BusinessMagazin

Tag: Albalact

  • Antreprenorii care nu au ţinut cont de criză şi au băgat spaima în multinaţionale

    Plusuri în vânzări, ale profitabilităţii, creşterea capacităţii de producţie, a numărului de angajaţi, a cotelor de piaţă, achiziţii şi investiţii sunt la ordinea zilei pentru câţiva antreprenori din România. Şi pentru ei ultimii ani au fost grei, tumultuoşi, dar au reuşit să-şi sporească afacerile. Cum au reuşit?

    Lumea afacerilor nu este o joacă de copii pentru niciunul dintre câştigătorii crizei. Niciunul nu a declarat că a fost uşor, ci dimpotrivă, că a fost nevoie de multă muncă, de efort, de idei, de inovaţii. Cu toate acestea, la bilanţul anului 2014 plusurile sunt numeroase pentru companii ca AdePlast, Agroland, Albalact, Bilka, Dedeman, Marelvi, MedLife, Te-Rox.

    Antreprenorul Horia Cardoş, care controlează cea mai mare reţea de magazine pentru micii fermieri, şi-a crescut din 2008 până la finalul anului trecut afacerile de zece ori, ajungând la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro. În acelaşi interval de timp Dedeman, afacerea controlată de fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, a crescut de peste trei ori. Anul trecut, reţeaua de bricolaj a investit 65 de milioane de euro (echivalente cu valoarea profitului din 2013) în deschiderea a patru magazine, numărul acestora ajungând la 40 de unităţi. Din punctul de vedere al cifrei de afaceri, Dedeman este cea mai mare companie românească deţinută de antreprenori; în 2013 a realizat o cifră de afaceri de 2,68 de miliarde de lei şi un profit de 288 de milioane de lei, iar la jumătatea anului trecut afacerile înregistrau o creştere de 27%.

    ”Antreprenoriatul românesc este acum o comunitate numeroasă de oameni cu iniţiativă, idei şi determinare, care nu aşteaptă schimbarea în România, ci o generează. Ei creează locuri de muncă atunci când puţini se gândesc să facă angajări, sunt cei care văd oportunităţi în perioadă de criză economică şi fac investiţii inclusiv în recesiune„, spune Bogdan Ion, country managing partner la EY România, în prefaţa Cărţii Antreprenorilor, ediţia 2014.

    Drept dovadă, Albalact, producătorul de lactate controlat de Raul Ciurtin, a devenit în mod oficial anul trecut numărul doi pe piaţa de lactate, iar acum o provoacă pe ocupanta primului loc, Danone. Iar braşoveanului Horaţiu Ţepeş, lider pe piaţa de învelitori metalice pentru acoperişuri, are în plan să deschidă fabrici peste hotare. MedLife, compania fondată de Mihai Marcu, a bătut anul trecut mai multe recorduri, în termeni de încasări, număr de abonaţi şi investiţii, iar 2015 a început cu achiziţii. Pe preluarea de competitori mizează şi Marcel Bărbuţ, antreprenorul care a dezvoltat AdePlast, nume sub care opt fabrici produc materiale de construcţii. Dar Bărbuţ vrea şi să dubleze exporturile, de vreme ce piaţa locală stagnează. Vânzările externe sunt însă pentru Doina Cepalis principala sursă a încasărilor, 97% din cifra de afaceri datorându-se exporturilor.

    Indiferent de reţeta aplicată de aceşti antreprenori, ei sunt un exemplu clar că forţa multinaţionalelor nu este o condiţie suficientă pentru a câştiga clienţi, cotă de piaţă şi profit.

    Citiţi materialul integral în ediţia tipărită a Business Magazin începând cu 9 februarie.

