BusinessMagazin

Tag: Alba

  • Drumul „Transalpina de Apuseni” va fi finanţat cu 44 milioane de euro din fonduri europene

    Drumul judeţean 107 I, care va fi modernizat din bani europeni, are 78 de kilometri, străbate culmi de peste 1.000 de metri şi trece prin zone de o frumuseţe rară, cu păduri, chei şi poieniţe.

    Consilierii judeţeni din Alba au aprobat, vineri, proiectul „Modernizare drum judeţean DJ 107 I: Aiud (DN1) – Aiudul de Sus – Rîmeţ – Brădeşti – Geogel – Măcăreşti – Bîrleşti Cătun – Cojocani – Valea Barnii – Bîrleşti – Mogoş – Valea Albă – Ciuculeşti – Bucium – Izbita – Coleşeni – Bucium Sat – DN 74 (Cerbu)” în vederea finanţării acestuia în cadrul Programului Operaţional Regional 2014 – 2020.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un sat din România este considerat unic în lume. Localitatea cu un patrimoniu arhitectural extraordinar – GALERIE FOTO

    Un sat din judeţul Alba este considerat printre cele mai frumoase din România, şi asta nu o spun redactorii ziarului „Unirea” ci redactorii celor de la mondonews, care au realizat un reportaj extraordinar despre localitatea Rimetea, o aşezare renumita pentru istoria sa zbuciumata, arhitectura unică, precum şi pentru peisajul mirific care se deschide cât vezi cu ochii.

     Situată în judeţul Alba, localitatea Rimetea se afla la poalele munţilor Trascău, de la care se trage şi vechea denumire. Rimetea s-a numit Trascău până prin anii 1960, iar mai apoi şi-a schimbat numele in Torocko. În ultimele două decenii satul
    rămâne cu denumirea de Rimetea , deşi germanii îl cunosc si sub denumirea de Eisenmarkt sau Eisenburg.

    Cu o poziţie naturală privilegiata, Rimetea este cunoscut drept satul cu case albe, ascuns într-o imensa căldare de granit. Este prima localitate rurala care a fost distinsa din partea RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA2Comisiei Europene, in 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural si arhitectonic.

    Comuna Rimetea se află în nordul Depresiunii Trascăului, înconjurată de masive montane care domina cu 500 – 600 metri printr-o serie de abrupturi pitoreşti. Localitatea se individualizează ca o arie depresionara tipica, iar masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt mai împădurite în partea vestica Vf. Cornului (1238 metri), Ardascheia (1250 metri), Dealul Băieşilor (1010 metri) şi mai golaşe iî est unde domina Piatra Secuiului (1128) si apoi Tarsa (999 metri).

    Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 5737 ha, ceea ce reprezintă 0.9 RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA3% din suprafaţa judeţului Alba. Rimetea se afla la o distanta de 56 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului si 25 km de Aiud, orasul cel mai apropiat.

    Comuna Rimetea este legata de reţeaua de drumuri nationale prin drumul judeţean DJ 107 M, care porneste de la limita judetului Cluj, unde este legat prin alt drum judetean DN 75 si care debuseaza in DN 1A (E 60 A) pe teritoriul municipiului Aiud. Drumul judetean traverseaza cele doua localitati ale comunei: resedinta de comuna Rimetea si satul apartinator Coltesti.

    Cititi mai multe pe www.ziarulunirea.ro

  • Subway a ajuns la şapte restaurante deschise pe lângă benzinăriile Petrom, cel mai recent la Focşani

    Compania Petrom are în portofoliu 788 de benzinării, cele mai multe fiind în România (circa 550) active sub brandurile Petrom şi OMV. În paralel cu Subway de pe lângă Petrom, în staţiile OMV funcţionează conceptul Viva.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • După 16 ani de muncă în străinătate, un bărbat din Alba a deschis acasă o fabrică de chipsuri naturale

    Horea Nicolae Josan Alba a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că a trăit ”exodul occidentului, ca toată lumea”, învăţând, în acest timp, foarte multe despre agricultură. În Spania a lucrat în construcţii, alimentaţie publică şi la o tipografie, iar ideea de a începe o afacere cu chipsuri sută la sută naturale i-a venit după o discuţie cu un prieten, care i-a spus că astfel de produse nu există în România.

