BusinessMagazin

Tag: afaceri de la zero

  • Afaceri de la Zero. Stup Edition. Roxana Mihai a renunţat la jobul din corporaţie şi a deschis Rowa Flowers, un atelier în care creează buchete şi aranjamente florale pentru evenimente

    ♦ Preţurile pentru un aranjament floral sau un buchet pornesc de la 150 de lei, iar în cazul unei nunţi, ele pot pleca de la 1.500 de euro ♦ Cele mai îndrăgite flori de către clienţii atelierului sunt trandafirii şi bujorii.

    Roxana Mihai şi-a descoperit pasiunea pentru floristică după ce a călătorit în Olanda, o ţară cu o cultură puternic dezvoltată în acest domeniu, iar după şase ani de lucrat în corporaţie a hotărât să dea curs acestei pasiuni şi a dat naştere atelierului Rowa Flowers.

    Ideea acestui proiect s-a născut cu câţiva ani în urmă, însă Roxana a pornit atelierul anul trecut, în urmă unei investiţii de doar 10.000 de lei. „Ideea Rowa Flowers s-a născut acum ceva timp în urmă când, datorită pandemiei, am avut timpul necesar să îmi dezvolt latura creativă. Am avut ocazia atunci să merg în câteva călătorii în Olanda, care are o cultură dezvoltată în zona floristicii. M-am îndrăgostit de flori şi de tot ce ţine de aria floristicii, aşa că m-am întors în ţară, am urmat un curs de designer floral, iar apoi am început proiectul. Am înfiinţat atelierul anul trecut“, a povestit antreprenoarea.

    Atelierul Rowa Flowers se află în Bucureşti, însă el funcţionează doar ca punct de pregătire a comenzilor, nu şi ca locaţie pentru vânzare. Clienţii cumpără produsele Rowa Flowers online, iar acestea ajung la ei prin intermediul livrărilor făcute de antreprenoare şi soţul ei, care o ajută în afacere.

    Roxana Mihai spune că se gândeşte la deschiderea unei florării, însă nu a luat încă această decizie pentru că vrea să dezvolte proiectul în zona de evenimente, astfel că nu ar fi necesar un punct fizic de vânzare.

    „Vrem să ne dezvoltăm în zona de evenimente, aşa că tind să rămân pe partea de atelier“, a punctat ea.

    Pe lângă ajutorul venit din partea soţului ei, antreprenoarea a găsit un sprijin important şi în Stup, hubul pe care Banca Transilvania l-a creat pentru a fi alături de antreprenorii români care au nevoie să îşi pună în ordine ideile de business şi să îşi dezvolte proiectele antreprenoriale.

    „Am venit cu inima deschisă în Stup. Aici am înfiinţat firma, am deschis contul firmei, am luat servicii de contabilitate şi urmează să colaborez cu echipa din Stup pentru dezvoltarea site-ului“, a mai spus fondatoarea Rowa Flowers.

    Activitatea businessului, menţionează ea, depinde de perioada din an – iarna, evenimentele sunt într-o măsură mică, iar procentul cel mai mare îl ocupă sezonul de vară pe acest segment, când au loc majoritatea nunţilor şi botezurilor. Aranjamentele florale şi buchetele, însă, sunt căutate în mai tot timpul anului.

    Preţurile pentru un aranjament floral sau un buchet pornesc, după cum spun antreprenoarea, de la 150 de lei. Pentru o nuntă, preţurile diferă foarte mult de la eveniment la eveniment şi nu există o ofertă standard, însă ele pot pleca de la 1.500 de euro.

    Florile din care Roxana Mihai realizează aranjamentele florale şi buchetele sunt cumpărate din depozitele de lângă Bucureşti şi de la câţiva producători locali aflaţi în apropierea oraşului. Cele mai îndrăgite flori de către clienţii atelierului sunt trandafirii şi bujorii.

    „Lucrăm pe bază de comenzi, astfel că în atelier avem flori doar atunci când avem de pregătit comenzi. Nu lucrăm cu stocuri decât în perioade aglomerate. Preţul florilor a crescut cu 10-20% faţă de 2023, astfel că am fost nevoiţi să ridicăm şi noi preţurile.“

    Anul acesta, fondatoarea îşi propune să meargă la cât mai multe cursuri în zona de design floral, să se educe pe partea de eficientizare a resurselor şi să folosească, pe cât posibil, materiale cât mai sustenabile în aranjamentele pe care le creează.

    Roxana Mihai spune că dacă ar fi să o ia de la capăt în antreprenoriat ar face-o fără să stea pe gânduri, iar paşii ar fi exact aceiaşi.

    „Aş lua-o de la capăt şi aş face fix acelaşi lucru. Nu regret că nu am început mai devreme pentru că cei şase ani din corporaţie m-au ajutat să mă pregătesc pentru viaţa de antreprenor. Mi-am dezvoltat o gândire structurată şi analitică.“

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

     

  • Povestea unei famili din România care a transformat o plantă într-o afacere profitabilă şi ce planuri de extindere au aceştia

    Povestea Aromaterre a început cu o mică plantaţie de lavandă, a continuat cu o grijă suplimentară odată cu apariţia unui copil în familia Simiciuc şi a culminat cu o doză de curaj pentru a fonda o afacere. Acum că brandul şi-a făcut deja intrarea pe piaţă, antreprenorii sunt hotărâţi să-i acorde şi mai mult timp pentru dezvoltare.

    Vero Simiciuc şi soţul ei, Ciprian, au înfiinţat o plantaţie de lavandă ca urmare a pasiunii lor pentru plantele aromatice. Încă din primul an şi-au dat seama că produse precum uleiul sau apa de lavandă nu pot susţine afacerea până la deplina maturizare şi eventuala extindere a plantaţiei, astfel încât şi-au dorit să găsească produse care să aducă o mai mare valoare adăugată. „Devenisem încă dinainte să se nască fiul nostru interesată de un mod de viaţă cât mai sustenabil şi citeam etichetele produselor alimentare pe care le cumpăram. Dar după naşterea fiului meu, am început să citesc etichetele produselor de îngrijire personală. Am ajuns atunci să înţeleg că unele ingrediente nu sunt deloc potrivite pentru o piele de bebeluş”, povesteşte Vero.

    Astfel, dorinţa familiei de a avea produse fabricate din plantele lor potrivite pentru pielea sensibilă a unui copil s-a materializat în producţia de săpunuri realizate  doar cu uleiuri vegetale. Au descoperit săpunul lichid de Castilia, iar la unul din târgurile locale la care au participat au mers şi cu acest produs – săpunul lichid pe care îl parfumaseră cu ulei esenţial de lavandă din cultura proprie.