  • S-a născut în Casablanca, a copilărit în Italia, Anglia, Maroc şi India, dar a ales să investească în România

    Ion Florescu vorbeşte româneşte cu accent englez, italiană şi franceză. Nu-i place să facă poze, vorbeşte cumpănit şi ţine la program. Într-o zi are, în medie, trei-patru întâlniri, iar timpul alocat pentru un interviu trebuie respectat; îşi petrece jumătate din timp în România şi jumătate la Londra, iar într-o lună merge, de regulă, în 3-4 călătorii.

    Vrea să comaseze la Bucureşti şi activitatea din birourile de la Londra şi din Serbia, de aceea sunt aşa multe cutii prin birouri, spune. „În plus, la Londra am acasă un birou mare unde pot să lucrez.“ Zece oameni lucrează în biroul din Bucureşti, aflat în preajma Teatrului Naţional, şi fiecare dintre ei este implicat în activitatea a 4-5 firme. Spune că nu e în căutare de noi investiţii, dar că este o perioadă bună pentru aşa ceva, „dacă ai timp să le lucrezi“. Or fondul mizează pe implicare în firmele unde are participaţii, „nu punem bani şi să stăm deoparte“.

    Acum, RC2 are în portofoliu pachete de acţiuni la producătorul de lactate Albalact, producătorul de vopsele Policolor, hotelul Golden Tulip din Mamaia şi Top Factoring, firma de recuperare de creanţe.

    Parcursul său profesional poate părea neaşteptat, dat fiind că a studiat istoria, la Cambridge, absolvind în 1988. „Practic am avut noroc că România a început să se deschidă exact când am terminat facultatea“, spune el. A venit pentru prima oară în România cu tatăl său, care la rândul său de mic copil a trăit în străinătate, bunicul lui Florescu fiind diplomat de carieră, iar după al doilea război mondial a rămas în Anglia. La acea vreme lucra într-o bancă. Prima slujbă a fost ca ziarist, în SUA, unde a lucrat cu David Frost, care a realizat interviurile cu candidaţii pentru prezidenţie de la acel moment. A lucrat apoi pentru o emisiune săptămânală, de politică internaţională, care acoperea evenimentele la nivel mondial.

    S-a hotărât însă, având model experienţa de bancher a tatălui său, să aleagă o carieră în afaceri, aşa că s-a angajat la Schroders, o bancă de familie, preluată ulterior de Citibank. „City-ul de atunci e foarte diferit de cel de acum. Acum este dominat de băncile universale, foarte mari, care sunt de obicei rezultatul unor fuziuni între băncile de afaceri mai mici şi bănci comerciale. Când am început eu erau mai multe bănci tradiţionale, afaceri de familie, care erau mici din prisma activelor, dar aveau tradiţie în diferite domenii, cum ar fi capital raising, M&A.“

    La Schroders a urmat un curs intensiv pe finanţe, „foarte util, foarte bine făcut, cu un examen la sfârşit, dar diploma era folositoare doar în cadrul instituţiei“. A preluat apoi o funcţie în cadrul departamentului de credit, ca să înveţe cum se analizează o firmă. A urmat o altă poziţie, în departamentul de M&A corporate finance, unde i s-a părut foarte interesant şi a învăţat foarte mult, „dar după ce am început să vin în România am vrut să fac ceva legat de această ţară. Iar ei nu erau interesaţi“.

    Spune că la prima vizită, când a venit să cunoască rudele îndepărtate şi vechii prieteni de familie, nu a avut un şoc. „N-am crescut numai în ţări dezvoltate, am copilărit puţin şi în Maroc, şi în Italia, care în anii ’70 nu era foarte dezvoltată, în India, câteva luni (eram foarte mic). Sunt un tip cosmopolit.“ Spune că a fost foarte interesant, pentru că auzise foarte multe despre România dar nu o vizitase niciodată. Însă totul părea trist: „Nu era lumină când ajungeam la aeroport, aeroportul avea o notă militară, lumea nu se purta bine cu tine, nu era lumină pe străzi. Pe de altă parte căldura umană mă făcea să mă simt ca acasă“. Dar a fost suficient pentru a se decide că vrea să lucreze aici. „Am o intuiţie şi îmi place tot ceea ce ţine de schimbarea postcomunistă.“ Iar pentru că banca nu era interesată de România, ci doar de Polonia, Ungaria şi Rusia, a părăsit instituţia financiară. A cunoscut alţi români din medii financiare influente, cu care a pus bazele unei firme ce făcea, spune Florescu, „un fel de project finance, corporate finance, aranjare de finanţare pentru proiecte din România, intermediere de achiziţii“. Între proiectele la care a lucrat pe atunci dă exemplul unei finanţării pentru modernizarea unei instalaţii la Oltchim.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Raul Ciurtin, locul al nouălea

