Bogdan Borcea (32 de ani), născut la Sibiu, este cel mai nou executiv român care şi-a făcut loc în consiliul de administraţie al Kaufland în România.
În ultima perioadă tot mai mulţi executivi români ajung în boardul grupului german care domină comerţul românesc cu afaceri de 1,8 mld. euro anul trecut.
În toamna acestui an Bogdan Borcea a fost numit administrator al Kaufland România SRL pe o perioadă nelimitată şi el îşi face loc în consiliul de administraţie alături de alţi şapte executivi.
Proprietarii localului La Bază, din Iaşi, au precizat pe Facebook că au decis să-şi suspende activitatea, probabil pentru două-trei luni, ei precizând că există un risc ridicat pentru producerea unui incendiu, transmite corespondentul MEDIAFAX.
“Nu avem autorizaţie de la Inspectoratul pentru Situaţie de Urgenţă. În schimb, avem aviz ISU pentru modificările din locaţie necesare pentru a preveni şi a minimiza riscul. Pentru a ne apuca de modernizare trebuie să obţinem autorizaţia de construcţie, dosar depus, dar ce s-a întins enorm de mult timp (mai mult de un an). E de precizat că am fost trataţi decent şi cinstit de către autorităţi (chiar fără pile), durata fiind influenţată pe de o parte de birocraţia din România, pe de altă parte şi din vina noastră. Aşadar am făcut toate demersurile pentru a îndrepta situaţia”, se arată în anunţul postat pe pagina de socializare.
Administratorii localului susţin că îşi suspendă activitatea, toate evenimentele programate în următoarea perioadă fiind anulate.
Localul va fi redeschis doar după modernizarea acestuia, iar în plus ISU va garanta că nu reprezintă un pericol.
“Deşi avem două ieşiri separate, una chiar dublă, stingătoare etc, considerăm că am fost ignoranţi şi în consecinţă iresponsabili. Am avut noroc. Nu vrem să mai punem pe nimeni în pericol, chiar dacă legea permite acest lucru. (…). Nu suspendăm activitatea de ochii controalelor anunţate. Au mai fost, au numerele noastre de contact şi suntem disponibili în fiecare zi, de dimineaţă până seara”, mai spun reprezentanţii clubului.
Vineri seară, în clubul bucureştean Colectiv, 30 de persoane au murit, iar peste 180 au fost rănite, în urma unui incendiu declanşat de la artificii aprinse în faţa scenei unde avea loc un concert al trupei rock Goodbye Gravity. Un număr de 146 de răniţi au fost internaţi în 12 spitale din Capitală, mai mult de jumătate dintre aceştia fiind în stare gravă sau critică, prognosticul medicilor în cazul acestora fiind foarte rezervat.
În prezent, în spitalele din Capitală, mai sunt internaţi aproximativ 130 de răniţi.
Miliardarul David Tepper, administratorul unui fond fmerican de investiţii, a cumpărat vila de vacanţă a fostului său şef pentru mai bine de 40 de milioane de dolari şi a dărâmat-o pentru a face loc unei clădiri de două ori mai mare, potrivit Business Insider. Decizia sa nu ţine de nevoia sa de spaţiu mai mare, ci de răzbunarea pe fostul său şef.
Tepper a părăsit Goldman Sachs pentru a bune bazele propriului fond de investiţii în momentul în care John Corzine, CEO la acel moment, a decis să nu îl promoveze pe Tepper. Fondul de investiţii Appaloosa a ajuns acum la venituri de 20 de miliarde de dolari sub managementul lui Tepper, potrivit Business Insider.
David Tepper a cumpărat proprietatea de pe malul oceanului din Sagaponack, New York, de la fosta soţie a lui John Corzien. A plătit 43,5 milioane de dolari pentru aceasta, preţ care a clasat-o drept cea mai scump proprietate din Hamptons la vrema respectivă.
În vara următoare, a dărâmat casa fostului său şef şi a construit o vilă nouă, mult mai mare. Au trecut cinci ani de atunci, renovarea lui Tepper s-a încheiat, iar noua proprietate are o piscină imensă, un teren de tenis, precum şi o vedere spectaculoasă a oceanului.
În 2010, Tepper descria planurile sale de renovare în New York Magazine astfel: ”Am putea spune că există dreptate în lume.”
Sursa: Business Insider
Poliţiştii constănţeni, împreună cu inspectori ai ANPC, au făcut, vineri, verificări la mai multe unităţi hoteliere şi de alimentaţie publică din staţiunea Eforie, unde au dat amenzi şi au ridicat mai multe kilograme de produse din carne şi carne, care erau expirate sau depozitate în mod necorespunzător.