    Publicul a primit foarte bine compoziţia şi acela a fost, practic, momentul în care au decis să-şi dezvolte afacerea în zona produselor de îngrijire. „Soţul meu, Ciprian, este mai implicat în zona de culturi de plante aromatice (lavandă, salvie, oregano). Plantele aromatice le distilăm şi producem uleiuri esenţiale şi ape florale pe care le vindem la Aromaterre, dar şi direct altor producători/ distribuitori.”

    Niciunul dintre ei nu provine din domeniul în care activează Aromaterre – Ciprian este inginer la bază, având în continuare un job în domeniu, iar Vero a lucrat în industria hotelieră pe partea de vânzări. Pentru a pune pe picioare businessul, au investit în plantele de lavandă, iar profitul a fost reinvestit pentru producţia de cosmetice naturale. „În 2023 am avut o cifră de afaceri de aproximativ 76.000 de lei şi un profit de 34.000 de lei, asta pentru că nu am apucat să mai facem unele investiţii la finalul anului trecut. În prezent nu avem angajaţi, eu sunt administrator şi eu mă ocup de partea de producţie, vânzări, marketing, cam tot ce ţine de o afacere”, spune Vero Simiciuc. Anul trecut, fondatorii Aromaterre au investit în optimizarea site-ului (SEO), iar anul acesta au început să şi vadă rezultate.

    Cel mai important proiect din 2023 a fost însă înlocuirea recipientelor de plastic de la deodorante şi balsamul de buze cu unele de carton, care sunt compostabile. Înlocuind recipientele, a fost nevoie să optimizeze reţeta din punctul de vedere al texturii ca să se potrivească în noul recipient. Dorinţa este să utilizeze cât mai puţin plastic în ambalarea produselor şi să caute soluţii cât mai prietenoase cu mediul. Dar şi cu cumpărătorii. „Clientul Aromaterre este o persoană informată, care are un trai sustenabil şi a integrat în viaţa de zi cu zi mici obiceiuri care vin în sprijinul unei vieţi cu mai puţin plastic, cu grijă faţă de natură. Sunt persoane care citesc etichetele şi pentru care e important fiecare ingredient, ambalajul în care vine produsul. De obicei, clienţii noştri sunt persoane cu venituri cel puţin medii şi cu studii superioare. Sunt cei care cunosc puterea plantelor şi cum funcţionează acestea, care preferă un produs cu extracte din plante care nu întotdeauna funcţionează instant, dar ale căror beneficii rămân în timp şi nu dau dependenţă.”

    Tot procesul de producţie are loc în localitatea Pişchia din judeţul Timiş, iar vânzările se fac prin intermediul site-ului Aromaterre şi cu ajutorul unor magazine de tip zero waste din Timişoara, Cluj-Napoca, Piatra Neamţ şi farmacii naturiste. Produsele se găsesc de asemenea şi pe platforma eMAG. Preţurile sunt, spune Vero Simiciuc, mai mari decât cele ale produselor convenţionale, dar asta pentru că şi ingredientele sunt altele. De exemplu, în gelurile de duş Aromaterre, uleiul de măsline este un ingredient important, dar şi un ingredient cunoscut ca fiind scump. Un astfel de gel de duş, cu mult ulei de măsline, este intens hidratant şi hrănitor pentru piele. Poate fi produs şi la un cost mai mic, dar atunci nu ar mai fi la fel de benefic.

    Pentru Vero şi soţul ei, cea mai mare provocare în gestionarea afacerii este timpul, dar nici lipsa predictibilităţii fiscale nu trece fără efecte. „Încă învăţ că trebuie să-mi găsesc parteneri care pot face mai bine decât mine unele lucruri care ţin de marketing sau optimizări de site. Dacă la început mă lăsam purtată de val, am învăţat că un plan mă aduce mai repede mai aproape de rezultatele pe care mi le doresc. Când am început, nu am pornit clar cu gândul că va deveni o afacere din care să susţin un venit.” Începând din 2024, Vero şi-a propus să se implice mai mult în Aromaterre, crescând numărul de ore lucrate pentru consolidarea afacerii. Iar efectele deja se văd, spune ea.  

    Înainte de Aromaterre, Vero Simiciuc a lucrat în industria hotelieră pe partea de vânzări.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Photo Video 360 – cabine foto (Bucureşti)

    Fondatori: Roxana şi Vasile Bănică

    Investiţii: câteva zeci de mii de euro

    ThoSay – brand de bijuterii din aur (Bucureşti)

    Fondatoare: Anamaria Chiorean

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: online, New York

    Băiatul cu Ouă – fermă de găini ouătoare (jud. Prahova)

    Fondator: Alex Moraru

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Prezenţă: în Bucureşti, Ploieşti şi localităţile din jur

    Magazin online cu ulei de măsline

    Fondatoare: Alexandra Ghiţă

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 280.000 de lei (56.000 de euro)

    Prezenţă: online, în băcănii şi magazine specializate

    Anca Burlacu – designer grafic (Bucureşti)

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cine sunt cei doi români care au creat unul dintre cele mai longevive şi iubite locuri unde îţi poţi răsfăţa papilele din Bucureşti

    La Nu Ştiu Cine este numele unuia dintre cele mai longevive locuri de îndulcit o ieşire în oraş, o clătitărie gândită şi inaugurată de Răzvan Briciag şi Valentin Dulea. Conceptul a fost creat în 2015, în Cluj, de cei doi artişti plastici, cu scopul de a recontextuliza clătita clasică. Ce-a urmat a dat peste cap papilele gustative ale pofticioşilor.

    Am creat o nouă formă de prezentare, de aşezare a ingredientelor, texturi, gust, şi pe toate astea le-am asociat cu nume de pictori celebri. Asocierea nu este întâmplătoare, gama cromatică a artiştilor se regăseşte în culorile ingredientelor clătitelor”, spune Valentin Dulea. El şi asociatul său, Răzvan Briciag, au studiat un an înainte de a porni conceptul, pentru a clarifica în detaliu tot ce au de făcut. Nici până acum n-au încetat să înveţe şi lucrează în continuare la rafinarea detaliilorCât despre denumirile produselor pe care le fac şi le vând, ele evocă artişti care nu au nevoie de prezentări şi explicaţii, de la Grigorescu la Picasso şi Van Gogh. „Investiţia a fost treptată, am tot reinvestit pentru a ne putea dezvolta.” După participări la unele dintre cele mai cunoscute festivaluri cu street-food din România, clătităria şi-a format rapid un public de amatori. Iar de acolo a continuat dezvoltarea. În 2023, de pildă, cei doi fondatori s-au concentrat pe sistemul de francizare.

    Astfel, cele două food-truckuri pe care le aveau le-au dat celor mai vechi colegi din echipa La Nu Ştiu Cine, care care deja cunoşteau şi erau familiarizaţi cu toate procedurile, astfel încât să poată gestiona singuri evenimente de street-food. Răzvan şi Valentin au rămas cu un spaţiu fix din Piaţa Muzeului din Cluj-Napoca. Iar planurile de dezvoltare nu se opresc aici, pentru că, după atâţia ani de stat doar în provincie, vor să facă ceva mai mult.

    „Anul acesta avem în plan deschiderea unui spaţiu în Bucureşti, pe lângă cel pe care îl avem deja în Cluj-Napoca şi care funcţionează de şase ani”, mai spune Valentin Dulea. Cine vine La Nu Ştiu Cine? Vin oameni din toate categoriile sociale şi de toate vârstele, dar evident că, desertul fiind vedeta, publicul feminin este dominant. „Totul se produce acolo unde ne găsiţi, cu ingrediente proaspete şi de calitate. Preţurile variază între 22 şi 34 de lei în funcţie de produs.” Valentin Dulea spune că drumul până aici în industria HoReCa l-a învăţat că o aventură antreprenorială necesită timp şi răbdare pentru dezvoltare.

    În cele din urmă, inevitabil, se va vedea şi creşterea. „Provocările ţin de noi, de a fi competitivi, de a avea raporturi corecte calitate-cantitate-preţ, de a fi mulţumiţi clienţii şi de a-i revedea.” Clătitele La Nu Ştiu Cine au ajuns până acum la Untold, Electric Castle, Neversea, Jazz in the Park şi chiar Eat & Meat din München, alături de multe alte evenimente având street-food ca tematică principală. În total, peste 100 de evenimente s-au adunat în portofoliul clătităriei fondate de Răzvan Briciag şi Valentin Dulea în cei peste opt ani de activitate.    ■

    Clătitele La Nu Ştiu Cine au ajuns până acum la Untold, Electric Castle, Neversea, Jazz in the Park şi chiar Eat & Meat din München, alături de multe alte evenimente având street-food ca tematică principală.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Pottery Paw – atelier de ceramică (Bucureşti)

    Fondatoare: Xantya Turcu

    Investiţii: peste 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 15.000 de lei (3.000 de euro)

    Prezenţă: în două magazine din Bucureşti

    Lexure Legal Hub – hub de servicii juridice (Bucureşti)

    Fondatori: Adrian Şandru, George Zlati şi Dorel Herinean

    Prezenţă: Bucureşti

    Parentool – aplicaţie mobilă pentru părinţi (Bucureşti)

    Fondatoare: Petruţa Ţuligă

    Investiţie iniţială: 6.000 de lei (1.200 de euro)

    Cifră de afaceri în 2023: 80.000 de lei (16.000 de euro)

    Prezenţă: online

    U LAV – sucuri naturale presate la rece (Bucureşti)

    Fondatoare: Geanina Manea

    Investiţii: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    Footshape Studio – magazin online cu încălţăminte barefoot (Târgovişte)

    Fondatori: Denisa şi Vlad Ioan

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cine este românca ce a decis să renunţe la un job sigur în străinătate pentru o idee aproape nebunească de antreprenoriat în ţara natală

    Un punct de inflexiune şi o dorinţă de a schimba macazul au condus-o pe Georgiana Ghiciuc la un business născut din pasiunea ei dintotdeauna – pantofii. Locuia în Berlin, astfel că o schimbare a fost şi revenirea în ţară. O decizie aproape nebunească, aşa că brandul pornit de la zero trebuia să reflecte asta.

    „După 14 ani de lucrat în servicii, m-am hotărât că ar fi frumos să schimb radical macazul şi să mă ocup de pasiunea mea dintotdeauna – pantofii. Pur şi simplu m-am întrebat ce aş face în viaţă dacă ar fi să aleg ceva ce mă pasionează cu adevărat şi am ajuns la ideea de pantofi cu toc”, povesteşte Georgiana, fondatoarea MAD Shoes. Aşa că a lăsat Germania pentru România şi a găsit aici un furnizor local care lucrează pantofii manual.

    Sunt pantofi din satin, cu accesorii lucrate de artişti români şi internaţionali, ceea ce face ca fiecare model să fie unic. Micile detalii sunt din sticlă sau porţelan, iar în plan sunt şi unele din metal pentru colecţiile viitoare. Uşor nu a fost până acum, pentru că provocările sunt multiple. Simplul fapt că atunci când a pornit, în toamna anului 2023, nu cunoştea mai deloc domeniul în care a intrat a fost un obstacol serios. Dar Georgiana învaţă permanent despre ce înseamnă producţia de pantofi şi îşi formează deja ochiul astfel încât să recunoască din prima un pantof lucrat excelent. Şi marketingul este o provocare. „Oricine poate produce pantofi, dar dificultatea majoră este să-i vinzi. Poziţionarea şi definirea unei pieţe exacte e problema cu care se luptă cele mai multe branduri. Şi, deşi suntem experţi în marketing B2B, marketingul direct către consumator e cu totul altă poveste. Mărturisesc că poziţionarea acestui gen de produs într-o piaţă ultracompetitivă nu e deloc uşoară.”

    Experienţa Georgianei Ghiciuc este în comunicare şi marketing digital, având în spate un master de profil în Franţa, pe lângă un doctorat în comunicare politică. În 2014, a fondat o mică agenţie de marketing digital şi employer branding – Beaglecat, iar în Germania a lucrat în calitate de consultant în marketing şi cultură organizaţională. Aşadar, nici cunoştinţele, nici experienţa în promovare nu-i lipsesc. A mai adăugat o investiţie estimată la peste 30.000 de euro în ultima jumătate de an şi a ajuns cu MAD Shoes în punctul în care munceşte la consolidarea brandului pe o piaţă deja aglomerată. „Suntem implicate eu şi colega mea din agenţia de marketing şi lucrăm cu o serie de colaboratori. Partea de producţie am externalizat-o către fabrica din Bucureşti. Noi gândim numai designul şi ţinem legătura cu furnizorii.”