    Compania pe care o conduce se luptă de la egal la egal cu multinaţionalele din domeniu, deşi în momentul în care familia Ciurtin a preluat activele Albalact firma era falimentară.

    Antreprenorul a spus în repetate rânduri că nu este dispus să vândă afacerea, compania fiind una dintre cele mai lichide dintre cele prezente la tranzacţionare pe secţiunea RASDAQ a Bursei de Valori Bucureşti, cu o capitalizare bursieră de 174,2 milioane de lei. În ultimele şase luni acţiunile Albalact au crescut cu peste 62% graţie rezultatelor financiare bune raportate de companie în primul semestru.

    Compania a încheiat primul semestru cu o cifră de afaceri de 228,3 milioane de lei, în urcare cu 11,6% comparativ cu acelaşi interval din 2013, graţie creşterii vânzărilor. Societatea şi-a triplat profitul net, care a ajuns la 13,3 milioane de lei, de la 4,4 milioane de lei în primele şase luni ale anului trecut. Albalact deţine două unităţi de producţie, în Câmpulung Moldovenesc şi în localitatea Oiejdea din judeţul Alba.

    Raul Ciurtin face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Povestea bidonului de plastic pentru lapte de la Albalact. Vânzările au crescut cu 14%

    Bidonul de plastic cu mâner de 1,8 litri este un ambalaj unic în prezent pe piaţă, dar popular pe piaţa Americii de Nord. După lansarea bidonului mare, compania a dezvoltat o gamă de noi ambalaje de un litru şi de 500 ml. 

    Elementul de noutate:

    Gama de ambalaje dispune de gramaje diferite de cele existente până în prezent pe piaţă, la care se adaugă funcţionalitatea. Sunt uşor de manevrat, au o curgere fină şi se aşază bine în uşa frigiderului. Sunt destinate consumatorilor care preferă fie volume mari, fie mobilitate.

    Efectele inovaţiei:

    Lansarea noului ambalaj a adus în perioada ianuarie – septembrie 2014 o creştere de 5% în volum şi 14% în valoare pentru Albalact pe segmentul laptelui proaspăt pasteurizat comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

    Descriere:

    Albalact a decis să adopte noile ambalaje după o analiză a obiceiurilor de consum şi a dorinţelor consumatorilor. Designul întregii game a fost dezvoltat împreună cu producătorul austriac de ambalaje Greiner, ţinând cont de toate aspectele legate de dimensiunile sticlei, de funcţionalitate, de aspectul curgerii şi de ergonomia mânerului. Dezvoltarea proiectului a durat un an, iar investiţia iniţială s-a ridicat la 500.000 de euro.

    Compania are o tradiţie de peste 40 de ani în industria românească şi este în prezent cea mai mare companie de lactate cu capital majoritar românesc din ţară şi al doilea mare jucător în piaţa procesatorilor de lapte. Albalact are în portofoliu peste 140 de produse, sub şase mărci – Zuzu, Fruzu, Fulga, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Albalact l-a numit pe Stephane Batoux director general al companiei

    ”Albalact a crescut mult în ultimii ani, a ajuns cea mai mare companie românească de lactate şi astăzi este lider pe segmente importante din industrie. Strategia companiei vizează în continuare creşterea. Tocmai am încheiat investiţii noi şi am extins capacităţile de producţie, am inovat portofoliul şi am adus produse unice în piaţă, iar alte proiecte mari sunt în pregătire. Albalact intră într-o noua etapă de dezvoltare, una decisivă, iar pentru a susţine această etapă avem nevoie de un management bine structurat şi vizionar. |ntotdeauna am căutat să construim strategia companiei cu oameni buni, care ştiu nu doar unde să caute oportunităţile de creştere, dar şi să vadă perspectiva”, declară Raul Ciurtin, preşedintele Albalact.

