BusinessMagazin

Tag: AEP

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    8,4 mld. euro
    suma pe care România ar putea s-o obţină din vânzarea acţiunilor la cele mai importante companii de stat, acoperind 6,3% din datoria publică, potrivit unui studiu al Institutului de cercetare Economică din Austria

    945 mil. euro
    deficitul contului curent al balanţei de plăţi pe primele opt luni, comparativ cu 489 mil. euro în aceeaşi perioadă a anului 2013

    1,8%
    scăderea la 31 august a datoriei externe pe termen lung, la 77,4 mld. euro (80% din totalul datoriei externe) faţă de nivelul de la 31 decembrie 2013

    5,8%
    cu atât a scăzut producţia industrială a Ungariei în august faţă de iulie, cea mai mare din UE, urmată în amploare de scăderile din Germania (4,3%) şi Croaţia (-4,1%)

    0,8%
    scăderea producţiei industriale în UE în august faţă de aceeaşi lună a anului trecut (pentru zona euro, scăderea a fost de 1,9%), în timp ce faţă de iulie 2014 scăderea a fost de 1,4% (1,8% pentru zona euro)

  • Banii albi pentru partide s-au împuţinat în septembrie

    Suma este de departe cea mai mică din acest an, ţinând cont că minimul de până acum a fost atins în lunile ianuarie, februarie şi aprilie (455.180 lei), iar maximul în luna mai (608.485 lei), în timp ce în iulie şi august, subvenţia totală s-a ridicat la 506.282 lei.

    Potrivit Autorităţii Electorale Permanente, PSD a primit în septembrie subvenţii de 73.473,45 lei, PNL – 51.058,60 lei, PDL – 35.695,75 lei, PP-DD – 30.874,14 lei. PC a primit 7.141,13 de lei, UNPR – 3.359,59, Forţa Civică – 1.237,56 şi PNŢCD – 618,78 lei.

    Conform legii de finanţare a partidelor politice, partidele politice primesc lunar de la bugetul de stat o sumă calculată în funcţie de numărul de voturi primite la alegerile parlamentare şi locale.

    UDMR nu este cuprinsă în această statistică întrucât, începând din martie 2009, nu a mai primit subvenţii de la buget ca partid politic, ci numai ca ONG reprezentativă pentru comunitatea etnică maghiară.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1,7%
    scăderea creditului neguvernamental în valută în iulie faţă de luna precedentă, în timp ce creditele în lei au crescut cu 0,7%

    1,86 mld. euro
    sumele transferate în ţară în S1 de lucrătorii români migranţi în străinătate, nivelul maxim al ultimilor cinci ani şi cu 6,5% mai mare decât în S1 2013, conform BNR

    7,37 mil. t
    recolta de grâu şi secară obţinută de pe 2 mil. ha, faţă de 7,34 mil. t în 2013, în timp ce producţia medie la hectar a fost de 3,65 t, faţă de 3,55 t/ha în 2013

    24,33%
    scăderea numărului înmatriculărilor de persoane fizice şi juridice în primele 7 luni faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013, de la 83.694 la 63.331, conform ONRC

    44 mld. dolari
    costul economic global al dezastrelor din primul semestru, majoritatea de pe urma unor catastrofe naturale (41 mld. dolari), din care companiile de asigurări au acoperit 21 mld. dolari, potrivit SwissRe

    0,4%
    inflaţia din zona euro în luna iulie, faţă de 0,5% în iunie, marcând cel mai redus nivel al inflaţiei din octombrie 2009

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1,7%
    scăderea creditului neguvernamental în valută în iulie faţă de luna precedentă, în timp ce creditele în lei au crescut cu 0,7%

    1,86 mld. euro
    sumele transferate în ţară în S1 de lucrătorii români migranţi în străinătate, nivelul maxim al ultimilor cinci ani şi cu 6,5% mai mare decât în S1 2013, conform BNR

    7,37 mil. t
    recolta de grâu şi secară obţinută de pe 2 mil. ha, faţă de 7,34 mil. t în 2013, în timp ce producţia medie la hectar a fost de 3,65 t, faţă de 3,55 t/ha în 2013

    24,33%
    scăderea numărului înmatriculărilor de persoane fizice şi juridice în primele 7 luni faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013, de la 83.694 la 63.331, conform ONRC

    44 mld. dolari
    costul economic global al dezastrelor din primul semestru, majoritatea de pe urma unor catastrofe naturale (41 mld. dolari), din care companiile de asigurări au acoperit 21 mld. dolari, potrivit SwissRe

    0,4%
    inflaţia din zona euro în luna iulie, faţă de 0,5% în iunie, marcând cel mai redus nivel al inflaţiei din octombrie 2009

  • ALEGERI EUROPARLAMENTARE. Câţi alegători şi candidaţi avem şi cum se face distribuirea mandatelor

    Au fost organizate 18.532 secţii de votare în ţară şi 190 de secţii de votare în străinătate.

    Prin accesarea Registrului electoral, cetăţenii români au posibilitatea să verifice înscrierea în evidenţele electorale, nefiind necesară deplasarea la sediul primăriilor. Accesând www.registrulelectoral.ro şi introducând CNP-ul şi numele, alegătorul poate afla secţia de votare la care este arondat, cu toate datele de localizare a acesteia.

    Mandatul unui membru al Parlamentului European este de 5 ani, iar România are dreptul la 32 de mandate de europarlamentari dintr-un total de 751. Un număr de 572 de candidaţi din partea a 15 formaţiuni politice şi opt candidaţi independenţi figurează pe buletinele de vot care vor fi folosite la alegerile din 25 mai.

    Alianţa electorală PSD-UNPR-PC, PDL, PNL, PMP, UDMR, PPDD, PNŢCD, Forţa Civică, PRM, Partidul Noua Republică, Partidul Ecologist Român, Partidul Verde, Partidul Alternativa Socialistă, Alianţa Naţională a Agricultorilor şi Partidul Dreptăţii Sociale sunt formaţiunile care se află în competiţie la scrutinul de duminică.

    Candidaţii independenţi sunt: Georgiana-Corina Ungureanu, Constantin-Titian Filip, Dănuţ Liga, Paul Purea, Iulian Capsali Pericle, Peter Costea, Mircea Diaconu şi Valentin Eugen Dăeanu.

    Biroul Electoral Central stabileşte alocarea celor 32 de mandate de europarlamentari în funcţie de numărul de voturi obţinut de fiecare partid, alianţă sau candidat independent, luând în considerare numai voturile formaţiunilor care au depăşit pragul electoral de 5% din totalul voturilor valabil exprimate.

    Partidele şi candidaţii independenţi care obţin sub 5% nu pot adjudeca mandate de europarlamentar, iar voturile valabil exprimate obţinute de partidele care nu întrunesc pragul de 5% sunt realocate formaţiunilor care depăşesc acest prag. Aceste voturi sunt redistribuite, de asemenea, în mod proporţional, astfel încât formaţiunile care au întrunit cele mai multe opţiuni populare beneficiază de un spor suplimentar la alocarea mandatelor. Totodată, partidele care au obţinut mai puţine voturi, dar au depăşit pragul electoral, vor primi în mod proporţional mai puţine voturi.
     

  • Muhuleţ: 18,3 milioane de alegători pentru PE, din care 20.656 vor deveni majori în timpul campaniei

     Din cei 18.300.376 de cetăţeni care au drept de vot la momentul scrutinului pentru alegerea membrilor din România în Parlamentul European, 58.277 nu vor putea să voteze deoarece nu au acte de identitate, a menţionat Muhuleţ, care a citat date furnizate de Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor din cadrul MAI.

    Vicepreşedintele AEP a mai spus că peste 2 milioane de alegători au buletin de identitate de tip vechi, pe care nu se va aplica timbrul autocolant, ci o ştampilă cu menţiunea “VOTAT”. La fel se va întâmpla şi cu cetăţenii cu drept de vot care deţin cărţi de identitate provizorii, în prezent în număr de 118.523.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Redutele care au scăpat asaltului USL. Azi, Parchetul şi DNA

    Explicaţia stă în faptul că mandatul lui Morar expiră la 12 august, iar preşedintele interimar Crin Antonescu ar putea uza de prerogativele sale spre a-l înlocui pe Morar cu un apropiat al USL, decapitând astfel DNA, una dintre ultimele instituţii esenţiale unde noua guvernare nu-şi instalase oamenii.

    Ministrul justiţiei, Titus Corlăţean, a anunţat deja că nu va face nicio propunere pentru postul de procuror-şef al DNA în perioada interimatului prezidenţial, urmând astfel recomandările Comisiei Europene. Ministerul poate face însă propuneri pentru alte funcţii care în prezent sunt vacante, între care cea de prim-adjunct al procurorului general şi cele de adjuncţi ai procurorului-şef al DNA.

    În ce o priveşte pe Codruţa Kovesi, mandatul ei expiră la 2 octombrie. În conflictul din jurul referendumului privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condus de Kovesi, a acţionat deja, autosesizându-se în legătură cu “comunicatul Curţii Constituţionale din data de 02.08.2012 privind datele contradictorii primite de la autorităţile publice privind numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente”.

    În consecinţă, pe rolul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului “s-a constituit o cauză penală în care se efectuează cercetări în legătură cu conţinutul listelor electorale permanente şi al listelor suplimentare utilizate în referendumul din 29 iulie 2012”, a informat Parchetul ICCJ. Procurorii Secţiei au ridicat de la Autoritatea Electorală Permanentă copiile listelor electorale permanente şi listele suplimentare cu semnăturile alegătorilor în original, considerate necesare în efectuarea activităţilor de urmărire penală.

    Aceasta înseamnă nu numai că asupra oficialilor care au dat date contradictorii despre listele electorale planează spectrul unui dosar penal, ci şi că s-a realizat o “securizare” a listelor electorale folosite la referendum, care astfel ies practic de sub controlul tuturor celorlalte autorităţi (MAI, AEP, BEC) şi intră sub controlul direct al Parchetului condus de Kovesi.