Pentru abaterile constatate, două dintre unităţile controlate au fost amendate cu câte 20.000 de lei, iar activitatea de alimentaţie publică a acestora a fost suspendată până la remedierea deficienţelor.
De asemenea, poliţiştii Serviciului de Investigare a Criminalităţii Economice au întocmit dosar penal pentru evaziune fiscală pe numele unui bărbat de 63 de ani, administrator al unui complex hotelier din Eforie Sud.
Anchetatorii au stabilit că acesta nu a înregistrat în evidenţele contabile sumele încasate de la turişiti între 4 iunie şi 13 august, în valoare de peste 70.000 de lei.
Totodată, acelaşi complex comercial a subînchiriat diferite spaţii comerciale, încasând 21.500 de euro, pe care nu a declarat-o organului fiscal teritorial.
“Dacă aş putea să aleg câte ceasuri îmi doresc, aş cumpăra cel puţin 20 de ceasuri din magazin, dar preferatul meu în acest moment este acest Vacheron din aur“, povesteşte Max Igor Müller, administratorul reţelei româno-elveţiene de bijuterii şi ceasuri de lux Helvetansa, în timp ce înlocuieşte modelul Vacheron Constantin de pe mâna sa cu ceasul său mai simplu, cu spate transparent ce permite vizualizarea mecanismului, marca Baume & Mercier.
Max Igor Müller este de trei ani responsabil de activităţile companiei Helvetansa, care operează prin două magazine în Bucureşti şi o reprezentanţă în Mamaia şi care a avut venituri de 2,2 milioane de euro anul trecut. Müller şi-a asumat misiunea de a reorganiza activitatea firmei după ce anterior a lucrat timp de patru ani ca manager pentru o companie din industria modei din Hong Kong şi încă şase ani în calitate de consultant pentru compania-mamă a Helvetansa, La Boutique Suisse, fiind responsabil de managementul punctelor de distribuţie ale companiilor din Polonia, Cehia, România şi Rusia, perioadă în care a fost şi brand manager pentru mărci precum Vulcain, Pilgrim, Carl F. Bucherer, Davidoff şi Viceroy pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Rusia.
Micile îmbinări sub forma semnului maltez ale brăţării, mişcarea fină a mecanismului şi mai ales faptul că este alcătuit în totalitate din aur roşu fac din ceasul preferat al lui Müller şi cea mai scumpă piesă din magazin, cu un preţ care se ridică la 60.000 de euro. „Mi-ar plăcea să cumpăr şi alte ceasuri, dar problema cu un astfel de hobby este că e foarte scump.“
La fel au considerat probabil şi românii pasionaţi de ceasuri şi cu dare de mână, care, înainte de 2008, nu puneau prea multe întrebări legate de bani şi cumpărau cele mai speciale piese din magazine. Acum, chiar şi aceştia au întors foaia. „Segmentul de lux a fost extrem de afectat. Dacă în trecut am vândut piese foarte scumpe, precum ceasuri cu mecanism tourbillon ale căror preţuri ajungeau la 250.000 de euro, iar media preţurilor era de 20-25.000 de euro, după 2008 preţul pentru cele mai scumpe ceasuri a scăzut la 50-60.000 de euro, iar preţul mediu al ceasurilor vândute este de 10.000 de euro“, explică Müller schimbarea uriaşă a industriei în care activează.
Până la izbucnirea crizei, Helvetansa vindea anual şase-opt ceasuri cu mecanism tourbillon cu un preţ mediu de 150.000 de euro anual. După 2008, nu a mai vândut niciunul. Vânzările slabe s-au reflectat în afacerile magazinelor din Bucureşti, din apropierea Pieţei Revoluţiei şi de pe Calea Victoriei, dar şi în cadrul reprezentanţei Helvetansa deschise în cadrul hotelului Vega din Mamaia. În 2009, veniturile companiei ajunseseră la 19,1 milioane de lei (aproximativ
4,2 milioane de euro), iar în 2010 s-au înjumătăţit, pierderile companiei ajungând la 2,1 milioane de lei (cca 500.000 de euro).
Dezechilibrul a fost principalul motiv pentru care Max Igor Müller a preluat rolul de administrator al companiei româno-elveţiene. A continuat astfel demersul început de tatăl său în urmă cu două decenii, când compania La Boutique Suisse a acceptat să livreze lui Adrian Stoican, fondatorul afacerii Helvetansa, primul lot de ceasuri elveţiene de pe piaţa autohtonă, format din mărcile Doxa şi Candino. Cumpărătorii români au fost receptivi la lux, iar Helvetansa a ajuns să importe treptat Tissot, Longines, Ebel, Hermès, IWC, Vacheron Constantin, Piaget, Cartier, Daniel Roth, ajungând să aibă un portofoliu format din 25 de branduri, la care se alătură alte câteva mărci de bijuterii: Piaget, Chaumet, Frieden, Leo Wittwer, Pilgrim sau Ti Sento.