    „Chipsuri d`Alba sunt o alternativă la brandurile puternice, iar afacerea am demarat-o dorind să ofer un produs 100% natural. Altceva în afară de cartofi, ulei şi sare nu se găseşte în aceste pungi. În prezent, nu pot să spun că este o afacere profitabilă, însă sunt fericit când văd că produsele se vând în magazine, baruri şi restaurante din Alba şi am ajuns să am desfacere şi în judeţele Mureş şi Braşov”, a spus administratorul fabricii, Horea Nicolae Josan Alba.

    Bărbatul este singurul angajat al fabricii şi susţine că profitul nu este mare, ci cât un salariu care variază între 1.000 şi 1.500 de lei. Are, totuşi, şi ceva să-şi reproşeze.

    „Am avut pierderi mari la început din cauza calităţii slabe, însă am lucrat la asta”, spune adrministratorul fabricii de chipsuri.

    Afacerea lui este deschisă de doi ani, iar o parte dintre consumatori s-au plâns că chipsurile sunt prea uleioase. Horea Josan şi-a însuşit criticile şi spune că lucrează zilnic la creşterea calităţii. Pentru chipruile naturale foloseşte cartofi româneşti, cumpăraţi de la ţărani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un sat din România este considerat unic în lume. Localitatea cu un patrimoniu arhitectural extraordinar – GALERIE FOTO

    Un sat din judeţul Alba este considerat printre cele mai frumoase din România, şi asta nu o spun redactorii ziarului „Unirea” ci redactorii celor de la mondonews, care au realizat un reportaj extraordinar despre localitatea Rimetea, o aşezare renumita pentru istoria sa zbuciumata, arhitectura unică, precum şi pentru peisajul mirific care se deschide cât vezi cu ochii.

     Situată în judeţul Alba, localitatea Rimetea se afla la poalele munţilor Trascău, de la care se trage şi vechea denumire. Rimetea s-a numit Trascău până prin anii 1960, iar mai apoi şi-a schimbat numele in Torocko. În ultimele două decenii satul
    rămâne cu denumirea de Rimetea , deşi germanii îl cunosc si sub denumirea de Eisenmarkt sau Eisenburg.

    Cu o poziţie naturală privilegiata, Rimetea este cunoscut drept satul cu case albe, ascuns într-o imensa căldare de granit. Este prima localitate rurala care a fost distinsa din partea RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA2Comisiei Europene, in 1999, cu premiul „Europa Nostra” pentru conservarea patrimoniului cultural si arhitectonic.

    Comuna Rimetea se află în nordul Depresiunii Trascăului, înconjurată de masive montane care domina cu 500 – 600 metri printr-o serie de abrupturi pitoreşti. Localitatea se individualizează ca o arie depresionara tipica, iar masivele calcaroase din jurul depresiunii sunt mai împădurite în partea vestica Vf. Cornului (1238 metri), Ardascheia (1250 metri), Dealul Băieşilor (1010 metri) şi mai golaşe iî est unde domina Piatra Secuiului (1128) si apoi Tarsa (999 metri).

    Teritoriul administrativ al comunei are o suprafaţă de 5737 ha, ceea ce reprezintă 0.9 RIMETEA-SAT-JUDETUL-ALBA3% din suprafaţa judeţului Alba. Rimetea se afla la o distanta de 56 km de municipiul Alba Iulia, reşedinţa judeţului si 25 km de Aiud, orasul cel mai apropiat.

    Comuna Rimetea este legata de reţeaua de drumuri nationale prin drumul judeţean DJ 107 M, care porneste de la limita judetului Cluj, unde este legat prin alt drum judetean DN 75 si care debuseaza in DN 1A (E 60 A) pe teritoriul municipiului Aiud. Drumul judetean traverseaza cele doua localitati ale comunei: resedinta de comuna Rimetea si satul apartinator Coltesti.

    Cititi mai multe pe www.ziarulunirea.ro

  • Circulaţie îngreunată, în condiţii de ceaţă, pe mai multe drumuri din ţară

    Potrivit Centrului Infotrafic al Poliţiei, pe mai multe drumuri din judeţe precum Alba, Buzău, Bihor, Braşov, Cluj, Giurgiu, Gorj, Iaşi, Satu Mare, Teleorman, Suceava şi Vrancea circulaţia se desfăşoară îngreunat, în condiţii de ceaţă.