    Stephane Batoux se află la conducerea companiei Albalact, în timp ce Raul Ciurtin rămâne preşedintele consiliului de administraţie al companiei.

    “Sunt extrem de fericit să mă alătur uneia dintre cele mai dinamice companii de pe piaţa românească a lactatelor din ultimii cinci ani, o companie care şi-a dovedit abilitatea de a fi câştigătoare cu îmbunătăţirea profitabilităţii”, spune Stephane Batoux, noul director general Albalact.

    Stephane Batoux vine la Albalact după un mandat de doi ani în poziţia de director general la Coca-Cola HBC România. Anterior acestei funcţii, Stephane Batoux a condus timp de trei ani afacerile companiei Danone România, tot în funcţia de director general.

    Noul director general Albalact are 49 de ani şi titlul MBA obţinut la înalta şcoală de Comerţ (École Superieure de Commerce) din Bordeaux, Franţa. Stephane Batoux este tatăl a trei fete.

    Albalact, cel mai mare producător de lactate cu capital majoritar românesc, a urcat anul acesta pe locul 2 în topul producătorilor din industria românească de lactate. Compania a raportat anul trecut o cifră de afaceri de peste 423 milioane de lei, în creştere cu 23%, şi a obţinut un profit de 8,4 milioane de lei, cu 14% mai mare decât profitul din anul precedent.

    Albalact a dezvoltat recent brand-ul Zuzu cu o nouă identitate vizuală, dar şi cu ambalaje şi produse noi. Compania a lansat în premieră pentru România primul lapte la bidon de plastic cu mâner sub brand-ul Zuzu – un ambalaj pentru familii şi pentru consumatorii de volum, foarte popular pe piaţa americană a laptelui. Compania a introdus în portofoliul său si laptele în PET sub brand-ul omonim De Albalact, un brand de tradiţie care a căpătat de asemenea o nouă identitate vizuală. Pentru noile ambalaje, compania a adus în fabrică unul dintre cele mai moderne echipamente de ambalare a laptelui în recipiente de plastic.

    Pentru proiectele lansate anul acesta, dar şi pentru cele viitoare, Albalact a investit aproximativ 8 milioane de euro în modernizarea şi extinderea capacităţii de producţie a fabricii de la Oiejdea, din judeţul Alba. Investiţiile au fost gândite să susţină creşterea companiei în următorii ani şi să-i consolideze poziţia pe mai multe segmente de piaţă.

    Albalact este lider cu brand-ul Zuzu pe segmentul laptelui pasteurizat, dar este lider cu Zuzu şi în total piaţă de lapte (lapte UHT şi lapte pasteurizat). Albalact este de asemenea lider de piaţă pe segmentul untului de masă şi pe segmentul smântână, cu brand-ul omonim De Albalact. Extinderea în categoria iaurt cu portofoliul Zuzu a adus compania între primii trei producători de iaurt din ţară, iar cu brand-ul Rarăul şi portofoliul său de brânză proaspătă de vaci, lansat acum doi ani, compania a urcat pe locul 2 în această categorie.

    Albalact – Alba Iulia este cea mai mare companie cu capital majoritar românesc din industrie. înfiinţată în 1971 şi transformată în societate comercială pe acţiuni în 1990, Albalact a fost privatizată în 1999. Compania Albalact are peste 800 de angajaţi şi peste 6000 de acţionari şi este listată la categoria Rasdaq a Bursei de Valori Bucureşti. Albalact deţine şi 99,01% din pachetul de acţiuni al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc. Albalact comercializează produse proaspete pasteurizate şi UHT sub brand-urile sale Fulga, Zuzu, Fruzu, Rarăul, De Albalact şi Poiana Florilor.

  • Cele mai puternice femei din România: Cristina Miclea, Albalact

    CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN ROMÂNIA – EXCLUSIV

    Absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Economice a Universităţii „Babeş-Bolyai„ din Cluj-Napoca, are deja peste zece ani de experienţă în companii ca Sanex Cluj-Napoca, MOL România, Bravo Group Import Export, A&D Pharma şi Albalact.

    „În general, cele mai dificile momente au fost atunci când am schimbat job-ul şi echipa sau când am avansat şi, ca orice om, am avut şi eu temeri”, spune Cristina Miclea. Ea consideră că face parte din categoria oamenilor norocoşi, care nu au regrete, fiecare decizie, oricum ar fi fost ea, a ajutat-o să meargă mai departe. „Satisfacţia cea mai mare ca om de marketing o am atunci când văd în magazine cum consumatorii aleg brand-urile pe care le-am construit sau când copiii recunosc pe raft produsul nostru pe care l-au văzut la televizor, iar uneori chiar îi aud fredonând melodia din reclamă.”

    Business Magazin: Cât de greu îşi croieşte o femeie drumul în lumea de business?
    Cristina Miclea: Din fericire, nu mai trăim într-o epocă dominată de bărbaţi, aşa că astăzi unei femei îi este la fel de greu sau uşor să urce în carieră ca şi unui bărbat; depinde, desigur, de domeniul ales şi de oportunităţile pe care le întâlneşte.

    Business Magazin:Care sunt calităţile feminine care ajută în business?
    Cristina Miclea: Răbdarea, intuiţia şi creativitatea sunt calităţi pe care le întâlneşti mai des la o femeie şi care, în business, pot completa frumos simţul vizionar şi analitic şi abilitatea de a conduce. La acestea se adaugă şi multă pasiune şi perseverenţă – se ştie că femeile se implică mai mult în ceea ce fac. Iar atunci când este nevoie, şi o anumită doză de sensibilitate.

    Business Magazin:Carte, muzică, film: ce preferaţi?
    Cristina Miclea: Istoria şi vieţile regilor (cu castelele în care au trăit) sunt subiectele care mă pasionează cel mai mult, prin urmare îmi place să citesc cărţi istorice. Îmi plac filmele cu substanţă, dar am o slăbiciune şi pentru comediile romantice sau filmele cu efecte speciale, dacă sunt realizate bine. Ascult muzică rock şi folk de când eram elevă la liceu, iar în momentul acesta îmi doresc să învăţ să cânt la pian.

    Cea mai bogată femeie din România

    Cele mai puternice femei din România: Dorothy Constantin, High Fashion Concept (Victoria 46, Day & Night, Petit’s, The Code)

    Cele mai puternice femei din România: Ioana Lemnaru, Mercedes-Benz România

    Cele mai puternice femei din România: Camelia Şucu, Class Living

    Cele mai puternice femei din România: Irina Schrotter, Casa de modă Irina Schrotter

    Cele mai puternice femei din România: Cristina Bâtlan, Musette

    Business Magazin lanseaza cea de-a doua ediţie a catalogului dedicat celor mai puternice femei din mediul de afaceri romanesc. De această data, 200 cele mai puternice femei din business cuprinde 200 de nume reprezentative, din pozitii-cheie de conducere, precum CEO, CCO, directori generali, economici, antreprenori, consultanti sau Country Manageri. Au reusit sa castige, in timp, admiratia si recunoasterea propriei valori pentru ca apoi sa preia pozitii importante de conducere. Femeile de afaceri din Romania valideaza propriul succes prin cifre de afaceri ce le pozitioneaza pe primele locuri in topuri.

    De la an la an, numarul lor este tot mai mare, iar notorietatea si aprecierea de care se bucura nu sunt altceva decat recunoasterea valorii la purtator, un simbol pe care Business Magazin il sustine si il sprijina permanent.

    Pentru ca au demonstrat perseverenta, profesionalism, curaj si maxima implicare, femeile antreprenor au reusit consolidarea unei cariere bazata pe dinamism, actiune si permanenta dedicare. Câteva dintre numele pe care cititorii Business Magazin le pot regăsi în paginile catalogului sunt: Irina Schrotter, Camelia Sucu, Aneta Bogdan, Carmen Adamescu, Maria Grapini, Rucsandra Hurezeanu, Violeta Ciurel, Amalia Nastase, Cristina Batlan , Irina Socol, Monica Iavorschi, Adina Pascu, Andreea Mihai, Georgeta Serban, dar şi multe altele.

    Catalogul este disponibil de pe data de 11 martie în reţelele de distibuţie a presei Inmedio şi Relay la preţul de 35 lei.

    Pentru a vedea unde sunt toate locaţiile Inmedio şi Relay click aici

    Comandă online catalogul AICI.

  • Familia Ciurtin a mai transferat 16% din Albalact în Cipru

    Titlurile au fost transferate la ora 15:34, la preţul de 0,1041 lei, cu 20% sub ultima cotaţie de luni, de 0,1302 lei/acţiune. Astfel, transferul a fost efectuat pentru suma de 10,6 milioane de lei (2,3 milioane de euro). Operaţiunile au fost intermediate de UniCredit CAIB Securities, potrivit unor notificări transmise marţi Bursei. Tranzacţia de marţi este asemă­nă­toare altor două transferuri realizate la începutul lunii august, când preşedintele CA şi directorul general al companiei Raul Ciurtin şi tatăl său Petru Ciurtin au transferat 26,85% din acţiunile Albalact către o firmă înregistrată în Cipru, Crisware Holdings.

    Mai multe pe zf.ro

  • Raul Ciurtin este antreprenorul care a transformat o fabrică falimentară într-o companie care se luptă cu multinaţionale

    . În ultimii cinci ani compania, care este listată la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucureşti, a crescut cifra de afaceri de peste două ori şi jumătate şi a urcat două poziţii în topul procesatorilor, ajungând pe locul trei.

    “Am ajuns în perioada în care mi se pare important să menţin Albalact în termeni de cifră de afaceri şi să fac cât de mult profit se poate”, spune Raul Ciurtin. Compania a crescut an de an, chiar dacă după venirea crizei ritmul a fost încetinit, după ce în perioada de boom viteza de creştere anuală era de zeci de procente; pe-atunci însă şi piaţa creştea zdravăn – în 2006 industria a avansat cu o treime, iar compania a avut un avans de 70% a vânzărilor. Pe parcursul ultimilor cinci ani, cifra de afaceri a companiei a crescut de peste două ori şi jumătate şi deşi el însuşi este un exemplu că antreprenorii români se pot lupta umăr la umăr cu multinaţionalele, rezultatele nu-l fac pe ardeleanul get-beget să se împăuneze, ci mai degrabă se arată, după propriile spuse, “foarte atent” la ce se întâmplă în piaţă. Povestea afacerii a început când era medic stagiar la Baia Mare iar tatăl său, Petru Ciurtin, a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni de la Albalact, o companie aflată la acel moment în pragul falimentului.

    În primul semestru al acestui an cifra de afaceri s-a menţinut la nivelul celei raportate în aceeaşi perioadă din 2011: 166 milioane de lei. Profitul net din primul semestru al acestui an a depăşit 3,5 milioane de lei, fiind cu 58% mai mare decât profitul din primul semestru al anului 2011 (2,2 mil lei). În ultimii cinci ani compania a urcat două poziţii în topul procesatorilor de lactate, ajungând acum pe locul trei, după Danone şi Friesland Campina.

    Business Magazin a lansat luni, 12 noiembrie 2012, a treia editie a catalogului 100 CEI MAI ADMIRATI CEO DIN ROMANIA. Detalii aici.

     

  • EXCLUSIV – Planurile de viitor ale lui Raul Ciurtin, unul dintre cei mai puternici tineri manageri din România

    Am ajuns în perioada în care mi se pare important să menţin Albalact în termeni de cifră de afaceri şi să fac cât de mult profit se poate”, spune Raul Ciurtin, preşedintele Albalact, care în urmă cu cinci ani a fost unul dintre antreprenorii pe care BUSINESS Magazin a mizat şi i-a inclus în catalogul Tineri Manageri de Top, ediţia 2007. Pe-atunci compania avea un ritm de creştere anual de zeci de procente, dar şi piaţa creştea zdravăn – în 2006 industria a crescut cu o treime, iar compania a avut un avans de 70% al vânzărilor. De atunci, cifra de afaceri a crescut de peste două ori şi jumătate şi, deşi el însuşi este un exemplu că antreprenorii români se pot lupta umăr la umăr cu multinaţionalele, rezultatele nu-l fac pe ardeleanul get-beget să se împăuneze, ci mai degrabă se arată, după propriile spuse, “foarte atent” la ce se întâmplă în piaţă.

    Au trecut 13 ani de când Raul Ciurtin a renunţat la profesia de medic şi a intrat în afaceri, odată ce tatăl său – Petru Ciurtin – a cumpărat pachetul majoritar de acţiuni la Albalact. Despre renunţarea la meseria de medic în favoarea unei cariere în management antreprenorul spunea anterior că a fost una dintre cele mai grele decizii, pentru că “nu ştii niciodată dacă a fost un loz câştigător sau nu”. Evoluţia companiei a luat o turnură spectaculoasă în 2004, când managementul companiei a hotărât să intre în segmentul lactatelor UHT şi să lanseze un brand – Fulga. În anii ce au urmat, văcuţei care “se mişcă, vorbeşte şi face glume” i s-au alăturat şi mărcile Zuzu şi Rarăul, fiecare cu povestea sa.

    Pe parcursul ultimilor cinci ani, povesteşte Raul Ciurtin, “a fost foarte important că am avut proiecte pe categorii în care eram sau nu prezenţi, iar majoritatea au dat şi roade”. Un exemplu este iaurtul Zuzu. În urmă cu câţiva ani, când marca avea deja poziţia fruntaşă în piaţa laptelui, managementul companiei a hotărât să extindă gama în segmentul iaurturilor, unde a câştigat în aproape doi ani “o cotă de piaţă importantă”, iar satisfacţia antreprenorului este cu atât mai mare cu cât concurenţa este aprigă în acest segment.

    Raul Ciurtin nu indică ceva anume care a influenţat dramatic cursul afacerii pe parcursul ultimilor cinci ani, ci spune că mai degrabă toate deciziile şi-au avut rolul lor în parcursul Albalact, companie care are peste 600 de angajaţi şi este listată la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucureşti, având peste 6.000 de acţionari. În funcţie de preţurile recente de tranzacţionare a acţiunilor la Bursă, capitalizarea companiei se plasează în jurul a 82 de milioane de lei. În acţionariatul firmei se află Raul Ciurtin, tatăl său (Petru Ciurtin), fondul de investiţii RC2 Limited, precum şi acţionari minoritari.

    Pe parcursul ultimilor ani Albalact a mutat producţia lactatelor din fabrica din Alba Iulia într-o unitate ridicată de la zero la Oiejdea, în apropierea aceluiaşi oraş, şi a intrat pe segmentul brânzeturilor cumpărând pachetul majoritar de acţiuni al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc. Astăzi Albalact produce peste 80 de sortimente de lactate sub mărcile Fulga, Zuzu, De Albalact şi Rarăul. Pentru fiecare dintre produse sunt fixate ţinte diferite, în funcţie de poziţia pe care o au în piaţă. Cele care au locuri fruntaşe trebuie să se menţină, “dar în mod profitabil”, iar pentru celelalte creşterea vânzărilor este obiectiv prioritar. Altfel spus, pentru următorii cinci, “planurile sunt cu siguranţă diferite faţă de cele stabilite în vreme de creştere economică”.

