilibrate este sănătatea, cele mai ridicate rezultate, cu o medie peste 90%, înregistrându-se în Portugalia, Austria, Italia, Ungaria, Spania, Polonia, Chile, Columbia, Peru.

    Doar 17% dintre respondenţi ar opta pentru o dietă sănătoasă având ca motivaţie grija pentru animale şi mediu. Mai mult, 67% dintre respondenţii Barometru FOOD la nivel global asociază alimentele mai sănătoase cu produsele proaspete, comparativ cu 63% în 2021.

    În acest context, 68% dintre angajaţii români se aşteaptă ca şi restaurantele să vină cu oferte mai sănătoase, care includ produse proaspete (78%), indicarea clară a valorilor nutriţionale (28%), meniuri care conţin mai multe salate (25%).

    Totodată, risipa alimentară este un subiect de interes pentru tot mai mulţi angajaţi: 7 din 10 declară că sunt preocupaţi de risipa alimentară şi de necesitatea protejării mediului şi, de asemenea, că sunt interesaţi să ştie ce restaurante acţionează împotriva risipei alimentare.

    Risipa alimentară este şi una dintre provocările cu care se confruntă restaurantele din România. Jumătate dintre proprietarii de restaurante au implementat măsuri pentru a combate acest fenomen, precum adaptarea meniului sau a reţetelor (37%), managementul stocurilor, oferirea la pachet a porţiilor rămase (12%) sau donarea preparatelor rămase către personalul propriu.

    La nivel global, ţările unde proprietarii de restaurante au implementat cele mai multe măsuri pentru reducerea risipei alimentare sunt Turcia (93%) şi Slovacia (90%).

     

     

     

     

     

     

     

  • Rezultatele alegerilor din Italia: Alianţa de dreapta are majoritate absolută în Parlament

    Partidul Fraţii Italiei (dreapta), al Giorgiei Meloni, a obţinut 25,99% din voturi, respectiv 69 de locuri în Camera Deputaţilor. În Senat, formaţiunea a obţinut 26% din voturi şi va avea 34 de locuri.

    Tot în coaliţia de dreapta, partidul Liga Nordului (Liga, extremă-dreapta), condus de Matteo Salvini, a obţinut 8,77% în Camera Deputaţilor (23 de locuri) şi 8,85% la Senat (13 locuri), iar Forza Italia (centru-dreapta), partidul fostului prim-ministru Silvio Berlusconi, va avea 22 de locuri în Camera Deputaţilor şi nouă locuri în Senat.

    În total, coaliţia de dreapta va avea 235 de locuri (probabil 237 după redistribuire) în Camera Deputaţilor (din totalul de 400 de locuri) şi 112 locuri în Senat (din totalul de 200 de locuri), potrivit rezultatelor oficiale anunţate marţi de Ministerul italian de Interne după numărarea tuturor buletinelor de vot, conform publicaţiei Il Sole 24 Ore.

    Alianţa de centru-stânga, formată de Partidul Democrat, Alianţa Verzi şi Stânga, +Europa şi Angajamentul Civic Luigi di Maio / Centrul Democratic, va avea în total 80 de locuri în Camera Deputaţilor şi 39 de locuri în Senat.

    Mişcarea 5 Stele (M5S, populistă, antisistem), care nu a avut nicio alianţă preelectorală, a obţinut 41 de locuri în Camera Deputaţilor şi 23 de locuri în Senat.

    Alianţa Acţiune-Italia Viva-Calenda va avea 21 de locuri în Camera Deputaţilor şi nouă locuri în Senat.

    În acest context, Giorgia Meloni, care va fi propusă pentru postul de prim-ministru, a iniţiat discuţiile cu Matteo Salvini şi Silvio Berlusconi pentru formarea noului Guvern al Italiei.

  • Coaliţia de dreapta din Italia câştigă alegerile: cinci întrebări pentru pieţe

    Coaliţia de dreapta din Italia ar trebui să aibă o majoritate solidă în ambele camere ale parlamentului în urma alegerilor, ceea ce ar putea oferi ţării o şansă rară de stabilitate politică după ani de tulburări şi coaliţii fragile. Meloni şi aliaţii săi se confruntă însă cu foarte multe provocări.

    Giorgia Meloni, liderul formaţiunii naţionaliste Fraţii Italiei, este favorită să devină prima femeie prim-ministru al Italiei, în fruntea celui mai de dreapta guvern de după cel de-al Doilea Război Mondial, potrivit Reuters.

    Absenţa retoricii antieuro observate la alegerile din 2018 i-a liniştit pe investitori în perioada premergătoare votului. Un rezultat slab pentru Liga lui Matteo Salvini, partidul cu cea mai puţin proeuropeană poziţie, ar putea fi, de asemenea, o uşurare.

    Cu toate acestea, Meloni şi aliaţii săi se confruntă cu o listă lungă de provocări, inclusiv creşterea preţurilor la energie, războiul din Ucraina şi o nouă încetinire a celei de-a treia economii ca mărime din zona euro.

    În condiţiile în care pieţele urmăresc cu atenţie, Reuters analizează cinci întrebări-cheie aflate în actualitate.

    1. Este perspectiva stabilităţii politice un aspect pozitiv pentru pieţe?

    Posibil. Comentariile lui Meloni din timpul campaniei electorale, potrivit cărora va respecta normele bugetare ale UE, au liniştit pieţele, iar o uşoară subperformanţă a obligaţiunilor italiene luni s-ar putea datora mai mult neliniştii pieţei globale decât unei reacţii la rezultat. Presiunea asupra obligaţiunilor ar putea creşte pe măsură ce accentul se mută pe politica bugetară în 2023. În ciuda tonului liniştitor al lui Meloni, îngrijorarea cu privire la o posibilă ciocnire cu Uniunea Europeană ar putea creşte dacă partidele de dreapta fac presiuni pentru reducerea impozitelor şi creşterea cheltuielilor pentru pensii. De asemenea, dreapta nu este văzută câştigând o majoritate de două treimi în ambele camere ale parlamentului care ar permite modificarea constituţiei fără un referendum, ceea ce ar fi putut provoca o oarecare nelinişte, deoarece constituţia protejează aspectele legate de apartenenţa Italiei la UE.

    „Nu ne aşteptăm la un impuls imediat pentru o relaxare fiscală majoră, dar vedem riscuri pe termen mediu ca agenda politică a dreptei să intre în conflict cu obiectivele UE”, a declarat Giada Giani, economist la Citi.

    „Prima decizie cheie a lui Meloni va fi numirea ministrului de finanţe, o personalitate pro-europeană şi prudentă din punct de vedere fiscal părând o alegere probabilă pentru moment”, a adăugat ea.

    2. Ar putea fi modificat planul de finanţare a Italiei de către UE?

    Fraţii din Italia consideră că există loc pentru a modifica programul fondului de redresare al Italiei, susţinut de UE, pentru a ţine cont de şocul energetic.

    Pentru a primi următoarea tranşă de fonduri în decembrie, Roma trebuie să îndeplinească 55 de obiective noi, despre care un oficial de partid a spus că ar trebui ajustate. Bruxelles-ul a declarat că este posibilă doar o ajustare fină a planului de redresare convenit.

    Partidul a declarat că nu va pune în pericol accesul la program, dar schimbarea planurilor ar putea pune în pericol fondurile, în valoare de 19 miliarde de euro (18,3 miliarde de dolari) sau 1% din PIB, a declarat economistul Rabobank Maartje Wijffelaars înainte de vot.

    3. Ce înseamnă un nou guvern pentru datoria italiană?

    Italia este unul dintre cele mai îndatorate state din lume, cu o datorie ca pondere în produsul intern brut de 151%. Se aşteaptă ca acest raport să scadă în acest an, dar ar putea totuşi să crească dacă plăţile fondurilor UE nu vor fi efectuate, afectând creşterea economică.

