BusinessMagazin

Tag: ajutoare

  • Guvernul a extins numărul persoanelor defavorizate care beneficiază de ajutoare pentru alimente

    Guvernul a adoptat o hotărâre prin care se modifică o serie de prevederi din Programul Operaţional pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate 2014, astfel “se va extinde numărul beneficiarilor, întrucât limitele de venituri din pensii şi indemnizaţii de şomaj eligibile pentru primirea ajutoarelor alimentare vor fi modificate de la 400 lei/lună la 450 lei/lună”, se arată în comuinactul Guvernului. În plus, se adaugă o nouă categorie de beneficiari pentru aceste ajutoare, respectiv persoanele fără venituri.

    În comunicat se specifică şi o serie de categorii de persoane care nu pot primi ajutoare alimentare, respectiv “persoane care satisfac stagiul militar, execută pedepse privative de libertate etc”.

    Pe de altă parte, hotărârea stabileşte trecerea la baza de date oferită de autorităţile locale şi renunţarea la distribuţia pe bază de cupoane, precum şi procedurile pentru lichidarea stocurilor de ajutoare alimentare înregistrate la finalizarea distribuţiei pe lista de cupoane şi pe lista suplimentară.

    Totodată, actul normativ stabileşte “caracteristicile tehnice ale produselor alimentare care fac obiectul ajutoarelor alimentare şi dispune, prin direcţiile judeţene ale ANSVSA, efectuarea unor verificări ale produselor alimentare livrate de furnizori”.

    Nu în ultimul rând, actul normativ clarifică o serie de atribuţii ale instituţiilor publice centrale şi locale implicate în aplicarea şi derularea programului.

     

  • Persoanele dezavantajate vor primi, pe lângă pachete cu alimente, rechizite şcolare, din fonduri UE

    Ministerul Fondurilor Europene informează, luni, că a trimis oficial Comisiei Europene (CE) Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate 2014-2020, prin sistemul informatic de comunicare – Structural Funds Communication (SFC)‎, în 13 septembrie.

    Prin acest program vor fi distribuite alimente şi asistenţă de bază celor mai dezavantajate persoane din România, fiind introdus şi un pachet de rechizite şcolare, pentru încurajarea frecvenţei şcolare, ceea ce ar duce, indirect, la incluziunea socială a copiilor.

    Pentru acordarea acestor ajutoare, România beneficiază de fonduri europene în valoare de 442,5 milioane de euro, conform Acordului de Parteneriat 2014-2020, aprobat de Comisia Europeană în 6 august 2014.

    “Programul va fi finanţat din fonduri UE şi de la bugetul de stat în proporţie de 85%, respectiv 15%. Alocările financiare pentru România în preţuri curente sunt de 442.562.008 euro. Contribuţia de la bugetul de stat este de 78.099.178 euro”, se arată în documentul trimis pentru aprobare.

    În documentul transmis CE se arată că suma alocată României în perioada 2014-2020 este de două ori mai mare decât cea din 2007-2013, când Uniunea Europeană a alocat României fonduri şi bunuri din stocurile de intervenţie însumând un total de aproximativ 260 milioane de euro.

    Conform programului, operaţiunile de distribuire de alimente în teritoriu se vor baza pe emiterea unor cupoane individuale pe care le va primi, acasă, fiecare persoană care face parte din grupul ţintă. Cupoanele vor fi tipărite de Imprimeria Naţională, nu vor avea valoare financiară, dar vor avea elemente de siguranţă pentru a împiedica falsificarea acestora. Fiecare cupon va fi inscripţionat cu numele şi prenumele persoanei respective, CNP, componenţa coşului alimentar şi data de valabilitate a cuponului.

    În 2014, distribuirea alimentelor se va face o singură dată, având în vedere data aprobării Regulamentului 223/2014, iar începând cu 2015 distribuirea pachetelor cu alimente se va face cel puţin de două ori pe an.

    Achiziţionarea pachetelor cu alimente se face de către beneficiar, adică de Ministerul Fondurilor Europene (MEF), iar transportul şi depozitarea vor fi asigurate de către furnizorii de alimente. Distribuirea pachetelor cu alimente se va face la sediul primăriilor pe baza cupoanelor individuale.

