Tag: adoptare

  • Se anunţă “revoluţie” la ANAF: Proiectul privind reorganizarea ANAF a fost adoptat de deputaţi

    Proiect de Lege, pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, a fost adoptat de către deputaţi cu 168 voturi „pentru”, 101 „împotrivă” şi 3 abţineri.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Parlamentul a adoptat, vineri, proiectul de buget pentru 2019. E liber la bani

    Proiectul de buget a fost adoptat cu 275 de voturi „pentru”, 122 „împotrivă” şi două abţineri.

    De asemenea, plenul reunit a adoptat şi proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2019 , cu 272 de voturi „pentru” şi 125 de voturi „împotrivă”. Bugetul asigurărilor sociale pe 2019 a fost adoptat

    Premierul Viorica Dăncilă a afirmat, înaintea votului de vineri în plenul reunit, că este un buget realist.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este oficial: Parlamentul a adoptat majorarea alocaţiei pentru copii de la 84 la 150 lei

    „Amendandamentul PNL susţinut de familiile din România, de peste 4.5 milioane de copii a trecut. Le mulţumesc tuturor celor care au votat pentru. Este Victoria societăţii româneşti care a pus presiune pe parlamentarii guvernării care nu au ascultat unii dintre ei de ordinele lui Dragnea. Nu este majorarea nici a lui Dragnea, nici a PSD. Este amendamentul PNL şi victoria românilor. Amendamentul prevede creşterea alocaţiilor de la 84 de lei la 150 de lei pentru copiii care au vârsta de 2 şi 18 ani, iar pentru copiii care au vârsta de o lună şi doi ani vor primi de la 200 de lei la 300 de lei alocaţie majorată”, a declarat Robert Sighiartău, după votul din plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului.
     
    Parlamentarii au votat amendamentul cu 123 de voturi pentru şi 119 voturi împotrivă.
     
  • Bugetul Ministerului Educaţiei, adoptat de Parlament. Cu 46,73% mai mare faţă de 2018

    Parlamentarii au dat raport favorabil pe bugetul Ministerului Educaţiei Naţionale, 20 de voturi fiind favorabile, 14 împotrivă şi patru abţineri.

    Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, în cadrul dezbaterilor pe raport, că în buget sunt cuprinse construirea de grupuri sanitare pentru cele 1 489 de şcoli.

    „O creştere importantă, dar nu este importantă suma aceata, ci, sperăm noi, să fie importante efectele pe care bugetul trebuie să le producă în sistemul de învătământ. Bugetul nostru cuprinde câteva proiecte importante pentru şcoala româneasă. În primul rând, cuprinde sumele necesare în aşa fel încât cele 1489 de şcoli care au încă în curte să aibă grupuri sanitare normale şi fireşti pentrusecolul XXI în care trăim. Ca urmare a acestui proiect, sunt destinaţi bani impornaţi – 65 milioane de lei, prin care putem să rezolvăm această problemă importantă”, s spus ministru.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea tragică a germanului care a refuzat să execute salutul lui Hitler

    August Landmesser, germanul singuratic care a refuzat să ridice braţul drept la o reuniune a lui Hitler din 1936 fusese un nazist loial.
    S-a alăturat partidului în 1931 şi a început să urce ierarhic în cadrul a ceea ce urma să vină singura afiliere politică legală din ţară.
    Doi ani mai târziu, Landmesser s-a îndrăgostit de Irma Eckler, o femeie de origine evreiască, pe care a şi cerut-o de soţie în 1935.

    După ce logodna lor a fost descoperită, Landmesser a fost exclus din partid. Au decis să aplice pentru căsătorie în Hamburg, dar reuniunea nu  a fost permisă din cauza noilor Legi din Nuremberg. Cuplul a avut prima fiică, pe Ingrid, în octombrie 1935. Un an mai târziu, în timpul unei ceremonii de botez a unui vas german, Landmesser a stat cu mâinile încrucişate în timp ce ceilalţi executau salutul oficial în semn de protest.

    În 1937 a încercat să fugă împreună cu familia în Danemarca, însă au fost prinşi; el a fost închis şi eliberat după un an, cu instrucţiunile clare de a nu continua relaţia cu Eckler.
    În 1938 a fost arestat din nou şi condamnat la trei ani într-o tabără de concentrare. Nu avea să îşi mai vadă niciodată familia. Eckler a fost arestată şi ea, deşi era însărcinată; a născut-o pe cea de-a doua fiică a familiei în închisoare şi apoi a fost trimisă într-o tabără de concentrare.

    După ce şi-a executat sentinţa de închisoare, Landmesser a avut câteva locuri de muncă până să fie chemat la război, în 1944. Câteva luni mai târziu a fost declarat dispărut în Croaţia.
     