Ca urmare a declinului economic, fondatorul a ieşit din afacere, iar Helvetansa a fost integrată total în afacerea societăţii elveţiene La Boutique Suisse. „Greşeala noastră a fost că nu am acumulat rezerve în perioada de boom, însă am căutat soluţii pentru a ne păstra deschise uşile“, explica Müller. Cea mai dificilă decizie pe care a luat-o a fost închiderea primului magazin Helvetansa, deschis în 1996, care implica şi concedierea angajaţilor de acolo. „Nu a fost deloc uşor, dar am reuşit să echilibrăm astfel situaţia, iar perspectivele sunt mai pozitive decât în urmă cu câţiva ani“.
Optimismul lui Müller reiese din vânzările din prezent: Helvetansa vinde între 500 şi 1.000 de ceasuri de peste 5.000 de euro anual, un rezultat încă departe de cele de dinaintea crizei, dar satisfăcător comparativ cu ce s-a întâmplat în timpul acesteia.
Soţii Violeta şi Valeriu Moraru controlează companiile Perla Covasnei şi Azuga Waters, care au avut în 2012 afaceri cumulate de 73 de milioane de lei.
Pe cartea de vizită a Violetei Moraru este trecută funcţia de “administrator” şi ea spune că nu ar putea să se retragă din afaceri, fiind obişnuită cu un ritm de viaţă alert. A lucrat de-a lungul anilor în domenii variate, precum o fabrică de producţie a sticlei, în domeniul vinului, în transport şi apoi în bere.
Cei doi soţi au vândut în 2009 afacerea Azuga către Ursus Breweries, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. Ulterior tranzacţiei, Ursus a închis fabrica de la Azuga şi a închiriat utilajele din fabrică familiei Moraru, unde aceasta produce apa Perla Covasnei, plată şi carbogazoasă. “Am făcut afaceri încă de când am terminat facultatea, mereu am fost în priză”, povestea anterior pentru Business Magazin Violeta Moraru.
Profitabilitatea in afacerile cu apa se plaseaza, conform Violetei Moraru, intre 5 si 10%. Pretul apei creste spectaculos, de la iesirea din pamant, cand mia de litri costa 31 de lei, pana la poarta fabricii, unde costul unei sticle de apa de doi litri ajunge la 1 leu. Din acest pret insa, doua treimi inseamna costul ambalajului. De la poarta fabricii pana la raft, apa isi dubleaza pretul, ajungand, de pilda, la 2 lei pentru o sticla de 2 litri. Marca Perla Covasnei exploateaza resursele din Catalina si Malnas (Brasov), avand variantele carbogazoasa si plata.
Valeriu Moraru, unul dintre cei mai bogaţi români, a preluat de curând clubul de fotbal Rapid, urmând să devină acţionar unic.
Pentru viitor, planurile sunt ponderate in optimism. “E mai realist sa tintim sa ajungem intre primii cinci, in randul primilor trei e mai greu”, admite Violeta Moraru. Pentru viitorul apropiat, proprietara afacerii enumera, fara a vrea sa dea niciun fel de detalii, proiectul unor investitii pentru lansarea de sucuri si cel de rascumparare a fabricii Ursus de la Azuga. “Pentru lansarea de sucuri nu e nevoie de un buget foarte mare de investitii, pentru ca avem practic liniile de productie”, explica antreprenoarea.
Ideea intrarii in domeniul bauturilor carbogazoase era, prin urmare, la indemana si, in plus, firma a primit din partea retelelor de magazine solicitari pentru productia de marci proprii. Azuga Waters are deja contracte pentru imbutelierea de apa plata sub marca proprie a Kaufland si se afla in discutii si cu alte retele de magazine.
În cadrul acestui text a apărut anterior denumirea “Perla Harghitei” în loc de cea corectă, respectiv “Perla Covasnei”. Ne cerem scuze pentru orice neplăcere cauzată.
Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?
Cu toate acestea, Ecclestone, care şi-a reafirmat nevinovăţia, a precizat că este bucuros că a scăpat de acuzaţii.
“În final, ce s-a întâmplat este şi bine, şi rău. Bine este că judecătorul a spus, mai mult sau mai puţin, că am fost achitat, iar ei (n.r. – procurorii) chiar nu au avut un caz. Deci am fost un pic idiot să fac ce am făcut ca să rezolv. Oricum, este făcut şi terminat, deci e bine. Sunt mulţumit, totul este în regulă. Asta îmi permite acum să fac ce ştiu cel mai bine, să conduc Formula 1. M-am retras din motive evidente, dar mă voi întoarce. Totul a revenit la normal”, a spus Ecclestone, pentru Press Association Sport, citată de planetf1.com.
Bernie Ecclestone, “omul care a construit Formula 1 timp de trei decenii, singurul care ştie tot despre acest sport”, după cum îl caracterizează fostul pilot Niki Lauda, îşi poate relua acum locul în fruntea Marelui Circ. Din cauza acestei proceduri judiciare, britanicul de 83 de ani a fost nevoit să se retragă din Consiliul de Administraţie al Delta Topco, societatea care deţine astăzi drepturile comerciale ale Formulei 1 şi la care acţionarul principal este CVC Partners. Însă el şi-a continuat activitatea executivă în cadrul Formula One Management (FOM), componenta operaţională a Delta Topco în Formula 1.
Tribunalul din Munchen a anunţat, marţi, că a pus capăt procesului de corupţie în care era judecat Bernie Ecclestone, în schimbul achitării sumei de o sută de milioane de dolari (74 milioane de euro) de către omul de afaceri britanic, un record în Germania.
Banii pe care Ecclestone s-a angajat să-i plătească depăşesc cu mult cele 3,2 milioane de euro achitate, în 2006, de un fost CEO al Deutsche Bank, Josef Ackerman, pentru a scăpa de acuzaţiile de abuz de încredere cu circumstanţe agravante, sumă care reprezenta precedentul record.
Din 100 de milioane de dolari, 99 de milioane vor reveni Landului Bavaria, iar un milion va intra în contul unei fundaţii pentru ajutorarea copiilor. Termenul de plată este de o săptămână.
Ecclestone, 83 de ani, a scăpat astfel de o eventuală condamnare, rămânând cu cazierul nepătat. El risca până la zece ani de închisoare dacă era găsit vinovat că i-ar fi plătit 44 de milioane de dolari mită germanului Gerhard Gribkowsky, pentru ca acesta să convingă conducerea băncii de stat BayernLB la care lucra să vândă drepturile comerciale ale Formulei 1 fondului de investiţii CVC Capital Partners.
Cerchez a fost selectat pentru acest post în cadrul proiectului de recrutare a managerilor Hidroelectrica derulat de Euro-Insol şi Hidroelectrica în anul 2013 cu firma Pedersen&Partners, unde s-a clasat pe primul loc.
Din octombrie 2009 şi până la angajarea la Hidroelectrica a fost director de achiziţii la Ţiriac Holdings (Ţiriac Auto, Ţiriac AIR, Ţiriac Real Estate şi Ţiriac Financial). Anterior aceste funcţii, el a lucrat la Hewlett Packard Bucureşti & Geneva, pe poziţia de director de achiziţii (2005-2007) şi director de strategie şi achiziţii din noiembrie 2007 până în octombrie 2009.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Operatorii economici interesaţi vor depune la BRM oferta pentru întreaga cantitate, de 20.500 MWh, din care 17.000 MWh energie electrică de joasă tensiune şi 3.500 MWh energie electrică de medie tensiune, modalitatea de calcul a preţului fiind stipulată în documentaţia de licitaţie”, se arată într-un comunicat al CFR.
Perioada de livrare a energiei, utilizată în staţiile de cale ferată, secţiile şi clădirile administrative ale companiei, este 1 septembrie 2014 – 30 august 2015, iar criteriul de atribuire va fi preţul cel mai scăzut. Termenul limită pentru primirea documetaţiei şi a ofertelor este 17 iulie, şedinţa de tranzacţionare urmând să aibă loc în aceeaşi zi.
Evaluarea ofertelor se va realiza prin compararea propunerilor financiare determinate prin însumarea valorilor rezultate din înmulţirea preţului total (care va sta la baza încheierii contractului) cu cantitatea maximă aferentă fiecărui tip de energie (medie şi joasă tensiune), precizează compania.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a postat vineri proiectul de HG prin care se stabilesc condiţiile, procedura şi termenele de restituire ca ajutor de stat către operatorii de transport rutier licenţiaţi a sumei de 4 eurocenţi din acciza suplimentară de 7 eurocenţi, aplicată începând cu 1 aprilie 2014.
Proiectul de HG stabileşte condiţiile şi documentele necesare pentru ca operatorii economici şi vehiculele să îndeplinească criteriile de eligibilitate pentru restituirea de accize. Aceste condiţii sunt stabilite în mod diferenţiat, în funcţie de locul în care sunt stabiliţi operatorii economici, respectiv în România sau în alte state membre, precum şi în funcţie de tipul vehiculelor.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro