BusinessMagazin

Tag: administratori

  • FOCUS: Culesul viei se face cu forţă de muncă scumpă şi greu de găsit, în ciuda unui an viticol foarte bun / “Se mulţumesc cu ajutoarele sociale şi nu vor să vină la muncă”

    În această perioadă, recoltatul strugurilor este în toi, dar forţa de muncă este greu de găsit. Administratorii podgoriilor din ţară spun că nici măcar şomerii sau asistaţii social din comune nu vor să lucreze, chiar dacă li se oferă uneori şi peste 100 de lei pe ziua de lucru.

    Cele mai multe societăţi comerciale care administrează podgorii oferă, pe lângă plata în bani, şi transportul zilierilor, dar şi o masă sau un echivalent în produse. Nici aceste facilităţi nu sunt însă convingătoare pentru a-i atrage la muncă pe oamenii care nu au de lucru, ei temându-se că ar putea pierde ajutoarele de la stat dacă se angajează.

    „Anul viticol este foarte bun sau în orice caz peste media multianuală atât ca producţie, cât şi din punctul de vedere al calităţii. Dar marea problemă este găsirea forţei de muncă, pentru recoltă, în întreaga ţară”, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Patronatului Naţional al Viei şi Vinului (PNVV), Ovidiu Gheorghe.

    La Cotnari (judeţul Iaşi), culegătorii sunt aduşi de la distanţe mari, pentru că pe plan local au fost dificil de identificat chiar şi din rândurile şomerilor sau beneficiarilor de ajutoare sociale. „Forţa de muncă am găsit-o cu mare dificultate. Am ajuns să aducem oamenii de pe o rază de 200 de kilometri faţă de podgorie, sunt foarte greu de convins. Îi plătim, în funcţie de productivitate, cu 50-80 de lei pe zi, le asigurăm transport şi masă”, a declarat pentru MEDIAFAX reprezentantul podgoriei Cotnari, Răzvan Serghiuţă. La Cotnari, „producţia în acest an este de 9-10 tone la hectar şi se încadrează în standardele noastre de calitate”, a mai spus Răzvan Serghiuţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii care se întorc în ţară ar putea primi bani pentru a-şi deschide o afacere. Vezi câţi bani oferă statul

    Românii care vor să se întoarcă în ţară ar putea primi un grant de până la 50.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere, potrivit unui proiect al Ministerului Fondurilor Europene. Pe 8 septembrie a fost lansarea în consultarea publică a ghidului programului „Diaspora Start-Up”.

    Finanţarea, în valoare de 30 milioane euro, este realizată prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020 şi are ca obiectiv stimularea antreprenoriatului în rândul cetăţenilor români din diaspora şi a celor recent reîntorşi în ţară.

    Schema de antreprenoriat vizează crearea unei oportunităţi de reîntoarcere în România pentru cei care doresc să valorifice abilităţile (antreprenoriale şi/sau profesionale) dobândite în străinătate prin deschiderea unei afaceri în ţară.

    În prima etapă a proiectului, administratorii de grant depun propunerile de proiecte în valoare de maxim 5.000.000 euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori şi să le acorde acestora subvenţii pentru lansarea afacerilor în ţară. În cea de-a doua etapă, cetăţenii români eligibili, care doresc să îşi înfiinţeze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 50.000 de euro prin intermediul administratorilor de grant.

    Programul include două categorii de solicitanţi, aferente celor 2 etape de accesare:

    ·        Etapa 1: administratori de schemă de antreprenoriat, care pot fi autorităţile publice locale, camerele de comerţ, furnizorii de servicii de formare profesională continuă (FPC), organizaţii sindicale şi patronale, asociaţii profesionale şi ONG-uri;

    ·         Etapa 2: cetăţeni români (cu vârsta minimă de 18 ani) care fac dovada rezidenţei sau a domiciliului în străinătate pe durata a cel puţin 1 an în ultimii 3 ani şi doresc să deschidă o companie în România, prin accesarea ajutorului de minimis. Aceştia mai trebuie să facă dovada unei experienţe antreprenoriale în străinătate sau a specializării, prin cursuri sau experienţa profesională, în domeniul vizat. Cetăţenii români din diaspora pot primi prin intermediul administratorilor de schemă un grant de maxim 40.000 de euro, în două tranşe, plus 10.000 de euro primă de relocare în ţară.

    Propunerile şi recomandările pe marginea ghidului „Diaspora Start-Up” sunt aşteptate până la data 23 septembrie 2016 la adresa: diaspora@fonduri-ue.ro. Detalii despre program pot fi consultate în fişierul ataşat.

    Ghidul şi documentele anexe pot fi consultate aici.

    Despre „Diaspora Start-up”:

    În acord cu prevederile POCU 2014-2020, sunt considerate eligibile activităţile care urmăresc încurajarea antreprenorialului şi a ocupării pe cont propriu prin susţinerea înfiinţării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană. Prezentul apel va fi dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov.

    Persoanele selectate în vederea finanţării planului de afacere vor primi într-o primă fază o subvenţie în valoare de maxim 10.000 de euro, ca primă de relocare. La momentul semnării contractului de ajutor de minimis cu administratorul schemei de antreprenoriat, viitorul antreprenor primeşte 75% din ajutorul aprobat, reprezentând prima tranşă de finanţare. A doua tranşă de finanţare va fi acordată dacă antreprenorul realizează venituri brute echivalente cu 30% din valoarea primei tranşe.

    Diaspora Start-up face parte din Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, Prioritatea de investiţii 8iii – Activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi şi a unor întreprinderi mici şi mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. – Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

  • Românii care se întorc în ţară ar putea primi bani pentru a-şi deschide o afacere. Vezi câţi bani oferă statul

    Românii care vor să se întoarcă în ţară ar putea primi un grant de până la 50.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere, potrivit unui proiect al Ministerului Fondurilor Europene. Pe 8 septembrie a fost lansarea în consultarea publică a ghidului programului „Diaspora Start-Up”.

    Finanţarea, în valoare de 30 milioane euro, este realizată prin Programul Operaţional Capital Uman (POCU) 2014-2020 şi are ca obiectiv stimularea antreprenoriatului în rândul cetăţenilor români din diaspora şi a celor recent reîntorşi în ţară.

    Schema de antreprenoriat vizează crearea unei oportunităţi de reîntoarcere în România pentru cei care doresc să valorifice abilităţile (antreprenoriale şi/sau profesionale) dobândite în străinătate prin deschiderea unei afaceri în ţară.

    În prima etapă a proiectului, administratorii de grant depun propunerile de proiecte în valoare de maxim 5.000.000 euro prin care se angajează să pregătească viitorii antreprenori şi să le acorde acestora subvenţii pentru lansarea afacerilor în ţară. În cea de-a doua etapă, cetăţenii români eligibili, care doresc să îşi înfiinţeze o companie, pot accesa fonduri în valoare maximă de 50.000 de euro prin intermediul administratorilor de grant.

    Programul include două categorii de solicitanţi, aferente celor 2 etape de accesare:

    ·        Etapa 1: administratori de schemă de antreprenoriat, care pot fi autorităţile publice locale, camerele de comerţ, furnizorii de servicii de formare profesională continuă (FPC), organizaţii sindicale şi patronale, asociaţii profesionale şi ONG-uri;

    ·         Etapa 2: cetăţeni români (cu vârsta minimă de 18 ani) care fac dovada rezidenţei sau a domiciliului în străinătate pe durata a cel puţin 1 an în ultimii 3 ani şi doresc să deschidă o companie în România, prin accesarea ajutorului de minimis. Aceştia mai trebuie să facă dovada unei experienţe antreprenoriale în străinătate sau a specializării, prin cursuri sau experienţa profesională, în domeniul vizat. Cetăţenii români din diaspora pot primi prin intermediul administratorilor de schemă un grant de maxim 40.000 de euro, în două tranşe, plus 10.000 de euro primă de relocare în ţară.

    Propunerile şi recomandările pe marginea ghidului „Diaspora Start-Up” sunt aşteptate până la data 23 septembrie 2016 la adresa: diaspora@fonduri-ue.ro. Detalii despre program pot fi consultate în fişierul ataşat.

    Ghidul şi documentele anexe pot fi consultate aici.

    Despre „Diaspora Start-up”:

    În acord cu prevederile POCU 2014-2020, sunt considerate eligibile activităţile care urmăresc încurajarea antreprenorialului şi a ocupării pe cont propriu prin susţinerea înfiinţării de întreprinderi cu profil non-agricol în zona urbană. Prezentul apel va fi dedicat tuturor regiunilor de dezvoltare din România, cu excepţia regiunii Bucureşti – Ilfov.

    Persoanele selectate în vederea finanţării planului de afacere vor primi într-o primă fază o subvenţie în valoare de maxim 10.000 de euro, ca primă de relocare. La momentul semnării contractului de ajutor de minimis cu administratorul schemei de antreprenoriat, viitorul antreprenor primeşte 75% din ajutorul aprobat, reprezentând prima tranşă de finanţare. A doua tranşă de finanţare va fi acordată dacă antreprenorul realizează venituri brute echivalente cu 30% din valoarea primei tranşe.

    Diaspora Start-up face parte din Axa prioritară 3 – Locuri de muncă pentru toţi, Prioritatea de investiţii 8iii – Activităţi independente, antreprenoriat şi înfiinţare de întreprinderi, inclusiv a unor microîntreprinderi şi a unor întreprinderi mici şi mijlocii inovatoare, Obiectivul specific 3.7. – Creşterea ocupării prin susţinerea întreprinderilor cu profil non-agricol din zona urbană.

  • Patronii clubului Colectiv şi reprezentanţii firmei de artificii, chemaţi la Parchetul General

    Administratorii clubului Colectiv şi reprezentanţii firmei de artificii, toţi urmăriţi penal pentru tragedia din toamna anului trecut, au fost citaţi de procurori pentru a se prezenta, vineri, la sediul Parchetului General, susţin surse judiciare.

    Potrivit acestora, cei şase au fost chemaţi „pentru a li se comunica acte procedurale ce au fost efectuate şi paşi premergători trimiterii în judecată a dosarului”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum a înşelat o firmă statul, dar şi pe propriii angajaţi, cu aproape 1.000.000 de lei

    Prejudiciu de aproape 1.000.000 de lei

    Potrivit informaţiilor primite de la reprezentanţii IPJ Alba, din cercetări a rezultat că, în perioada 2007 – 2014, doi administratori  ai societăţii comerciale, cu obiect de activitate prelucrarea şi comercializarea de material lemnos, s-au sustras de la plata obligaţiilor datorate bugetului general consolidat al statului, înregistrând în statele de plată lunare, salarii aferente angajaţilor, mult diminuate faţă de cele acordate real.

    Prejudiciul cauzat astfel bugetului de stat a fost stabilit la suma de 742.056 lei, reprezentând impozit pe venit şi contribuţii cu reţinere la sursă, nedeclarate şi neachitate, fiind instituite măsuri asiguratorii, în vederea recuperării acestuia.

    Totodată, poliţiştii au stabilit că, în perioada 2012 – 2014, angajaţilor societăţii li s-au acordat tichete valorice de masă, contravaloarea acestora fiindu-le reţinută, fără drept, din salariul lunar acordat.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Administratorul blocului trece în online

    O vorbă spune că există o aplicaţie pentru orice. Ceea ce nu pare a fi dezminţit de numărul uriaş de aplicaţii disponibile în momentul de faţă (1,6 mil. pe Google Play, 1,5 mil. pe Apple App Store, 400.000 pe Amazon Appstore, 340.000 pe Windows Phone Store şi 130.000 pe Blackberry World, potrivit Statistia). Iar în acest peisaj este pe cale să-şi facă apariţia o aplicaţie care transformă şi tehnologizează comunicarea cu administratorul blocului şi declararea indecşilor la apă sau gaz.

    Ideea a apărut în Iaşi, unde cinci tineri, prieteni sau colegi de serviciu, cu experienţă în programare şi design, s-au gândit să rezolve problema comunicării defectuoase dintre asociaţiile de bloc şi locatari. „De cele mai multe ori proprietarii declară târziu indexul la apă sau gaz, fie din cauza programului asociaţiei de proprietari, fie din cauza unei lungi absentări de acasă a locatarului. În acest sens ne‑am gândit că putem utiliza cel mai folosit dispozitiv pus la îndemână de tehnologie – smartphone-ul – pentru a pune în legătură, online, proprietarii de locuinţe cu administratorii asociaţiilor”, spune Ştefan Matei, unul dintre fondatori.

    Prima variantă a aplicaţiei a fost dezvoltată în cadrul unui hackathon organizat de o companie locală de IT, iar cei 5 au lucrat 24 de ore la varianta web a aplicaţiei şi la varianta Android, apoi au prezentat-o juriului.
    Aplicaţia are două module: modulul administratorului şi pe cel al locatarului. Administratorul are o interfaţă special creată, care permite gestionarea comunicării cu locatarii: pot să adauge notificări, să adauge consumul (bucătarie, baie), să încheie luna sau să vadă sesizările adăugate de locatari.

    Locatarului i se permite să citească notificările adăugate, să trimită indexul (poate alege dacă trimite text sau fotografie), să vizualizeze istoricul contului lui şi să trimită anumite sesizări (de exemplu: nu funcţionează iluminatul în scara A). După cum se poate deduce, principalii beneficiari ai acestei aplicaţii sunt administratorii de asociaţii şi locatarii, însă creatorii LaBloc App aduc în discuţie şi furnizorii de servicii. „În calitate de beneficiari secundari se pot considera şi furnizorii serviciilor pentru care aplicaţia transmite indexul: furnizorii de apă, gaz etc. sau chiar diverse companii ce administrează locuinţele din oraş”, afirmă Matei.

    Însă tocmai faptul că vor să tehnologizeze un proces care nu era deloc tehnologic ar putea să apară probleme în implementare. Nu toţi administratorii de bloc sunt deschişi la tehnologie, la schimbare. Însă echipa de la LaBloc App mizează pe faptul că aplicaţia îi va face să administreze mai eficient asociaţia, fără să întâmpine întârzieri în declararea indexului şi în realizarea rapoartelor lunare.
    Se vor evita situaţiile de întreruperi din cauza proprietarilor care nu declară la timp sau care nu plătesc la timp (prin intermediul sistemului de notificare online, pot trimite mesaje către locatari). De asemenea, administratorii îşi vor îmbunătăţi relaţia cu proprietarii prin sistemul de sesizări şi rezolvare în timp scurt a problemelor ce apar în asociaţie, potrivit reprezentanţilor LaBloc App.

    Pentru a-i familiariza cu aplicaţia şi a le rezolva problemele cu care se vor confrunta, ieşenii se gândesc la „mici sesiuni de training dedicate administratorilor şi chiar implementarea unei secţiuni de suport online (practic, un număr de telefon la care pot suna pentru eventuale probleme)”, spune Ştefan Matei.

    După cum spuneam, proiectul a pornit în Iaşi şi dacă va avea succes se gândesc şi la alte oraşe din România. Au primit cereri de a implementa aplicaţia de la persoane din Bucureşti sau Constanţa. În prezent, echipa promovează aplicaţia şi aşteaptă ca aceia care şi-o doresc să se înscrie pe site-ul proiectului. „În urma înscrierilor, vom realiza o prioritizare a asociaţiilor care au cele mai multe cereri şi vom trece, astfel, în perioada de implementare efectivă.”, afirmă Matei.

    Aplicaţia s-a dezvoltat prin munca celor cinci, iar partea de finanţare a fost acoperită integral tot de către membrii echipei. Însă pentru a-şi duce planurile până la capăt au nevoie de susţinători şi sunt în căutare de sponsori pentru partea de infrastructură.
    Pe termen scurt, tineri îşi doresc să realizeze implementarea propriu-zisă a aplicaţiei, apoi pe termen lung doresc ca LaBloc App să fie folosită de tot mai multă lume şi să creeze o reţea mare de utilizatori.

    Aplicaţia ar putea uşura viaţa multor oameni care, doar prin câteva clicuri, transmit indexul şi-şi văd mai departe de treabă, dar ieşenii se gândesc şi la viitor, la Internet of Things, „ne gândim la aplicaţiile de smart home sau alte aplicaţii pentru case inteligente, LaBlocApp se poate integra şi poate comunica uşor cu acestea, pentru o gestiune cât mai simplă a casei”, concluzionează Ştefan Matei.
     

  • Directorul general al Tarom a fost suspendat din funcţie

    Administratorii Tarom au decis vineri să-l suspende din funcţie, de la 22 martie, pe directorul general al companiei, Christian Heinzmann, ca urmare a unor deficienţe de management, a anunţat ministrul de resort, Dan Costescu, scrie Ziarul Financiar

    Administratorii Tarom au decis vineri să-l suspende din funcţie, de la 22 martie, pe directorul general al companiei, ChristianHeinzmann, ca urmare a unor deficienţe de management, a anunţat ministrul de resort, Dan Costescu.

    “Managerul trebuia să asigure resursele financiare şi de personal pentru îndeplinirea misiunii companiei. Termenul pe care l-a dat autoritatea aeronautică este 22, din 22 nu va mai putea să îndeplinească. Este primul punct pe care l-am primit de la CA Tarom. (…) Lipsa de responsabilitate şi deficienţele de management nu mi se par în regulă. Sunt lucruri privind nerealizarea bugetului de venituri şi cheltuieli, în loc să aibă 8 milioane de milione pierderi, au avut 41 de milioane. Asta în condiţiile în care anul trecut preţul cherosenului a scăzut spectaculos. Daca nu era nici acest avantaj, aveam un dezastru”, a afirmat Costescu.

    Pe de altă parte, belgianul Christian Heinzmann, CEO al companiei de stat Tarom, cu pierderi de 110 milioane lei în 2014 (25 mil. euro) în 2014, spune că se “pun presiuni politice” pentru înlăturarea lui de la conducerea companiei, dar este hotărât să îşi ducă mandatul până la final, în noiembrie anul acesta, pentru “siguranţa companiei”.

  • Ideea genială prin care un şomer american a devenit milionar

    Glenn Berger a explicat ca a inceput sa faca acest lucru acum aproape 15 ani, cand era in somaj tehnic iar ca acum este milionar.  A imbracat un costum de scufundari, si-a luat masca si tubul de respirat si a intrat in apa sa pescuiasca mingile de golf pierdute. El afirma ca a recuperat in total intre 1,3 si 1,7 milioane de mingi anual, pe care le-a curatat chimic si le-a vandut administratorilor de terenuri de golf.

    Stiind ca pretul unei mingi “readuse la viata” este de un dolar, se pare ca Glenn a adunat o mica avere de-a lungul timpului datorita contractelor semnate cu cateva zeci de terenuri de golf din Florida.

    Insa aceasta activitate, oricat de profitabila si originala ar fi, presupune si unele riscuri. Glenn Berger spune ca a gasit de toate in apele din Florida: bineinteles mingi de golf, dar si carucioare pentru acest sport, carcase de pasari si masini de tuns iarba. Americanul s-a aflat in adancuri alaturi de pesti si broaste testoase si uneori de aligatori si serpi. Sunt pericole despre care nu ii place sa vorbeasca.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Şi la Iaşi un club renumit îşi suspendă activatea; Administrator: Am fost ignoranţi şi iresponsabili

    Proprietarii localului La Bază, din Iaşi, au precizat pe Facebook că au decis să-şi suspende activitatea, probabil pentru două-trei luni, ei precizând că există un risc ridicat pentru producerea unui incendiu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Nu avem autorizaţie de la Inspectoratul pentru Situaţie de Urgenţă. În schimb, avem aviz ISU pentru modificările din locaţie necesare pentru a preveni şi a minimiza riscul. Pentru a ne apuca de modernizare trebuie să obţinem autorizaţia de construcţie, dosar depus, dar ce s-a întins enorm de mult timp (mai mult de un an). E de precizat că am fost trataţi decent şi cinstit de către autorităţi (chiar fără pile), durata fiind influenţată pe de o parte de birocraţia din România, pe de altă parte şi din vina noastră. Aşadar am făcut toate demersurile pentru a îndrepta situaţia”, se arată în anunţul postat pe pagina de socializare.

    Administratorii localului susţin că îşi suspendă activitatea, toate evenimentele programate în următoarea perioadă fiind anulate.

    Localul va fi redeschis doar după modernizarea acestuia, iar în plus ISU va garanta că nu reprezintă un pericol.

    “Deşi avem două ieşiri separate, una chiar dublă, stingătoare etc, considerăm că am fost ignoranţi şi în consecinţă iresponsabili. Am avut noroc. Nu vrem să mai punem pe nimeni în pericol, chiar dacă legea permite acest lucru. (…). Nu suspendăm activitatea de ochii controalelor anunţate. Au mai fost, au numerele noastre de contact şi suntem disponibili în fiecare zi, de dimineaţă până seara”, mai spun reprezentanţii clubului.

    Vineri seară, în clubul bucureştean Colectiv, 30 de persoane au murit, iar peste 180 au fost rănite, în urma unui incendiu declanşat de la artificii aprinse în faţa scenei unde avea loc un concert al trupei rock Goodbye Gravity. Un număr de 146 de răniţi au fost internaţi în 12 spitale din Capitală, mai mult de jumătate dintre aceştia fiind în stare gravă sau critică, prognosticul medicilor în cazul acestora fiind foarte rezervat.

    În prezent, în spitalele din Capitală, mai sunt internaţi aproximativ 130 de răniţi.

  • Administratorii Tarom şi-au dat demisia

    “Ieri după amiaza am avut o şedinţă de board pozitivă, iar aseară membrii CA şi-au depus demisiile, după venirea listei cu viitorii administratori, transmisă de Ministerul Transporturilor”, a afirmat Heinzmann.

    El a precizat că demisiile nu au legătură cu activitatea companiei.

    Heinzmann nu a precizat viitorii administratori ai Tarom.

    CA al Tarom este condus, din mai 2014, de fostul şef al Direcţiei de privatizare din Departamentul pentru Energie Gabriel Dumitraşcu. Ceilalţi administratori sunt Dante Stein, Toma-Dorin Cîmpeanu, Dan Andrei şi Anişoara Cornilă.

    Tarom a fost înfiinţată în 1954 şi îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea Ministerului Transporturilor.

    Compania operează peste 50 de destinaţii proprii şi deservite de parteneri. Flota Tarom cuprinde 24 aeronave Airbus, Boeing şi ATR.