  • Adoptarea bugetului pentru 2019, amânată de Guvern pentru şedinţa de vineri

    De asemenea, şeful Executivului a anunţat că va fi la Bruxelles, miercuri şi joi, unde va participa la conferinţă cu titlul „Lupta împotriva antisemitismului”, unul dintre primele evenimente organizate de România în contextul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE. Cu această ocazie Dăncilă va participa şi la sesiunea plenară a Comitetului European al regiunilor, unde va prezenta priorităţile Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

    Despre buget, ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici spunea, sâmbătă, că marţi după-amiază sau seara bugetul va ajunge în Parlament, după ce va fi adoptat de către Guvern.

    Premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Finanţelor Eugen Teodorovici au participat, duminică, la şedinţa CEx al PSD, unde au prezentat bugetul pentru acest an. La finalul şedinţei, Viorica Dăncilă a declarat, referitor la nemulţumirea primarilor cu privire la sumele alocate administraţiilor locale pentru 2019, că unele afirmaţii ale acestora sunt reale, iar altele „sunt în spirit electoral”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România se pregăteşte pentru aderarea la euro. Viorica Dăncilă: Ne asumăm obiectivul de adoptare a monedei euro până în 2024

    „Vom discuta astăzi (miercuri-n.r) despre documentele necesare pentru pregătirea trecerii României la moneda unică europeană, elaborate în cadrul Comisiei Naţionale, constituită în acest scop.

    Adoptarea monedei euro este un proiect complex, de mare avergură, care trebuie temeinic pregătit prin implicarea specialiştilor, a mediului academic, patronatelor, sindicatelor, partidelor politice, societăţii civile şi desigur a tuturor instituţiilor cu resposabilităţi în domeniu. În cursul anului trecut comisia din care au făcut parte reprezentanţi ai acestor structuri au avut o activitate intensă cu reuniuni bilunare. În urma acestora au rezultat două documente: planul naţional de adoptare a monedei euro şi raportul de fundamentare a acestui plan.

    Astăzi, Guvernul îşi va însuşi aceste documente în vederea asumărilor politice. Ulterior vor fi transmise Comisiei Europene. Implicit ne asumăm obiectivul de adoptare a monedei euro de către România în anul 2024”, a declarat Viorica Dăncilă, la începutul şedinţei de Guvern.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Kelemen: Decizia de adoptare a OUG privind fiscalitatea a fost proastă

    Kelemen Hunor a declarat, vineri, la CRU al UDMR de la Târgu Mureş, că este nevoie de o jumătate de an pentru ca societatea să se poată pregăti, de la administraţiile publice, la IMM-uri, până la marile firme multinaţionale, pentru noile reguli ale jocului.

    ”S-a luat o altă decizie proastă, pentru care criticăm Guvernul. În ultimele zile din decembrie s-a adoptat o OUG prin care politica fiscală este schimbată, se schimbă o mulţime de lucruri într-un domeniu căruia nu îi plac mişcările bruşte. Este nevoie de o jumătate de an pentru ca societatea să se poată pregăti, de la administraţiile publice, la IMM-uri, până la marile firme multinaţionale, pentru noile reguli ale jocului. În acest moment, această OUG nici nu poate fi aplicată şi mă întreb cum va decurge dezbaterea parlamentară, nu va fi o plimbare de plăcere pentru că prin aceasta haosul doar creşte. Situaţia trebuie îmbunătăţită şi să vedem dacă este nevoie de corecţii. (…) Am criticat şi criticăm în continuare acest Guvern şi această coaliţie guvernamentală, vom înainta propuneri de modificare şi în cazul ordonanţei privind fiscalitatea”, a spus Kelemen.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cleopatra Leahu, partener Suciu Popa: „Cum se evaluează impactul asupra mediului în România?”

    Legea EIM transpune Directiva 2014/52/UE de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (Directiva EIA). Deşi termenul de 3 ani prevăzut pentru transpunerea directivei în legislaţia statelor membre a expirat la 16 mai 2017, Legea EIM a fost adoptată cu o întârziere de un an şi jumătate; mai mult, Legea EIM stabileşte un termen de până la 12 luni pentru adoptarea legislaţiei secundare, ceea ce înseamnă că directiva va fi integral transpusă abia la sfârşitul anului 2019. Întârzierea îndeplinirii obligaţiei de transpunere nu rămâne fără efect, întrucât are un impact semnificativ asupra proiectelor finanţate din fonduri europene. De ce? Pentru că evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele în cauză ar trebui raportată la prevederile legislaţiei europene în vigoare (respectiv, la noua directivă EIA), în caz contrar finanţarea acestora fiind pusă sub semnul întrebării. 
    Pentru proiectele în curs, evaluarea se va desfăşura conform vechii proceduri în cazul în care îndrumarul de definire a domeniului evaluării a fost emis înainte de intrarea în vigoare a Legii EIM. Pentru celelalte proiecte, se vor aplica prevederile noii legi, ceea ce ridică problema punerii sale în aplicare, în condiţiile în care legislaţia secundară nu este încă aprobată.Etapele procedurii EIM rămân, în principiu, neschimbate; se modifică însa durata şi caracteristicile acestora.