    MAD Shoes este pentru femeile cărora leplac brandurile de lux, dar care vor să se diferenţieze în noianul de opţiuni pe care le oferă piaţa. Nu sunt neapărat obsedate de modă, dar adoptă uneori ţinute mai îndrăzneţe. Sunt femei pasionate de artă şi care ţin la sustenabilitate când vine vorba de brandurile de modă pe care le poartă. „De aceea pantofii noştri, în ediţie limitată, lucraţi cu artişti naţionali şi internaţionali, pot fi purtaţi şi de femeile din zona corporate, şi de cele care îşi doresc să faca din modă un statement.” Producţia unei perechi de pantofi MAD Shoes costă în medie 100 de euro, sumă la care se adaugă costurile cu care vin accesoriile, ambalajul şi toată munca de marketing. Ce îşi doreşte Georgiana Ghiciuc mai departe? „Ne dorim ca anul acesta să ajungem la piaţa noastră ţintă în măsură cât mai mare – femeile din Europa de Vest. Şi să punctăm mai clar viziunea brandului: aceea de a aduce împreună măiestria pantofilor handmade şi creativitatea artiştilor plastici.”   

     

    „Oricine poate produce pantofi, dar dificultatea majoră este să-i vinzi. Poziţionarea şi definirea unei pieţe exacte e problema cu care se luptă cele mai multe branduri.“ – Georgiana Ghiciuc, fondatoare MAD Shoes

    Producţia unei perechi de pantofi MAD Shoes costă în medie 100 de euro, sumă la care se adaugă costurile cu care vin accesoriile, ambalajul şi toată munca de marketing.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Le Chat Gourmand – cofetărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Andra Safta

    Prezenţă: în zona de nord a Capitalei

    Saint Roastery – cafenea de specialitate (Bucureşti)

    Fondatori: Simona şi Ionuţ Croitoru

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 650.000 de euro

    Prezenţă: în zona Victoriei din Bucureşti

    Luna Rock – glamping (judeţul Vâlcea)

    Fondator: Marius Dumitran

    Investiţie: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 13.000 de euro

    Prezenţă: Brezoi, jud. Vâlcea

    ProMold Sib – fabrică de piese metalice de precizie (Sibiu)

    Fondator: Sergiu Opriş

    Investiţie iniţială: peste 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 300.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Atelier Răpeanu – atelier de obiecte din lemn masiv (Bucureşti)

    Fondator: Dragoş Răpeanu

    Investiţie iniţială: 1.500-2.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la Zero. O familie din Constanţa a pariat pe o afacere inedită: paie de băut din tulpini din grâu. „Vrem să intrăm cu produsele în HoReCa“

    ♦ Investiţia în dezvoltarea acestei afaceri s-a ridicat la 50.000 de euro ♦ Pentru a realiza produsul finit, echipa Pai din Pai recoltează tulpinile de grâu, le taie manual, apoi le sterilizează şi le ambalează.

    Pentru Andreea Chiţu pandemia a coincis cu întoarcerea în ţară după o perioadă petrecută în Franţa, iar revenirea pe plaiuri mioritice a venit la pachet şi cu căutarea unui nou drum în carieră.

    Observând o filmare cu un fermier din Franţa care producea la scară mică paie de băut din secară s-a gândit să creeze un business similar. Aşa a apărut Pai din Pai, un start-up în domeniul paielor de băut din tulpini de grâu. „Voiam să fructific experienţa mea din Franţa şi atunci am hotărât împreună cu vărul meu să aducem şi în România această soluţie inovatoare”, a povestit Andreea Chiţu în cadrul emisiunii Afaceri de la Zero.

    Practic, din 2021 utilizarea paielor de băut din plastic de unică folosinţă este interzisă, iar pe acest teren Andreea Chiţu şi familia ei extinsă au pus bazele unei afaceri mai puţin obişnuite în România. Parteneri în acest business sunt şi Alexandra Ivana şi tatăl ei, acesta din urmă activând în agricultură de 20 de ani şi lucrând în prezent 80 de hectare de teren.

    „Paiele noastre sunt 100% naturale şi biodegradabile, având un impact neutru atât asupra mediului, cât şi asupra sănătăţii, pentru că acestea nu sunt tratate chimic. Şi o altă caracteristică foarte importantă a paielor biodegradabile este faptul că acestea sunt foarte rezistente, se pot folosi atât la  băuturi foarte calde, cât şi la băuturi foarte reci şi nu alterează gustul băuturii”, a punctat Alexandra Ivana, studentă la facultatea de marketing şi omul responsabil de promovare în echipa Pai din Pai, formată din şase oameni.

    Ea menţionează că pentru realizarea paielor nu este necesar un anumit tip de grâu, ci se recoltează spicul separat, iar tulpina trebuie să rămână întreagă. „Apoi această tulpină este strânsă în snopi, este culeasă cu braţele de pe câmp, este tăiată manual, cu foarfeca spălată, sterilizată, ulterior pusă în ambalaje de hârtie reciclabile, fără lipici, fără adezivi, cu cutii cu autoformare, tocmai pentru a avea un impact neutru pentru paiele de băut”.

    Pai din Pai s-a lansat recent la un festival dedicat cafelei din Bucureşti, iar Andreea Chiţu spune că părerile au fost atât pro, cât şi contra. „Au fost oameni de dreptul entuziasmaţi de această idee, pentru că este un pai rezistent în băuturile calde şi rezistent în băuturile reci şi nu alterează gustul. Au fost oamenii ce ne-au şocat cu reacţia lor, au spus dacă se putea asta, de ce nu s-a făcut până acum, dar ţin să le precizez că în Bucureştiul anilor 70 în restaurante era folosit paiul de grâu. Ideea nu este atât de inovatoare, pur şi simplu căutăm să ne întoarcem drumul la origini, aşa cum trăiam odată în mod natural”, a menţionat ea.

    Andreea Chiţu subliniază că la acest proiect a lucrat mai bine de un an şi în prezent nu mai există alt producător de astfel de paie. „În luna februarie am dat drumul magazinului nostru online şi în luna martie am intrat pe platforma eMag pentru că ne-am dorit să intrăm în legătură directă cu consumatorul final. Considerăm că el va crea şi va dicta piaţa şi trebuie să ştie care această opţiune în România a unui produs natural produs în România”. Mai departe, ţinta este listarea produselor în restaurante şi baruri.

    „În momentul de faţă, mai potrivit ni se pare să intrăm în HoReca. Asta ne va permite să creştem organic cu firma noastră. Pe de altă parte, legea AGEC întârzie să se pună în aplicare în România. Ea există, dar nu se aplică încă interzicea operatorilor economici folosirea paielor de plastic pentru unică folosinţă. Considerăm că Horeca nu are astăzi o soluţie viabilă pentru clienţi şi atunci ne dorim să ajungem la tot ce înseamnă restaurante, cafenele, baruri, festivaluri”.

     În dezvoltarea Pai din Pai, antreprenorii au investit 50.000 de euro. Spaţiul în care funcţionează unitatea Pai din Pai se află în judeţul Constanţa, aproape de graniţa cu Bulgaria.

    „A fost necesară renovarea unui spaţiu de depozitare şi transformarea în spaţiul de producţie. Cum spuneam, chiar dacă suntem o producţie artizanală, trebuie să respectăm nişte norme în vigoare şi să ne adresăm cu un produs curat consumatorului final”.  Mai departe, antreprenorii şi-au propus să crească organic, să fie prezenţi la cât mai multe festivaluri şi în cât mai multe locaţii HoReCa, în special de pe litoral.

    „Vrem să ne lansăm cele două produse- paiele din orz şi paiele de secară, pentru că avem deja feedback-ul de pe piaţă, a fost testat acest produs şi mulţi clienţi îşi doresc să-l folosească”, a menţionat Andreea Chiţu.

    Alexandra Ivana şi Andreea Chiţu, fondatoare, Pai din Pai: Mai potrivit ni se pare să intrăm în Horeca. Asta ne va permite să creştem organic cu firma noastră. Pe de altă parte, legea AGEC întârzie să se pună în aplicare în România. Ea există, dar nu aplică încă interzicerea operatorilor economici folosirea paielor de plastic pentru unică folosinţă.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇒ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇒ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Povestea românilor care au renunţat la locurile de muncă şi au mizat pe o afacere bazată pe un mestesug. Acum produse lor sunt cumpărate de oameni din toată lumea

    Szidonia Szénási a început să realizeze obiecte din porţelan acum circa zece ani, când avea nevoie de o schimbare de carieră, iar contractul de muncă stătea să expire. Mai târziu i s-a alăturat şi soţul ei Zsolt, iar împreună fac astăzi echipă în Blue Petal, un brand care realizează obiecte din porţelan în Floreşti (jud. Cluj). Cum a început totul?

    Socrul meu lucra pe cont propriu la o comandă de mărţişoare realizate din porţelan, mi-a arătat tainele meseriei, eram fascinată şi am preluat ştafeta. Nu aveam absolut nicio experienţă, eu am absolvit facultatea de medicină veterinară, specializarea biotehnologii, iar Zsolt e arhitect. În copilărie m-am jucat puţin cu lutul şi îmi aduc aminte că şi atunci mi-a plăcut”, povesteşte Szidonia. Practic, bazele meseriei le-a învăţat de la socrul său, care a lucrat la fosta fabrică de porţelan Iris. A văzut şi tutoriale, a citit cărţi, dar inevitabil la început avea multe eşecuri, din care a învăţat foarte multe, după cum recunoaşte ea.

    „În continuare învăţăm, cred că acest proces nu se va opri niciodată”, recunoaşte Szidonia, care îşi aminteşte că prima comandă realizată a fost una de mărţişoare preluată de la socrul său, iar pentru a finaliza această comandă aveau nevoie şi de o formă juridică. Aşa au ales PFA-ul, dar fără a avea planuri în a dezvolta un business în adevăratul sens al cuvântului.

    „După predarea comenzii am rămas cu câteva mărţişoare, pe care le-am realizat în plus, doar cu scopul de a face cunoştinţă cu materialul. Am aflat de la o fostă colegă de serviciu că primăria urma să organizeze târg de mărţişor în centrul Clujului. Ne-am înscris, am fost acceptaţi, iar primul nostru târg a fost cu succes.” Mulţumită acestui târg, cei doi antreprenori au reuşit să se înscrie în Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni şi au participat la târgurile organizate de către această asociaţie. Iar acest lucru le-a fost de real ajutor, mai ales că erau la început de drum.

    Astăzi, Blue Petal realizează bijuterii, căni, obiecte decor, şi produse de sezon: mărţişoare, globuri. Însă, ca hobby, ei mai realizează şi figurine croşetate.

    „Materia de bază – caolinul, glazura transparentă  – o achiziţionăm de la Interceram din Sighişoara, o parte din pigmenţi şi glazuri de la Cerasil şi o parte consistentă de coloranţi şi glazuri de efect din străinătate. Din păcate la noi în ţară nu avem foarte multe opţiuni. Cea mai importantă sursă de inspiraţie sunt animăluţele noastre, natura, universul”, menţionează Szidonia. Cei doi antreprenori sunt prezenţi cu produsele atât la diverse târguri, iar prezenţa la aceste târguri o anunţă pe Facebook şi Instagram, dar produsele sunt disponibile şi în magazinul online Blue Petal.

    Szidonia Szénási menţionează că pentru a dezvolta o astfel de afacere ai nevoie în primul rând de un spaţiu adecvat, iar ei au reuşit să transforme un garaj în atelier.

    „Cea mai importantă investiţie, şi care a necesitat şi cel mai mare efort financiar, a fost cuptorul de ardere şi cabina de glazurare. Activitatea am început-o cu un cuptoraş de 16 litri moştenit de la tatăl lui Zsolt, dar repede ne-am dat seama că avem nevoie de unul mai mare. Momentan folosim un cuptor de 130 litri, desigur există şi cuptoare de capacitate mai mare, mai profesionale, dar pentru noi e suficient acesta.” În plus, au mai avut nevoie de rafturi, masă de lucru, ustensile, iar antreprenoarea punctează că mai sunt costuri periodice legate de materia primă, consumul electric, formele de gips (produsele Blue Petal sunt turnate în forme), taxele de târg. De unde vin clienţii Blue Petal?

    „Participând la târguri avem clienţi şi din ţară dar şi din străinătate. Produsele noastre au călătorit până în Franţa, Cehia, Anglia, Austria, Olanda etc., chiar ne-am gândit să facem o hartă cu ţările în care au ajuns produsele noastre”, mai spune Szidonia. Ea adaugă că realizează la comandă şi medalii din porţelan pentru diferite competiţii sportive, pentru care are comenzi în general şi de 200-300 de bucăţi.

    „Clienţii noştri apreciază calitatea, atenţia la detalii, unicitatea şi personalitatea produselor. Fiecare produs este realizat, pictat manual, sunt colorate, vesele.” Cei doi antreprenori se promovează la târguri, dar şi prin social media şi Google.

    Ce urmează pentru Blue Petal?

    „Nu avem un plan prestabilit, amândoi trăim clipa, acceptăm ce ne oferă viaţa, ne adaptăm. Desigur, mereu avem idei noi pe care vrem să le realizăm, să le încercăm. Ne dorim să fim mai prezenţi online, iar peste trei ani sperăm să fim tot aşa, să îmbunătăţim şi mai mult calitatea produselor nostre”, a conchis Szidonia Szénási.   

    „Participând la târguri avem clienţi şi din ţară dar şi din străinătate. Produsele noastre au călătorit până în Franţa, Cehia, Anglia, Austria, Olanda etc.“ – Szidonia şi Zsolt Szénási, fondatori, Blue Petal

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Suits by David C

    Prezenţă: Bucureşti, Calea Dorobanţilor

    Fondator:David Ciocodeică

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Încasări maxime/lună: 20.000 de euro

    Rovyo Cosmetics

    Fondatoare: Rodica Dumitru

    Prezenţă: online, magazine din Bucureşti

    Adamo Atelier

    Fondator: Alexandru Adam

    Locaţie: Bucureşti

    Draos Research

    Fondator: Dragoş Avidal

    Cifra de afaceri: circa 100.000 euro/an

    OMU Design

    Fondator: Ionuţ Petre

    Locaţie atelier: Câmpina

    Venituri anuale: circa 150.000 de euro

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Afaceri de la Zero. Răzvan Iagamoş s-a întors din Londra la Baia Mare ca să deschidă o cafenea de specialitate cu prăjitorie. „La Londra costul greşelii ar fi fost mult mai mare“

    ♦ A renunţat la jobul pe care îl avea şi, de zece ani, este doar antreprenor în acest business ♦ Acum opt ani a început să şi călătorească foarte mult ca să cunoască partenerii cu care lucrează, la origini.

    Răzvan Iagamoş locuia în Londra atunci când a descoperit cafeaua de specialitate pentru prima dată, ajungând chiar să interacţioneze cu oameni din acest business. L-au fascinat această băutură şi potenţialul de a dezvolta o afacere în domeniu, aşa că, în urmă cu zece ani, s-a întors acasă, în Baia Mare, şi a deschis chiar el un local specializat în cafea, cu numele Pressco.

    „În primii ani, prăjeam cafeaua în acelaşi loc unde era şi cafeneaua, dar ulterior am scalat şi am deschis o prăjitorie separat, într-un spaţiu mult mai mare. Iniţial mi-am dorit o cafenea, voiam să pot să prepar cafea foarte bună. Acum zece ani, piaţa era limitată, nu erau foarte multe opţiuni. Am făcut un curs de barista la Bucureşti şi atunci am căutat să deschid şi prăjitoria“, a povestit Răzvan Iagamoş la emisiunea online ZF Afaceri de la zero.

    În Londra a descoperit prăjitorii de cafea de specialitate din Australia, Noua Zeelandă şi a aflat că există concepte de locuri în care se şi servea, dar se şi prăjea cafea.

    „Am ales să mă întorc în Baia Mare să pornesc acest business, pentru că la Londra costul greşelii ar fi fost mult mai mare. Aici însă, toate costurile au fost mult mai accesibile şi am putut să învăţ. Iniţial, investiţia a fost în jur de 50.000-60.000 de euro, din surse proprii.“

    A renunţat la jobul pe care îl avea şi, de zece ani, este doar antreprenor în acest business, iar acum opt ani a început să şi călătorească foarte mult ca să cunoască partenerii cu care lucrează, la origini. „Am început în Columbia, unde merg aproape în fiecare an. Acolo sunt mai multe comunităţi care produc cafea special pentru noi, în loturi foarte mici.“

    „Acum cinci ani am început o colaborare nouă şi în Peru. Am mai mers în Bolivia, Costa Rica, Nicaragua, iar anul acesta am încheiat un parteneriat în Etiopia. Vreau să construiesc un profil de gust specific pentru Pressco.“

    Răzvan Iagamoş vinde cafeaua în propria cafenea, dar şi online, având de asemenea parteneri în câteva oraşe – Bucureşti (Ototo, Baristro, Perfect Simplu), Cluj-Napoca (Roadsted), Timişoara (Doppio). Preţul variază în funcţie de tipul cafelei – pe site, o pungă de 250 de grame pleacă de 45 de lei şi poate ajunge şi la 150 de lei, dacă e vorba de un lot mai rar.

    „Publicul s-a schimbat foarte mult în aceşti ani de când avem businessul. Oamenii consumă acum mult mai puţin lapte în cafea şi aproape deloc zahăr. Piaţa este competitivă în Baia Mare, mai sunt şi alte cafenele şi prăjitorii în oraş.“

    Pressco a ajuns anul trecut la 590.000 de euro cifră de afaceri, iar fondatorul spune că există cu siguranţă potenţial pentru mai mult. Totuşi, el nu-şi doreşte o multiplicare a brandului Pressco în alte oraşe, ci vrea să selecteze cu atenţie partenerii cu care lucrează.

    „Avem tot mai mulţi parteneri şi în străinătate, care îşi doresc cafeaua noastră. Cu siguranţă nu venim în Bucureşti, vrem ca Pressco să rămână cu un singur spaţiu în Baia Mare.“

    Una dintre dorinţele lui Răzvan este poată aduce mai multă cafea din Yemen, însă spune că, din păcate, condiţiile de acolo nu prea permit exportul.

    „Acum mă concentrez mai mult pe zona Africii, merg către origini mai greu accesibile, dar cu cafea foarte bună.“

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Afaceri de la Zero. Alexandra Istrate a pariat pe brandul de accesorii pentru animale MASH şi vrea să deschidă propriul magazin

    ♦ În prezent, Alexandra Istrate lucrează singură în atelierul ei aflat la 30 de kilometri de Bucureşti, însă spune că următorul pas în dezvoltarea businessului este căutarea unui ajutor.

    Alexandra Istrate şi-a pus la încercare îndeletnicirile în ale realizării de zgărzi pentru câini într-o vacanţă şi de la pasiune a trecut treptat la un business şi la a fi 24/7 antreprenor, astfel că a lansat brandul MASH, care realizează accesorii în special pentru câini.

    „Acum realizez lese, zgărzi şi coliere şi un colier cu efect repelent, natural. Mă axez foarte mult pe animale mari, câini foarte puternici care trag în lesă. Urmează să fac nişte produse şi pentru câini mici şi foarte mici. Şi în prezent lucrez şi la câteva hamuri, dar având în vedere că toate produsele mele sunt realizate la comandă, e mai dificil să găsesc un model de ham care să nu implice foarte multe măsurători”, a povestit Alexandra Istrate în cadrul ZF Afaceri de la Zero.

    Primii clienţi au venit încă de pe vremea când Alexandra era dog walker, dar şi datorită dresajului de care ea se ocupa, iar treptat a câştigat tot mai mulţi clienţi.

    „ Produsele MASH se diferenţiază de alte produse în primul rând prin materialul pe care îl folosesc, care încă nu este destul de cunoscut la noi. E un material foarte rezistent, care se curăţă foarte uşor, nu reţine microbi sau mirosuri, sau orice dă bătăi de cap, pentru că în general câinii se murdăresc şi sunt mulţi care au şi sensibilităţi. Toate produsele sunt făcute la comadă pe măsura şi dorinţele clientului”, a precizat ea.

    În plus, Alexandra adaugă faptul că ţine cont şi de rasa câinelui, de tipul de plimbări pe care le are, de temperament. Pentru a realiza o zgardă de exemplu ea are nevoie de minimum 30 de minute, depinzând foarte mult de model, de detalii şi de finisarea produsului, mai ales că în prezent nu printează „in house” produsele, ci are un colaborator. Pe site-uri precum Iarmaroc, MASH are şi produse disponibile gata realizate, însă cei care vor să dea o comandă personalizată o pot contacta pe Alexandra prin intermediul reţelelor de socializare MASH.

    „Eu sunt activă, foarte activă pe social media, mai mult pe Instagram, dar cel mai mult şi cel mai prolific în promovare, să zic aşa, este cuvântul clientului. Ei vorbesc mai departe cu prietenii şi tot aşa”. Ea menţionează că pentru început o astfel de afacere se poate începe cu câteva mii de lei, în funcţie de tipul de echipamente ales, însă treptat este nevoie de echipamente cât mai performante.

    Alexandra crede că mai este loc de dezvoltare în acest segment de piaţă pentru că nu sunt mulţi artizani care să creeze manual accesorii pentru animale de companie.

    „Următorul pas foarte important şi necesar în dezvoltarea MASH este găsirea unui ajutor ca să pot să grăbesc cumva procesul de producţie în sine. Iar planul pentru viitor este deschiderea unui spaţiu, care să fie mult mai mult decât un magazin, ca oamenii să îşi ridice comenzile, să vină să bea o cafea şi să îşi aducă câinele”, a mai povestit antreprenoarea, care adaugă faptul că trebuie să găsească un spaţiu mai aproape de Bucureşti.

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ⇔ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ⇔ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Românca ce a decis să renunţe la un job sigur în Germania pentru o idee aproape nebunească de antreprenoriat în ţara natală

    Un punct de inflexiune şi o dorinţă de a schimba macazul au condus-o pe Georgiana Ghiciuc la un business născut din pasiunea ei dintotdeauna – pantofii. Locuia în Berlin, astfel că o schimbare a fost şi revenirea în ţară. O decizie aproape nebunească, aşa că brandul pornit de la zero trebuia să reflecte asta.

    „După 14 ani de lucrat în servicii, m-am hotărât că ar fi frumos să schimb radical macazul şi să mă ocup de pasiunea mea dintotdeauna – pantofii. Pur şi simplu m-am întrebat ce aş face în viaţă dacă ar fi să aleg ceva ce mă pasionează cu adevărat şi am ajuns la ideea de pantofi cu toc”, povesteşte Georgiana, fondatoarea MAD Shoes. Aşa că a lăsat Germania pentru România şi a găsit aici un furnizor local care lucrează pantofii manual.

    Sunt pantofi din satin, cu accesorii lucrate de artişti români şi internaţionali, ceea ce face ca fiecare model să fie unic. Micile detalii sunt din sticlă sau porţelan, iar în plan sunt şi unele din metal pentru colecţiile viitoare. Uşor nu a fost până acum, pentru că provocările sunt multiple. Simplul fapt că atunci când a pornit, în toamna anului 2023, nu cunoştea mai deloc domeniul în care a intrat a fost un obstacol serios. Dar Georgiana învaţă permanent despre ce înseamnă producţia de pantofi şi îşi formează deja ochiul astfel încât să recunoască din prima un pantof lucrat excelent. Şi marketingul este o provocare. „Oricine poate produce pantofi, dar dificultatea majoră este să-i vinzi. Poziţionarea şi definirea unei pieţe exacte e problema cu care se luptă cele mai multe branduri. Şi, deşi suntem experţi în marketing B2B, marketingul direct către consumator e cu totul altă poveste. Mărturisesc că poziţionarea acestui gen de produs într-o piaţă ultracompetitivă nu e deloc uşoară.”

    Experienţa Georgianei Ghiciuc este în comunicare şi marketing digital, având în spate un master de profil în Franţa, pe lângă un doctorat în comunicare politică. În 2014, a fondat o mică agenţie de marketing digital şi employer branding – Beaglecat, iar în Germania a lucrat în calitate de consultant în marketing şi cultură organizaţională. Aşadar, nici cunoştinţele, nici experienţa în promovare nu-i lipsesc. A mai adăugat o investiţie estimată la peste 30.000 de euro în ultima jumătate de an şi a ajuns cu MAD Shoes în punctul în care munceşte la consolidarea brandului pe o piaţă deja aglomerată. „Suntem implicate eu şi colega mea din agenţia de marketing şi lucrăm cu o serie de colaboratori. Partea de producţie am externalizat-o către fabrica din Bucureşti. Noi gândim numai designul şi ţinem legătura cu furnizorii.”

    MAD Shoes este pentru femeile cărora leplac brandurile de lux, dar care vor să se diferenţieze în noianul de opţiuni pe care le oferă piaţa. Nu sunt neapărat obsedate de modă, dar adoptă uneori ţinute mai îndrăzneţe. Sunt femei pasionate de artă şi care ţin la sustenabilitate când vine vorba de brandurile de modă pe care le poartă. „De aceea pantofii noştri, în ediţie limitată, lucraţi cu artişti naţionali şi internaţionali, pot fi purtaţi şi de femeile din zona corporate, şi de cele care îşi doresc să faca din modă un statement.” Producţia unei perechi de pantofi MAD Shoes costă în medie 100 de euro, sumă la care se adaugă costurile cu care vin accesoriile, ambalajul şi toată munca de marketing. Ce îşi doreşte Georgiana Ghiciuc mai departe? „Ne dorim ca anul acesta să ajungem la piaţa noastră ţintă în măsură cât mai mare – femeile din Europa de Vest. Şi să punctăm mai clar viziunea brandului: aceea de a aduce împreună măiestria pantofilor handmade şi creativitatea artiştilor plastici.”   

    „Oricine poate produce pantofi, dar dificultatea majoră este să-i vinzi. Poziţionarea şi definirea unei pieţe exacte e problema cu care se luptă cele mai multe branduri.“ – Georgiana Ghiciuc, fondatoare MAD Shoes

    Producţia unei perechi de pantofi MAD Shoes costă în medie 100 de euro, sumă la care se adaugă costurile cu care vin accesoriile, ambalajul şi toată munca de marketing.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Le Chat Gourmand – cofetărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Andra Safta

    Prezenţă: în zona de nord a Capitalei

    Saint Roastery – cafenea de specialitate (Bucureşti)

    Fondatori: Simona şi Ionuţ Croitoru

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 650.000 de euro

    Prezenţă: în zona Victoriei din Bucureşti

    Luna Rock – glamping (judeţul Vâlcea)

    Fondator: Marius Dumitran

    Investiţie: 50.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 13.000 de euro

    Prezenţă: Brezoi, jud. Vâlcea

    ProMold Sib – fabrică de piese metalice de precizie (Sibiu)

    Fondator: Sergiu Opriş

    Investiţie iniţială: peste 100.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2023: 300.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Atelier Răpeanu – atelier de obiecte din lemn masiv (Bucureşti)

    Fondator: Dragoş Răpeanu

    Investiţie iniţială: 1.500-2.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea unei afaceri româneşti construită de o tânără dintr-o pasiune jucăuşă. Totul a început mai mult ca o joacă

    Pentru Adriana Petrescu creativitatea este o calitate pe care o dezvoltă continuu de mai mulţi ani şi pe care a exprimat-o cel mai bine în domeniul designului, activitate pe care o desfăşoară încă din 2010. Pandemia a schimbat traiectoria carierei ei şi a dus-o într-o zonă de creativitate jucăuşă. Ba mai mult, imaginaţia copilului interior, pasiunea pentru teatru şi pentru ilustraţii de cărţi, dar şi viziunea designerului atent la forme şi volume s-au transpus în brandul de figurine Naturo Domo. Care este povestea brandului lansat în 2021?

    „Naturo Domo a început mai mult din joacă. Fiind o persoană foarte creativă trebuia să găsesc un mod de exprimare. Nu aveam absolut nicio idee despremaşini de cusut, tipare, materiale, toate îmi erau total necunoscute şi datorită conjuncturii m-am simţit liberă să fac lucrurile în felul meu. Primele figurine au fost din lână 100% şi au continuat să fie din lână până în 2023, an în care am regândit şi reorganizat conceptul Naturo Domo”, povesteşte Adriana Petrescu, fondatoarea Naturo Domo. Această reorganizare a însemnat trecerea de la figurine care aminteau de lumea teatrului – având şi colaborări cu regizori/actori pentru diverse figurine -, poveşti şi fabule la figurine decorative cu un design foarte precis şi geometric realizate din bumbac certificat, pentru a oferi o calitate superioară şi rezistenţă.

    Primele figurile Naturo Domo s-au vândut chiar în 2021, prin intermediul magazinului online al brandului. Alte figurine au fost vândute în cadrul librăriei Modul Cărtureşti sau diverse expoziţii din galeriile de artă. Adriana Petrescu spune că practic nu ştie de ce a ales figurine şi nu alt tip de produse pe care să le creeze dar crede că punctul de plecare a fost teatrul pentru care are o mare pasiune, cărţile pentru copii pe care le-a ilustrat, dar şi anii de experienţă în designul grafic. „Acestea s-au întâlnit toate într-un punct comun şi aşa au apărut figurinele”, a punctat ea. De unde îşi găseşte inspiraţia? Tot din teatru, scenografie, literatură, artă, Japonia, studiourile Ghibli, Richard Hudson, Ion Popescu Gopo, Elisabeta Bostan, călătorii, natură ş.a.m.d.

    Astăzi, figurinele Naturo Domo se găsesc pe magazinul online propriu, dar brandul este activ şi pe Instagram. Deşi are sediul în Craiova, pentru Naturo Domo majoritatea clienţilor vin din Bucureşti şi din Cluj.  „Clienţii Naturo Domo sunt persoane care vor să completeze decorul unei camere sau amenajează un spaţiu pentru diverse activităţi educaţionale sau medicale sau persoane care pur şi simplu îşi fac un cadou. Cei mai mulţi clienţi vin din zona medicală, arhitectură/design interior sau IT”, a menţionat creatoarea brandului. De anul acesta, ea a început să lucreze şi cu stocuri, nu doar pe bază de comandă, aşa cum făcea până anul trecut, iar acest lucru o ajută să facă faţă în perioadele aglomerate. „Numărul figurinelor create până acum nu este unul spectaculos, dar este suficient de mare cât să avem încredere să mergem mai departe. În acestă etapă ne-am concentrat foarte mult pe calitatea şi diversitatea produselor. Personal cred şi prefer afacerile/activităţile care cresc treptat fără vârfuri prea mari la început”, a punctat antreprenoarea. Preţurile figurinelor încep de la 100 de lei şi ajung la 280 de lei.

    „Fiecare figurină este livrată într-un sac de pânză în care poate să fie depozitată.  În prezent cea mai scumpă figurină este o balenă de 67 cm, realizată din bumbac certificat OEKO-TEX 100, iar umplutura este din poliester hipoalergenic (super ball).”

    Investiţia în dezvoltarea atelierului şi a brandului a fost de circa 4.000 de euro, iar Adriana Petrescut spune că pentru a desfăşura o astfel de activitate este nevoie de un spaţiu în care să te poţi organiza bine, maşini de cusut (Naturo Domo are două), stocuri de materiale, magazin online etc. În plus, Adriana Petrescu spune că pentru că s-a ocupat singură de tot ce ţine machete, etichete, fotografii, a avut nevoie de programe de grafică şi imprimante. Ce planuri de viitor are Adriana Petrescu pentru Naturo Domo?

    „La acest capitol avem mai multe variante. Încă nu am stabilit un drum precis pentru că nu avem toate datele pentru fiecare variantă şi nu ştim ce ne-ar avantaja cel mai mult. Ce ştiu sigur în acest moment este că avem nevoie de un spaţiu mai mare şi de cât mai multe colaborări. (..) Cred că ideile noastre vor prinde rădăcini şi vor evolua!”, a conchis antreprenoarea.    

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Alexandra Irinciuc (atelier de producţie de genţi)

    Fondatoare: Alexandra Irinciuc

    Prezenţă: showroom online, târguri de profil, magazine din Bucureşti

    Teo Vlad Climb Adventure (organizare drumeţii montane)

    Fondator: Teo Vlad

    Venituri anuale maxime: 30.000 de euro

    KMD Travel (agenţie de turism)

    Fondatoare: Mihaela Patentaşu şi Doina Dumitraş

    Investiţie initială: 3.000 de lei

    Cifra de afaceri 2023: 80.000 de lei

    Chedo (cofetărie fără gluten)

    Fondatoare: Ana-Maria Cheran

    Investiţie iniţială: 140.000 de euro

    Cifra de afaceri estimă 2024: 100.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Galaxy Fun (loc de joacă)

    Fondatoare: Ema Rotunjanu

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Număr de evenimente lunare/în medie: 30

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.