    În prezent, şi afacerile şi piaţa s-au schimbat, iar antreprenorul, în vârstă de 40 de ani, numără neajunsurile pe degete: scăderea permanentă a puterii de cumpărare, scumpirea materiilor prime şi concurenţa acerbă. În primul semestru al anului cifra de afaceri s-a menţinut la nivelul celei raportate în aceeaşi perioadă din 2011: 166 milioane de lei. Profitul net din primul semestru al acestui an a depăşit 3,5 milioane de lei, fiind cu 58% mai mare decât profitul din primul semestru al anului 2011 (2,2 mil lei). În ultimii cinci ani compania a urcat două poziţii în topul procesatorilor de lactate, ajungând acum pe locul trei, după Danone şi Friesland Campina.

  • Profitul Albalact a crescut cu 58% în primul semestru

    “Rezultatele (…) se încadrează în liniile bugetate, în condiţiile de piaţă actuale. Aşa cum am anunţat, anul acesta am dezvoltat portofoliul de produse, am lansat o gamă nouă, diversificată, de brânză proaspătă de vaci sub brand-ul Rarăul şi am extins şi portofoliul brand-ului Zuzu cu produse ambalate la pahar. Ne pregătim să intrăm în categorii noi de piaţă în a doua jumătate a anului”, a declarat Irina Măndoiu, director comercial Albalact.

    După ce a încheiat investiţii importante în fabrica Rarăul, de curând Albalact a adus pe piaţă o gamă nouă de brânză proaspătă de vaci. Odată cu noua gamă, compania a introdus o reţetă proprie – brânza de vaci Moldoviţa, un amestec de brânză de vaci cu smântână si puţină sare. Portofoliul mai cuprinde alte sortimente de brânză proaspătă tip gustare şi desert, dar şi două sortimente tip ingredient, pentru plăcinte şi prăjituri, unice pe piaţă. Pentru gama Rarăul, Albalact a lansat şi o nouă campanie de comunicare TV la nivel naţional, completată cu activităţi de PR şi activităţi de trade marketing şi online.
    Compania Albalact este astăzi pe locul 3 în topul producătorilor de lactate din România, având o tradiţie de peste 40 de ani pe piaţa românească.

    În prezent, Zuzu este lider pe segmentul laptelui pasteurizat, cu o cotă de piaţă de 27,76% in valoare (conform datelor AC Nielsen, Ianuarie 2012), dar este lider şi în total piaţă de lapte (lapte UHT şi lapte pasteurizat), cu o cotă de 18,51% în valoare (conform datelor AC Nielsen, Ianuarie 2012). Albalact este lider de piaţă şi pe segmentul untului de masă cu brandul omonim De Albalact, cu un market share de 27,63% în valoare (conform datelor AC Nielsen, Decembrie 2011-Ianuarie 2012). Cu smântana Albalact, compania ocupă de asemenea primul loc pe acest segment. Astăzi, Albalact produce peste 80 de sortimente de lactate sub marcile Fulga, Zuzu, De Albalact şi Rarăul.

    În 2008, Albalact a intrat pe segmentul brânzeturilor cumpărând pachetul majoritar de acţiuni al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc. Astazi societatea este specializată în domeniul producţiei de brânzeturi, sub brandul omonim Rarăul. în prezent, Albalact deţine 99% din pachetul de acţiuni al societăţii Rarăul Câmpulung Moldovenesc.Albalact a fost privatizată în 1999, are peste 600 de angajaţi şi peste 6000 de acţionari şi este listată la categoria a II-a a Bursei de Valori Bucureşti.