    Îngrijorarea legată de datoria italiană a împins randamentele obligaţiunilor pe 10 ani peste 4% . Moody’s şi S&P au redus perspectivele ratingului Italiei după ce Mario Draghi a demisionat din funcţia de prim-ministru în iulie.

    „Ne aşteptăm la o reacţie mai degrabă atenuată a pieţei în ceea ce priveşte marja de credit a BTP-urilor pe termen scurt, deoarece rezultatul alegerilor a fost în mare parte în conformitate cu aşteptările”, au declarat strategii UniCredit, adăugând că este posibilă şi o anumită acoperire pe termen scurt.

    4. Şi-ar putea activa Banca Centrală Europeană instrumentul antifragmentaţie?

    Creşterea costurilor de împrumut în Italia, ţară puternic îndatorată, testează hotărârea BCE de a limita tensiunile de pe piaţa obligaţiunilor.

    Alegerile din Italia fuseseră considerate un obstacol pe termen scurt în calea activării de către BCE a Instrumentului de protecţie a transmiterii (TPI) – un nou instrument menit să împiedice costurile de împrumut ale statelor mai slabe să se îndepărteze prea mult de cele ale Germaniei, ţară cu rating de top, fără a fi vina lor.

    Nu se aşteaptă ca BCE să folosească TPI în curând, dar prezenţa sa ar trebui să ajute la susţinerea obligaţiunilor italiene.

    5. Ce vor însemna rezultatele pentru băncile italiene?

    Sectorul este într-o formă mai bună decât în momentul alegerilor din 2018, când retorica anti-euro a partidelor populiste a zdruncinat investitorii.

    Băncile italiene au o bază de capital mai solidă şi sunt mai puţin expuse la stresul suveran decât erau în urmă cu un deceniu. Evaluările ieftine, ratele în creştere şi comentariile liniştitoare ale lui Meloni, favorabile UE, înseamnă, de asemenea, că creditorii italieni par atractivi, spun analiştii şi investitorii.

    Dar, în cele din urmă, perspectivele economice vor fi cele care vor prevala, iar în condiţiile în care riscurile de recesiune sunt în creştere, pariul pe bănci ar putea fi riscant. Acţiunile bancare italiene au depăşit luni dimineaţă băncile din zona euro.

  • Gabriela Firea a ales: Îmi doresc să candidez la Primăria Capitalei, nu la Preşedinţia României

    Întrebată dacă va candida pentru un nou mandat la Primăria Capitalei, la finalul mandatului lui Nicuşor Dan, Gabriela Firea a spus că îşi doreşte acest lucru, dar dacă PSD va avea o altă variantă mai bună, ea se va supune deciziei partidului.

    „Dacă sunt sănătoasă, cu putere de muncă, în forma fizică de azi (…) mi-aş dori să candidez din nou şi să îmi continui proiectele care acum sunt majoritatea îngheţate, în special cele de mare infrastructură, cele din domeniul sănătăţii şi cele din domeniul social (…) Deocamdată, consider că am susţinerea colegilor din PSD. Preşedintele Ciolacu a făcut precizări în ultima perioadă tocmai pentru că au fost tot felul de speculaţii, cum că nu m-aş bucura de încrederea colegilor.
    Dacă colegii mei din PSD au un alt candidat care să fie mai mult decât aş putea oferi eu ca şi garanţie de responsabilitate în administraţie, nu este cu supărare. În politică nu este cu supărare, nu am decât să accept faptul că există un candidat mai pregătit decât mine din punct de vedere administrativ, din punct de vedere politic, al energiei, al dorinţei de a face şi îl voi susţine, Nu înseamnă că eu trebuie să îmi impun propria candidatură”, a spus Gabriela Firea, în prezent ministru Familiei.

    Întrebată dacă şi-ar dori o candidatură pentru Preşedinţia României, ministrul a spus că este „o onoare” că numele ei a apărut alături de altele pentru o astfel de funcţie, însă nu îşi doreşte o astfel de candidatură.

    „Este o onoare pentru orice persoană să ajungă în situaţia de a se discuta despre ea ca fiind un posibil candidat la Primăria Generală, la Preşedinţia României sau într-o altă postură publică. Le sunt recunoscătoare tuturor celor care au vehiculat şi numele meu alături de alte nume de pe scena politică sau care nu sunt acum pe scena politică dar ar putea să fie propunerea unor partide sau a unor alianţe de partide în cursa cea mai importantă pentru alegerea preşedintelui. Dar, categoric, eu îmi doresc să continui proiectele de la Bucureşti. Nici nu s-a pus problema din punctul meu de vedere să vizez o altă funcţie. Nu îmi doresc să candidez la alegerile prezidenţiale. Eu mi-aş dori să candidez la alegerile de la Primăria Capitalei”, a mai spus Gabriela Firea.

  • Ludovic Orban dă guvernul în judecată

    Preşedintele Partidului Forţa Dreptei, Ludovic Orban, anunţă că dă în judecată Guvernul pentru a obţine o hotărâre judecătorească care să oblige guvernul să respecte legea şi să organizeze alegeri locale în localităţile unde s-a vacantat funcţia de primar sau a fost dizolvat consiliul local.

    „Dacă alegeri nu sunt, democraţie nu este. Am luat decizia de a da în judecată guvernul pentru a obţine o hotărâre judecătorească care să oblige guvernul să respecte legea şi să organizeze alegeri locale în cele peste 40 de localităţi unde s-a vacantat funcţia de primar sau a fost dizolvat consiliul local. Deşi guvernul a primit încă de anul trecut adrese oficiale de la AEP prin care a fost informat de faptul că multe localităţi au rămas fără primar, acesta a refuzat să emită hotărârile de guvern pentru organizarea alegerilor. Nu există atentat mai grav la adresa democraţiei decât refuzul de a organiza alegeri. Singura sursă de legitimitate pentru aleşi este votul acordat de cetăţeni. Cine nesocoteşte dreptul de vot al oamenilor este un duşman al democraţiei”, scrie pe Facebook Ludovic Orban.

    El transmite că vineri a înregistrat la guvern plângerea prealabilă.

    „După care, dacă guvernul nu adoptă hotărârea de organizare a alegerilor locale, mă voi adresa instanţei de contencios administrativ. Le-am atras atenţia membrilor guvernului că voi solicita instanţei pe lângă hotărârea de obliga guvernul să organizeze alegeri locale şi sancţiuni pecuniare pentru membrii guvernului pentru fiecare zi întârziere faţă de termenul legal de 90 de zile şi, de asemenea, anularea actelor administrative emise de primarii interimari după expirarea acestui termen de 90 de zile în care guvernul era obligat de lege să organizeze alegeri. Dacă acceptăm ca guvernul să calce în picioare constituţia, legile ţării şi democraţia în cazul alegerilor locale, ne putem aştepta oricând ca puterea să facă lucrul acesta şi cu celălalte tipuri de alegeri- parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale. Cine fură azi un ou, mâine va fura un bou, spune un proverb românesc. Cine nu face alegeri locale astăzi, mâine nu va face nici alegeri parlamentare sau prezidenţiale. Devine tot mai evident că actuala putere se îndepărtează tot mai mult de valorile democratice. Nu putem sta cu mâinile în sân şi să contemplăm pasivi derapajele tot mai grave ale PSDNL faţă normele şi principiile democratice. Avem datoria să ne batem pentru drepturile noastre, să folosim toate mijloacele legale şi constituţionale pentru a îi determina să revină în cadrul democratic”, conchide Orban.