    Ceaţă este şi pe tronsonul kilometric 40 – 50 al Autostrăzii A2 Bucureşti – Constanţa şi 316 – 354 al Autostrăzii A1, între Sibiu şi Deva.

    Şoferii sunt sfătuiţi să circule cu viteză adaptată, să mărească distanţa în mers şi să folosească luminile de întâlnire împreună cu cele de ceaţă. Totodată, sunt sfătuiţi să folosească luminile de întâlnire ale autovehiculelor pe toate categoriile de drumuri, nu doar pe cele pe care există obligativitate în acest sens.

    În condiţii de ceaţă densă, trebuie folosite şi luminile de ceaţă.

  • Unde-s mulţi, puterea creşte

    „De mic am fost fascinat de fostele CAP de coagulare a produţiei. Mergeam foarte des cu bunica la muncile din CAP şi îmi plăcea ce vedeam acolo: ordine, sistematizare şi eficienţă în productivitate”, povesteşte Tudor Man, cel care a iniţiat asocierea mai multor producători care au format Cooperativa Agricolă Horticolă Alba (CAHA). Aşa că ideea cooperativei a fost cumva „o revelaţie”, după cum o numeşte el; asocierea a apărut în urmă cu şase ani. Atunci, Man a considerat că fermierul român din vremurile actuale nu-şi poate valorifica eficient producţia decât dacă îşi uneşte forţele cu alţii. S-a documentat temeinic şi a aflat că valoarea agriculturii europene o fac cooperativele; s-a întrebat „de ce nu s-ar putea şi la noi?”

    Aşa a ajuns „să pună umărul” la înfiinţarea cooperativei din Alba, iar patru prieteni i-au venit în ajutor. Începuturile nu au fost simple, spune el, oamenii fiind destul de reticenţi la o astfel de idee, în primă fază. „Unii râdeau ironic, că vrem să refacem CAP, alţii pur şi simplu nu aveau încredere, nici nu voiau să se asocieze cu cineva. Alţii, după ce intrau, voiau să li se pună totul pe tavă, fără să ofere nimic”, povesteşte Tudor Man. Când vine vorba de capitalizare, cooperativa este IMM şi are acţionari care trebuie să „verse” părţi sociale, spune el, însă răspunsul multora era: „Să vedem mai întâi ce faceţi pentru noi şi apoi venim cu banii.”

    Odată cu apariţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, ce oferea fonduri pentru asociaţii, situaţia s-a schimbat radical. Pentru a primi puncte în cadrul anumitor proiecte fermierii trebuia să facă dovada că sunt înscrişi într-o cooperativă, iar numărul celor care îşi doreau să facă parte din CAHA a crescut substanţial, ajungând la un moment dat la 170 de membri. Dorinţa lor de unitate nu a durat însă mult, povesteşte Man. „După ce s-au văzut cu sacii în căruţă, au uitat de cooperativă. Ce să mai vorbim de capitalizare pentru a face ceva împreună…”

    Fermierii nu au înţeles finalitatea proiectelor – realizarea unui „lanţ scurt alimentar”, să obţină produsele vegetale sau să crească animalele pe banii europeni, să integreze producţia prin cooperativă, iar în continuare să „câştige de două ori” – o dată prin preţul obţinut direct pe produsul vândut, iar apoi prin exerciţiului financiar anual, explică Tudor Man. Tot el adaugă că tocmai de aceea, foarte multe proiecte au eşuat sau nu şi-au atins scopul gândit în ghidurile PNDR. În prezent, gruparea are 44 de membri, iar taxa de aderare la cooperativă este de 1.000 de lei.

    Producătorii asociaţi sunt, cu precădere, din judeţul Alba; există şi parteneriate comerciale cu câţiva procesatori din judeţele vecine, dar şi din Maramureş şi Banat. Conform site-ului propriu, Cooperativa Agricolă Horticolă Alba este formată din legumicultori şi horticultori, ce administrează împreună peste 500 hectare de pământ cu un efectiv cuprins din peste 100 de capete de bovine, 100 de capete de porcine, peste 500 de ovine şi 100 de capre, culturile (porumb, floarea-soarelui, grâu, pepene galben, cartof, varză, mac, câpşuni, afine, ciuperci, roşii, castraveţi, ridichi, ceapă verde, gulii, brocoli, ţelină, morcov, fasole verde şi boabe, salată verde şi flori), fiind cultivate atât afară, cât şi în solarii (peste 50 de solarii aşezate pe o suprafaţă de peste patru hectare de pământ).

    La începutul anului 2016, adunarea generală a acţionarilor cooperativei din Alba a hotărât să mai facă un pas: au luat decizia de a deschide un magazin propriu. După mai multe dezbateri, proceduri birocratice şi o investiţie de circa 30.000 de lei, CAHA a inaugurat magazinul propriu, sub sigla Bunătăţuri româneşti, la final de an, în decembrie. Deschiderea spaţiului de vânzare, spune Man, s-a bucurat de o primire pozitivă, „chiar neaşteptată, din partea comunităţii locale. «De când aşteptăm aşa ceva!» a fost feedbackul clienţilor”. Deşi este la început, afacerea este populară pe Facebook, unde are săptămânal circa 60.000 de vizualizări. Nu au realizat încă o statistică asupra vizitelor clienţilor ce intră în magazin, prin urmare, argumentează Man, nu poate oferi detalii despre numărul celor care cumpără efectiv atunci când intră în magazin, dar precizează că „personalul abia face faţă”.

  • Unde-s mulţi, puterea creşte

    „De mic am fost fascinat de fostele CAP de coagulare a produţiei. Mergeam foarte des cu bunica la muncile din CAP şi îmi plăcea ce vedeam acolo: ordine, sistematizare şi eficienţă în productivitate”, povesteşte Tudor Man, cel care a iniţiat asocierea mai multor producători care au format Cooperativa Agricolă Horticolă Alba (CAHA). Aşa că ideea cooperativei a fost cumva „o revelaţie”, după cum o numeşte el; asocierea a apărut în urmă cu şase ani. Atunci, Man a considerat că fermierul român din vremurile actuale nu-şi poate valorifica eficient producţia decât dacă îşi uneşte forţele cu alţii. S-a documentat temeinic şi a aflat că valoarea agriculturii europene o fac cooperativele; s-a întrebat „de ce nu s-ar putea şi la noi?”

    Aşa a ajuns „să pună umărul” la înfiinţarea cooperativei din Alba, iar patru prieteni i-au venit în ajutor. Începuturile nu au fost simple, spune el, oamenii fiind destul de reticenţi la o astfel de idee, în primă fază. „Unii râdeau ironic, că vrem să refacem CAP, alţii pur şi simplu nu aveau încredere, nici nu voiau să se asocieze cu cineva. Alţii, după ce intrau, voiau să li se pună totul pe tavă, fără să ofere nimic”, povesteşte Tudor Man. Când vine vorba de capitalizare, cooperativa este IMM şi are acţionari care trebuie să „verse” părţi sociale, spune el, însă răspunsul multora era: „Să vedem mai întâi ce faceţi pentru noi şi apoi venim cu banii.”

    Odată cu apariţa Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2007-2013, ce oferea fonduri pentru asociaţii, situaţia s-a schimbat radical. Pentru a primi puncte în cadrul anumitor proiecte fermierii trebuia să facă dovada că sunt înscrişi într-o cooperativă, iar numărul celor care îşi doreau să facă parte din CAHA a crescut substanţial, ajungând la un moment dat la 170 de membri. Dorinţa lor de unitate nu a durat însă mult, povesteşte Man. „După ce s-au văzut cu sacii în căruţă, au uitat de cooperativă. Ce să mai vorbim de capitalizare pentru a face ceva împreună…”

    Fermierii nu au înţeles finalitatea proiectelor – realizarea unui „lanţ scurt alimentar”, să obţină produsele vegetale sau să crească animalele pe banii europeni, să integreze producţia prin cooperativă, iar în continuare să „câştige de două ori” – o dată prin preţul obţinut direct pe produsul vândut, iar apoi prin exerciţiului financiar anual, explică Tudor Man. Tot el adaugă că tocmai de aceea, foarte multe proiecte au eşuat sau nu şi-au atins scopul gândit în ghidurile PNDR. În prezent, gruparea are 44 de membri, iar taxa de aderare la cooperativă este de 1.000 de lei.

    Producătorii asociaţi sunt, cu precădere, din judeţul Alba; există şi parteneriate comerciale cu câţiva procesatori din judeţele vecine, dar şi din Maramureş şi Banat. Conform site-ului propriu, Cooperativa Agricolă Horticolă Alba este formată din legumicultori şi horticultori, ce administrează împreună peste 500 hectare de pământ cu un efectiv cuprins din peste 100 de capete de bovine, 100 de capete de porcine, peste 500 de ovine şi 100 de capre, culturile (porumb, floarea-soarelui, grâu, pepene galben, cartof, varză, mac, câpşuni, afine, ciuperci, roşii, castraveţi, ridichi, ceapă verde, gulii, brocoli, ţelină, morcov, fasole verde şi boabe, salată verde şi flori), fiind cultivate atât afară, cât şi în solarii (peste 50 de solarii aşezate pe o suprafaţă de peste patru hectare de pământ).

    La începutul anului 2016, adunarea generală a acţionarilor cooperativei din Alba a hotărât să mai facă un pas: au luat decizia de a deschide un magazin propriu. După mai multe dezbateri, proceduri birocratice şi o investiţie de circa 30.000 de lei, CAHA a inaugurat magazinul propriu, sub sigla Bunătăţuri româneşti, la final de an, în decembrie. Deschiderea spaţiului de vânzare, spune Man, s-a bucurat de o primire pozitivă, „chiar neaşteptată, din partea comunităţii locale. «De când aşteptăm aşa ceva!» a fost feedbackul clienţilor”. Deşi este la început, afacerea este populară pe Facebook, unde are săptămânal circa 60.000 de vizualizări. Nu au realizat încă o statistică asupra vizitelor clienţilor ce intră în magazin, prin urmare, argumentează Man, nu poate oferi detalii despre numărul celor care cumpără efectiv atunci când intră în magazin, dar precizează că „personalul abia face faţă”.

  • Protestatar la Alba: Sunt unul din cei cărora le-a crescut salariul, dar renunţ, îmi vreau ţara înapoi

    Mitingurile organizate la Alba Iulia în urma deciziilor privind legile din justiţie luate de Guvern şi spune că nu va renunţa ”pentru că îi pasă” şi pentru că este democraţia trebuie apărată.

    Acesta a venit la mitingul de sâmbătă seara cu soţia şi cu copiii şi spune, în timp ce arată cu mâna spre mulţime, că toţi cei din piaţă sunt ”o mare familie care apără democraţia românească”.

    ”Sunt de la început şi voi fi până la final. Vineri am fost primul lângă jandarmi. Vreau anularea ordonanţei şi demiterea celor care au pus la cale apariţia acesteia”, declară George, care duce apoi mâna la frunte, ridică din sprâncene şi spune răspicat cu vocea puţin tremurândă: ”A, pot să-ţi mai spun un lucru! Sunt unul dintre cei cărora tocmai le-a crescut Guvernul salariul cu 20%. Le dau oricând banii, doar să-mi dea ţara înapoi. Să-i ia, 30 de arginţi, cu cât mi-au crescut salariul, dar să-mi dea ţara!”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • COD GALBEN de ger în Bucureşti şi alte 20 de judeţe

    Judeţele vizat de avertizare sunt Maramureş, Hunedoara, Covasna, Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Braşov, Prahova, Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Dolj, Olt, Gorj, Vâlcea, Hunedoara, Alba , Sibiu, Argeş şi Capitala.

    “În intervalul menţionat vremea va fi deosebit de rece, geroasă în noaptea de joi spre vineri (19/20 ianuarie) în cea mai mare parte a ţării, urmând ca vineri spre sâmbătă (20/21 ianuarie) gerul să persiste în special în Transilvania, Oltenia şi Muntenia. Temperaturile minime se vor încadra în general între -22 şi -14 grade, iar cele maxime vor fi preponderent negative. În partea a doua a zilei de joi, 19 ianuarie local în Muntenia şi în Dobrogea vântul va sufla moderat, cu unele intensificări, astfel că pe spaţii restrânse zăpada depusă anterior va fi temporar spulberată”, anunţă ANM.