    “În cazul persoanelor care nu sunt deplasabile (ex: persoane cu dizabilităţi, persoane cu vârstă înaintată) pachetele cu alimente vor fi distribuite la domiciliu cu sprijinul organizaţiilor partenere”, se mai arată în documentul citat.

    Acesta prevede şi o serise de măsuri auxiliare, care să încurajeze inserţia socială a acestor persoane, precum educaţie cu privire la asigurarea igienei corporale, precum şi a locuinţei proprii, facilitatea accesului la serviciile medicale, orientare către servicii sociale, furnizate de angajaţii serviciilor publice de asistenţă socială din primării, orientarea în vederea inserţiei profesionale, precum şi sprijin în căutarea unui loc de muncă.

    Prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate se va asigura achiziţionarea, transportul, depozitarea şi distribuţia de rechizite şcolare şi ghiozdane persoanelor care fac parte din grupul ţintă.

    “Una dintre categoriile cele mai dezavantajate sunt copiii şi tinerii. Se vor oferi ghiozdane şi rechizite şcolare care vor încuraja o frecventare sporită a şcolii. Deşi învăţământul este gratuit în România, menţinerea unui copil la şcoală presupune costuri importante iar familiile sărace nu au resurse pentru astfel de cheltuieli, astfel încât rata de abandon şcolar este în creştere în rândul copiilor care provin dintr-un mediu defavorizat”, se arată în document.

    Componenţa pachetelor de rechizite şcolare este stabilită de către Ministerul Educaţiei Naţionale respectând necesităţile de rechizite pentru fiecare nivel de învăţământ.

    Acordarea rechizitelor şcolare se va face începând cu anul şcolar 2015/2016.

    Identificarea grupului ţintă s-a făcut prin înfiinţarea unor grupuri de lucru dedicat acestui subiect pe care MFE le-a iniţiat cu instituţii care fac politica publică în acest domeniu, respectiv Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice – Direcţia Servicii sociale şi Incluziune socială, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie.

    Condiţiile de eligibilitate se stabilesc pe baza unui mecanism naţional: încadrarea în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, stabilirea unui prag maxim al veniturilor cumulate pentru persoanele la care nu se pot aplica prevederile Legii 416/2001, reprezentând aprox. 45% din salariul de bază minim brut pe ţară) şi copii care sunt în întreţinerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară şi care sunt înscrişi în învăţământul de stat, primar şi gimnazial, la cursuri de zi.

    “Ministerul Fondurilor Europene a trimis acest program Comisiei Europene şi, datorită discuţiilor informale cu reprezentanţii Comisiei Europene pe marginea documentului, mizez pe aprobarea acestuia într-un timp scurt astfel încât România să acorde încă din acest an persoanelor sărace ajutoarele finanţate de UE şi de Guvernul României pentru perioada de programare 2014 – 2020”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

    Ministerul Fondurilor Europene va realiza licitaţia pentru alimente conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Achiziţia alimentelor va fi împărţită în loturi pentru a evita sincopele cauzate de eventualele contestaţii. Astfel, vor fi derulate proceduri de achiziţii publice pentru asigurarea alimentelor necesare pe loturi, la nivelul a câte două – cinci judeţe, respectiv pentru Bucureşti-Ilfov.

    Potrivit Eurostat, 24,8% din totalul populaţiei UE trăieşte sub pragul sărăciei. Aproape 10% din europeni se confruntă cu lipsuri materiale severe, o mare parte dintre aceste persoane sunt femei şi copii.

    În România, în anul 2012, ponderea persoanelor ameninţate de sărăcie sau excluziune socială era de 41,7%. Conform datelor statistice, forma dominantă
    de sărăcie este deprivarea materială severă, ce caracterizează persoanele în vârstă de 18 ani şi peste, care, din cauza lipsei resurselor financiare, nu îşi pot permite un anumit standard de viaţă considerat decent. În România, 29,9% din totalul populaţiei se confruntă cu lipsuri materiale severe, iar 23,6% dintre aceştia nu îşi pot permite printre alte să consume carne, peste sau proteine echivalente la fiecare două zile. Pentru anul 2013, datele preliminare furnizate de Eurostat, arată o uşoară reducere a populaţiei totale care se confruntă cu lipsuri materiale severe, la 28,7%, respectiv 22,2% care sunt afectaţi de lipsa
    alimentelor de bază.

    Ponderea populaţiei aptă de muncă aflată în sărăcie în România era de 40,2% în 2012, şomajul fiind principala cauză. În anul 2012, 41,7% dintre şomerii tineri aflaţi în grupa de vârstă între 18 şi 24 de ani erau raportaţi ca fiind afectaţi de deprivare materială severă.

    În document se mai arată că lucrătorii pe cont propriu în agricultură au un risc de sărăcie mai ridicat chiar şi faţă de cel al şomerilor.

  • Ajutoare pentru fermierii afectaţi de embargoul rusesc

    Aceste fonduri ar însemna un plan total de acţiune în valoare de 120 mil. euro, întrucât organizaţiile naţionale de fermieri trebuie să contribuie cu cofinanţare. Potrivit comisarului european pentru agricultură, Dacian Cioloş, Rusia este destinaţia a 10% din exporturile agroalimentare europene, în valoare de 5 mld. euro anual.

    Noile fonduri se adaugă ajutoarelor de urgenţă acordate în august – 33 mil. euro pentru producătorii de piersici şi nectarine din Franţa, Grecia, Italia sau Spania şi 125 mil. euro pentu producătorii de fructe şi legume din Belgia, Olanda, Polonia şi alte ţări. New York Times citează oficiali CE care afirmă că embargoul rusesc i-a afectat până acum cel mai mult pe producătorii polonezi de mere şi pe furnizorii finlandezi de lactate.

  • O nouă înăsprire în domeniul ajutoarelor acordate de Marea Britanie imigranţilor din UE

    Într-un articol publicat în ziarul The Daily Telegraph, premierul conservator David Cameron scrie că un control al imigraţiei este “vital” în planurile Guvernului. El a subliniat că este necesar ca sistemul imigraţiei să-i “plaseze pe britanici pe primul loc”, relatează BBC News online.

    Partidul Laburist, aflat în opoziţie, a denunţat o exagerare a numărului de români şi bulgari care ar veni în Marea Britanie şi a acuzat Executivul că nu face suficient împotriva imigraţiei ilegale.

    Cameron urmează să-şi prezinte noile măsuri într-o vizită pe care o va efectua marţi, în cursul căreia doreşte să-i vadă la lucru pe ofiţerii care se ocupă de imigraţie.

    În articolul din The Daily Telegraph, Cameron acuză Guvernul anterior laburist că a prezidat un sistem al bunăstării care a “atras imigranţi pentru motive greşite”. El citează o serie de măsuri care au intrat recent în vigoare şi care vizează abuzuri – ca de exemplu acordarea de noi puteri în anularea permiselor de conducere auto celor care nu au dreptul de a se afla în ţară – prezentându-le drept o dovadă a faptului că Guvernul clădeşte un “sistem al imigraţiei care-i plasează pe britanici pe preimul loc”.

    “Ne asigurăm că oamenii vin pentru motivele corecte, ceea ce a însemnat vizarea (măsurilor) din sistemul ajutoarelor sociale care atrag ca un magnet”, scrie Cameron. “Schimbăm reglementările astfel încât nimeni să nu poată să vină în această ţară şi să se aştepte să primească ajutor imediat. Ei trebuie să aştepte cel puţin şase luni”, afirmă premierul.

    “Iar astăzi anunţăm că reducem perioada în care oamenii pot cere aceste ajutoare. Europeni aflaţi în căutarea unui loc de muncă puteau solicita ajutor pentru căutarea unui loc de muncă (JSA) ori ajutoare pentru copii timp de maximum şase luni, a căror plată era întreruptă în cazul în care nu aveau perspective foarte clare în găsirea unui loc de muncă”, scrie Cameron, precizând că “vom reduce perioada la trei luni, spunând foarte clar că nu te poţi aştepta să vii în Marea Britanie şi să primeşte ceva dacă nu dai nimic”.

    Guvernul a înăsprit criteriile în baza cărora imigranţii din UE sunt eligibili în acordarrea unor ajutoare sociale, în urma unor presiuni politice. El a anunţat în ianuarie că imigranţii din UE vor putea să solicite ajutor abia la trei luni după ce au sosit în ţară şi că sunt eligibili pentru acordarea JSA timp de şase luni dacă au perspective reale să-şi găsească de lucru.

    Cameron urmează să anunţe că această limită – care se aplică şi unor ajutoare pentru copii – va fi înjumătăţită la trei luni, începând din noiembrie.

    Premierul britanic a apreciat, de asemenea, că obiectivul Partidului Conservator de a reduce migrarea netă sub 100.000 de persoane pe an până la următoarele alegeri, de la 200.000 cât este nivelul ei actual, este un obiectiv care poate fi atins, în continuare.

    Ultima analiză a Comitetului Consultativ pentru Migrare (MAC), care-i consiliază pe miniştri, a sugerat că impactul imigraţiei slab calificate asupra PIB-ului, productivităţii şi preţurilor, începând din 1997 şi până în prezent, a fost “foarte modest” şi nu a avut efect asupra ratei angajărilor în rândul muncitorilor britanici. Organismul a conchis totodată că imigraţia slab calificată a avut un impact negativ “mic” asupra salariilor britanicilor cu salarii mici şi a indus unele efecte asupra disponibilităţii locuinţelor şi locurilor în şcoli în zone cu disparităţi mari la nivelul veniturilor.

  • S-a înteţit lupta pentru pace în Ucraina

    Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a acuzat SUA şi UE că au încercat să pună la cale o altă “revoluţie colorată” în Ucraina prin răsturnarea regimului Ianukovici şi să folosească Ucraina drept piesă într-un “joc geopolitic” de izolare a Rusiei. El a spus că dacă interesele ruseşti în Ucraina vor fi atacate, Rusia va răspunde ca în Georgia în 2008, adică prin folosirea forţei militare. Preventiv, SUA au decis deja să trimită cca 600 de militari în Polonia şi ţările baltice, spre a consolida prezenţa armată americană în zonă, iar secretarul de stat american John Kerry a ameninţat Rusia cu noi sancţiuni dacă tensiunile din estul Ucrainei vor continua să se amplifice.

    În acelaşi timp, SUA au oferit Ucrainei un nou ajutor în valoare de 50 mil. dolari, din care o parte va fi destinat organizării corecte a alegerilor prezidenţiale din 25 mai, plus echipament militar defensiv în valoare de 8 mil. dolari. Pentru Ucraina, cea mai spinoasă problemă rămân însă în continuare aprovizionarea cu gaze şi plata facturii pentru gazele ruseşti, în condiţiile în care Gazprom a anunşat săptămâna trecută că Naftogaz din Ucraina îi datorează, pe lângă cele 2,2 mld. dolari deja datorate pentru livrările din 2013 şi 2014, încă 11,4 mld. dolari pentru faptul că nu a importat toată cantitatea de gaz contractată pentru anul 2013.

    Datoria publică a Ucrainei se ridică la 70 mld. dolari – 52,7% din PIB, iar cu tot cu suma suplimentară cerută de Gazprom va depăşi 60% din PIB. Cifra este importantă, întrucât în decembrie trecut, Moscova a cumpărat euroobligaţiuni ucrainene de 3 mld. dolari, iar prospectul emisiunii precizează că dacă datoria publică a Ucrainei ar depăşi 60% din PIB, Rusia ar fi îndreptăţită să ceară rambursarea în avans a celor 3 mld. dolari.

  • Guvernul schimbă regulile de selectare a firmelor care primesc bani pentru promovarea exportului

     Conform legii, valabilă din 2007, firmele primesc anual, din bugetul de stat, fonduri pentru acoperirea, parţială sau totală, a cheltuielilor generate de participarea la târguri şi expoziţii internaţionale organizate în străinătate, organizarea de misiuni economice şi acţiuni de promovare a exporturilor în străinătate, realizarea de studii de piaţă şi pe produse, realizarea de acţiuni de publicitate şi reclamă cu caracter general pe pieţe de interes pentru exportul românesc.

    Banii sunt acordaţi prin Programul de promovare a exportului, gestionat de Ministerul Economiei, cu acordul Consiliului de Export, şi acoperă 50% din cheltuielile cu transportul extern şi cazarea pentru un delegat de la fiecare firmă participantă la misiunile economice şi acţiunile de promovare a exportului organizate în afara spaţiului european şi 100% cheltuielile cu transportul în interiorul ţării de destinaţie a câte unui delegat al firmei, precum şi cele pentru închirierea sălilor aferente întâlnirilor de afaceri şi a dotărilor necesare desfăşurării acestora, cheltuielile pentru mediatizarea acţiunii, cheltuielile de reprezentare şi protocol, precum şi alte cheltuieli.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SITUAŢIA ÎN ŢARĂ: Ajutoare pentru persoanele afectate de zăpadă. Sute de locuinţe, deszăpezite de jandarmi, pompieri, militari şi poliţişti – INFORMAŢII ÎN TIMP REAL

     Guvernul va aproba, miercuri, acordarea de ajutoare umanitare de urgenţă pentru persoanele afectate de zăpadă din judeţele Brăila, Buzău, Galaţi, Vaslui şi Vrancea.

    Ajutoarele vor fi acordate sub forma unor produse, scoase din rezervele de stat.

    Furnizarea ajutoarelor, cu titlu gratuit, va fi aprobată prin hotărâre de guvern.

    Peste 200 de locuinţe din Buzău, Vrancea şi Brăila, deszăpezite de jandarmi, pompieri şi militari

    Peste 200 de locuinţe din Buzău, Vrancea şi Brăila au fost deszăpezite de jandarmi, pompieri, militari şi poliţişti, în unele localităţi din judeţul Buzău fiind distribuite medicamente, apă şi alimente, potrivit Ministerului Afacerilor Interne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 1400 de proiecte înscrise în cursa pentru ajutoare de minimis

    Ajutorul de minimis, acordat din bugetul Ministerului Economiei, poate reprezenta un maxim de 90% din valoarea totală a costurilor eligibile ce au fost aprobate, fără a depăşi însă 100.000 euro. Sumele acordate sunt nerambursabile.
    Fondurile vor fi alocate de la bugetul Departamentului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism.


    Astfel, IMM-urile trebuie să menţină locurile de muncă existente la data înregistrării cererii de finanţare şi să creeze până la finalizarea investiţiei, dar şi să menţină ulterior pentru o perioadă de trei ani locurile de muncă pentru persoane care nu au avut contract individual de muncă în ultimele trei luni. Autorităţile estimează că vor beneficia de aceste ajutoare 1.111 de IMM-uri, potrivit Mediafax.

     

  • Capcanele minimisului

    “Varianta actuală a sistemului ajutoarelor de minimis pentru IMM-uri denotă mai multă responsabilitate atât în ceea ce priveşte selecţia firmelor beneficiare, cât şi direct referitor la aplicanţi. Faptul că se va face o selecţie după criterii foarte clare stimulează competitivitatea, iar cofinanţarea de 10% pe care trebuie să o asigure firmele aplicante le responsabilizează pe acestea să dezvolte proiecte viabile”, a arătat Mirela Şerban, managing partner al companiei care oferă soluţii fiscale şi contabile inteligente,  R&M Audit Contabilitate.Conform noului sistem, ajutoarele de minimis vor putea fi accesate de către IMM-urile ce îndeplinesc o serie de condiţii, printre care: au o vechime de minimum un an, au anumite domenii de activitate (eligibile), obţin un punctaj de minim 60 dintr-un maximum de 100 de puncte etc. Punctajul este împărţit în patru mari categorii: categoria de IMM (maximul de puncte îl obţin microintreprinderile); sectorul de activitate accesat (maximul de puncte se acordă pentru proiectele de producţie); numărul de locuri de muncă nou create prin proiect (maximul de 30 de puncte pentru 5 noi locuri de muncă; se acordă un plus de cinci puncte dacă unul dintre acestea este ocupat de un absolvent universitar promoţia 2013); locaţia proiectului (maximul de puncte pentru cele din mediul rural). Locurile de muncă nou create trebuie menţinute timp de minimum trei ani ani.

    Depunerea proiectelor se va face online, sesiunea fiind deschisă timp de zece zile; ulterior va avea loc evaluarea proiectelor, iar departajarea se va face în funcţie de punctaj. “Noul sistem al ajutoarelor de minimis stimulează producţia, ceea ce constituie un lucru bun pentru economia românească; în acelaşi timp, se “premiază” angajarea absolvenţilor de învăţământ superior, iar acest lucru este din nou pozitiv, având în vedere rata mare a şomajului în rândul tinerilor sub 25 de ani. Dar pentru a fi eligibil unui proiect îi trebuie minim 60 de puncte, aşa încât crearea unui număr de 4-5 locuri de muncă este cumva implicit obligatorie pentru a putea cumula punctajul care să permită obţinerea fondurilor; aici pot să apară capcane pentru unele firme care- dorind atât de mult să primească ajutoarele – nu îşi realizează cum trebuie toate calculele, iar în final ar putea ieşi pe pierdere cu un astfel de proiect”, a precizat Mirela Şerban.

    Ajutorul de minimis poate fi de maximum 100.000 de euro pentru o firmă, iar finanţarea trebuie direcţionată către activele prevăzute în proiect. Ca exemplu de calcul, consultanşii R&M Audit Contabilitate consideră  o firmă care accesează ajutorul de minimis, creează cinci noi locuri de muncă şi are costuri lunare de 2.500 lei pe lună per angajat, costuri care includ salariul, taxele şi cheltuielile de regie aferente; timp de trei ani şi jumătate, acestea cumulează 525.000 lei pentru cei 5 noi angajaţi, adică aproximativ 116.000 Euro. Dacă firma a accesat un ajutor de minimis de 100.000 euro, atunci aceşti bani trebuie investiţi în utilaje sau alte active corporale (banii nu pot fi folosiţi pentru a achita obligaţii faţă de angajaţi şi nici cheltuieli curente); în consecinţă, proiectul aferent trebuie să producă o valoare de minimum 116.000 euro în perioada considerată  în exemplu pentru ca firma să poată achita cheltuielile estimate anterior privind noii angajaţi.

    “În exemplul considerat, abia dacă proiectul produce peste acest plafon putem începe să discutăm măcar şi despre profitul care poate fi obţinut în urma acestui efort… Companiile trebuie să realizeze foarte corect toate proiecţiile financiare şi să aprecieze foarte bine condiţiile de piaţă, de concurenţă etc, altfel ajutorul de minimis poate aduce falimentul “, a precizat Mirela Şerban.

    Pentru a obţine ajutoare de minimis, întreprinderile trebuie să transmită către oficiile pentru IMM-uri mai multe documente, între care planul de investiţii pentru care se solicită finanţarea. “De foarte multe ori însă  acestea iau în calcul doar “scenariul optimist” de business, din dorinţa de a obţine finanţarea şi fără a considera potenţialele urmări în cazul în care de fapt proiectul nu va fi viabil. O soluţie- companiile pot să apeleze la consultanţi; un consultant bun va propune considerarea scenariilor de business realist şi, respectiv, pesimist, cu analiza variaţiilor de cash flow, sezonalitate, optimizarea altor obligaţii financiare (către bănci şi furnizori) sau fiscale etc, iar managerii vor avea “tabloul complet” pentru a lua deciziile corecte privind proiectul aferent ajutorului de minimis”, a arătat Mirela Şerban.


     

  • Cearta pe tema imigraţiei: după români şi bulgari a venit rândul polonezilor

    “Polonia va opune un veto ferm oricărei astfel de propuneri, indiferent de unde ar veni ea”, a spus Tusk. Cameron s-a referit în particular la polonezi drept cel mai mare grup de lucrători migranţi care profită în prezent de banii statului britanic şi a afirmat că a fost o “greşeală monumentală” că Londra a permis începând din 2004 accesul lucrătorilor din Europa Centrală şi de Est, care au venit în Marea Britanie spre a colecta ajutoare sociale şi a le trimite apoi în ţările lor de origine.

    Răbufnirea premierului Cameron vine în contextul zgomotului politic şi mediatic din Marea Britanie pe tema presupusului aflux de români şi bulgari pe piaţa liberalizată a muncii, de la 1 ianuarie. Acest zgomot şi-a găsit ecou şi la Berlin, unde cancelarul Angela Merkel a iniţiat o comisie care să studieze ideea unor garanţii legale pentru limitarea “turismului pentru beneficii sociale”, dar şi la Strasbourg, unde neamţul Elmar Brok, şeful Comisiei pentru afaceri externe a PE, a propus chiar amprentarea imigranţilor care vin în Germania pentru ajutoare sociale – o declaraţie aspru taxată la Bucureşti de oficialii USL.

    Singura voce a raţiunii în acest climat inflamat i-a aparţinut până acum purtătorului de cuvânt al CE, Jonathan Todd, care a reamintit că legislaţia UE permite din 2004 statelor membre UE să-i expulzeze pe imigranţii veniţi din alte state membre care după 3 luni nu-şi găsesc un loc de muncă şi nu au mijloace de a se întreţine.