    Etapa de încadrare


    În trecut, titularul proiectului trebuia să depună un memoriu de prezentare ce cuprindea descrierea şi caracteristicile amplasamentului, ale proiectului şi ale activităţilor propuse, respectiv descrierea sumară a impactului potenţial al proiectului asupra mediului.
    Potrivit Legii EIM, memoriul de prezentare va include suplimentar şi valoarea investiţiei, perioada de implementare, descrierea detaliată a lucrărilor de demolare, precum şi a tuturor efectelor negative posibile asupra mediului ale proiectului şi a aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect. Rezultatele altor evaluări relevante pentru proiect trebuie, de asemenea, luate în considerare, iar pentru proiectele care au legătură cu apele, memoriul va conţine şi informaţii specifice legate de corpurile de apă.
    În mod tradiţional, aceste informaţii erau prezentate abia în etapa de definire a domeniului evaluării, mai exact în raportul privind impactul asupra mediului. Consecinţa imediată va fi o creştere semnificativă a bugetului alocat de operatori pentru desfăşurarea etapei de încadrare a unui proiect, noile cerinţe implicând contractarea de consultanţă specializată încă din prima etapă, astfel încât memoriul de prezentare să fie redactat într-o manieră completă şi conformă cu noile norme.
     

    Etapa de definire a domeniului evaluării


    În derularea acestei etape, autorităţile dobândesc o marjă largă de apreciere privind informaţiile suplimentare pe care le pot solicita titularului şi nivelul de detaliu al acestora, în funcţie de caracteristicile specifice ale proiectului şi de aspectele de mediu care ar putea fi afectate.
    O altă noutate vizează instituirea unei garanţii a calităţii rapoartelor din cadrul procedurii EIM, prin impunerea în sarcina autorităţii a obligaţiei de a se asigura că deţine expertiza necesară pentru a examina rapoartele depuse de titular. În acest scop, pentru proiectele de o complexitate deosebită, autoritatea poate contracta expertiză externă. Totuşi, rămâne de văzut modul în care autorităţile vor reuşi să îşi îndeplinească obligaţia de a utiliza personal având cunoştinţe de specialitate suficiente în domeniul proiectului în cauză, în contextul în care expunerea de motive pentru Legea EIM nu identifică nicio creştere a cheltuielilor bugetare ca rezultat al aplicării acestei legi.  
    Legea EIM instituie totodată şi o interdicţie de a elabora rapoarte în cadrul procedurii EIM de către persoanele care au condamnări penale definitive pentru fapte ce au legătură cu exercitarea calităţii de expert.

    Durata procedurii


    Legea EIM prelungeşte majoritatea termenelor aplicabile diverselor etape şi faze ale procedurii EIM.
    Ca exemplu, pe vechea reglementare, autoritatea competentă trebuia să ia decizia etapei de încadrare în termen de 15 zile de la depunerea memoriului de prezentare. Conform noii legi, autoritatea va lua decizia în maximum 90 de zile de la data la care titularul proiectului a transmis toate informaţiile necesare, existând şi o opţiune de prelungire a acestui termen în situaţii justificate de natura, complexitatea, amplasarea şi dimensiunea proiectului. Perioadele de consultare a publicului sunt, de asemenea, prelungite. Consecinţa directă este, în mod evident, extinderea duratei întregii proceduri EIM, aspect ce trebuie luat în considerare de fiecare operator în stabilirea calendarului de desfăşurare a proiectului propus.

  • Taxa pe lăcomie. Mediul de afaceri face APEL la Guvern să nu adopte măsurile fiscal-bugetare

    Coaliţia are 25 de organizaţii membre, care angajează peste un milion de oameni şi generează aproximativ 50% din PIB.

    „Zvonurile care au circulat în ultima săptămână au fost confirmate de anunţul Ministerului Finanţelor Publice, prin conferinţa de presă susţinută de ministrul Eugen Teodorovici şi de publicarea propunerilor pe site-ul ministerului. Mediului de afaceri i-au fost prezentate 57 de pagini de modificări substanţiale, având o singură zi la dispoziţie să le studieze şi să le înţeleagă. Toate acestea în contextul în care doar în anul 2018 Codul Fiscal a suferit peste 200 de modificări”, arată comunicatul coaliţiei.

    CDR îşi exprimă îngrijorarea extremă asupra faptului că în ultimele zile piaţa a fost inundată de aceste zvonuri privind taxe care vor fi impuse companiilor pe ultima sută de metri, urmând a fi aprobate în ultima şedinţă de guvern a acestui an. „Aceste zvonuri, care au inflamat mediul de afaceri, reprezintă punctul culminant al unei politici constante de a lua decizii doar prin ordonanţe de urgenţă şi fără consultarea celor care urmează să fie afectaţi. Mai mult, declaraţiile politice din ultimele zile nu au făcut decât să dea mai multă substanţă acestor zvonuri. Nu este normal ca oamenii de afaceri, în loc să-şi poată închide anul şi să se pregătească pentru perioada următoare, să fie forţaţi într-un joc al zvonurilor din care să nu înţeleagă cum va arăta viitorul, mai ales că majoritatea companiilor şi-au aprobat deja bugetele pentru 2019 cu luni de zile înainte”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro