BusinessMagazin

Tag: adevarul

  • Fraţii Wachowski, creatorii Matrix, au devenit surorile Wachowski

    Andy Wachowski a mărturisit că este transsexual, la patru ani distanţă, după ce fratele lui a făcut acelaşi lucru. “Prin urmare sunt transsexual”, a spus Lilly Wachowski, într-un comunicat in care detaliază motivele anunţului sau.

    Lilly Wachoski, 48 de ani, îi urmează astfel paşii surorii şi partenerei sale de creatie Lana, 50 de ani, care a dezvăluit în urmă cu câţiva ani că este transsexual.  Wachowski a subliniat că a făcut anunţul de teamă ca presa să nu-i dezvăluie povestea.

    “Ştiam că la un moment dat trebuia să recunosc public. Când trăieşti ca un transsexual este greu de ascuns acest fapt. Voiam să fiul mai confortabil cu această ieşire în public, dar nu am avut de ales”, mărturiseşte Lily.

    Ea a asigurat că se simte fericită şi că are sprijinul familei şi prietenilor. “Adevarul este că mă aflu într-o perioadă de tranziţie şi voi continua să fiu întreaga mea viaţă”, a spus Lilly Wachoski.

    În filmografia regizorilor Wachowski se află populara trilogie de science-fiction “Matrix”, ‘Matrix Reloaded’ şi ‘Matrix Revolutions’, alături de filmele precum ‘Speed Racer’, ‘Cloud Atlas’ sau  serialul ‘Sense8″

  • Liceenii din Constanţa care au creat un oraş spaţial pentru NASA. De opt ani câştigă toate premiile date de americani

    În „laboratorul de genii“ de la Constanţa, anul acesta a adăugat la palmares noi premii obţinute la competiţiile NASA. 13 echipe sunt laureate ale concursurilor gândite de americani pentru colonizarea spaţiului. Cel mai complex proiect este cel al elevilor de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“, prin care a fost conceput un oraş spaţial, scrie Adevărul

    “Oberth Space Project“, al unor elevi de clasa a XI-a de la Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“: Marina Cozma, Matei Popovici, Costin Dobrin, Bianca Burtoiu, Diana Andreea Catană, Andreea Stanciu, Dalia Stoian, Răzvan Ursu. Toţi au 17 ani, cu excepţia lui Răzvan, care are 15 ani.

    Proiectul „Oberth“ al elevilor constănţeni a impresionat juriul prin originalitate şi prin caracterul ştiinţific care depăşeşte nivelul unor cunoştinţe de liceu. „Oberth Space Project“ nu se axează doar pe construirea unei singure staţii, ci a unui sistem de staţii interdependente.

    În urma cu 5 ani, România Liberă scria despre elevii Colegiului Naţional “Mircea cel Bătrân” din Constanţa şi premiile obţinute de aceştia: “pentru al optulea an consecutiv, colegiul din Constanţa a obţinut cu cele mai multe premii dintre şcolile participante. Este vorba de 9 premii şi menţiuni (2 premii I, 4 premii II, 1 premiu III şi 2 menţiuni).”. 

    Elevii Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” nu se află la prima performanţă. De mai bine de opt ani, proiectele lor ştiinţifice au adus în palmares nenumărate premii şi menţiuni. Ideile adolescenţilor sunt folosite cu brio de către inginerii NASA. 

  • “Împrumutăm doar celor bogaţi”. Adevărul despre creditarea în România, dezvăluit de un bancher român care a lucrat în Franţa

    « Imprumutam doar celor bogati! » (« On ne prête qu’aux riches! »). Aceasta sintagma din limba franceza este oglinda aproape perfecta a finantarilor majoritatii businessurilor din economia romaneasca. Bancile sunt dispuse sa acorde imprumuturi de cele mai multe ori celor care au cea mai putina nevoie. De fapt, despre ce este vorba? Raspunsul il gasim la interferenta a trei factori majori: apetitul de risc ale bancilor, rolul de ‘‘arbitru sustinator’’ al Statului si climatul de incredere.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Loredana Costantin, marketing manager Auto Italia Impex

    De peste trei ani, Loredana Costantin ocupă poziţia de marketing manager pentru mărcile Fiat, Alfa Romeo, Lancia şi Jeep. Ea a absolvit Politehnica bucureşteană şi, pentru că pe piaţa locurilor de muncă nu prea exista cerere pentru femei inginer, a decis să intre în presă; a ajuns astfel în redacţia ziarului Adevărul.

    Spune că s-a îndrăgostit de presă şi, drept urmare, a rămas timp de zece ani la Adevărul, ulterior la Gândul, ultima poziţie ocupată fiind cea de brand manager. Înainte de aceasta, a lucrat în departamentul de grafică, dar şi la coordonarea evenimentelor organizate de publicaţie, precum şi în marketing. În această perioadă şi-a completat studiile cu un master în media şi comunicare.

    În vara anului 2008 a schimbat domeniul şi a optat pentru Auto Italia, într-o perioadă în care industria auto traversa o perioadă nu tocmai uşoară. Iniţial a coordonat comunicarea pentru Fiat, Alfa Romeo, Lancia şi Jeep. Spune că o carieră se sprijină pe seriozitate, implicare şi mai ales pasiune

  • Adevărul de la raft: Motivul incredibil pentru care plătiţi mai mult la casă

    Studiile recente pe care se bazează tipul acesta de informaţii ar putea schimba din nou strategiile din retail. Magazinele au început să încetinească procesul de cumpărare folosindu-se de o mişcare nouă, denumită „slow shopping”, încercând astfel să le ofere clienţilor o experienţă bogată şi relaxantă care să nu se mai axeze neapărat pe acţiunea de a cumpăra. Pentru a-i ademeni pe consumatori să petreacă mai mult timp în magazine şi pentru a-i face să se simtă fericiţi, buticurile şi lanţurile naţionale au început să introducă în decor biblioteci, instalaţii artistice, spaţii de spectacol şi chiar canapele confortabile.

  • Adevărul negru din spatele primirii refugiaţilor sirieni în Germania: Imigranţi est-europeni plătesc preţul şi sunt deportaţi pe capete

    Guvernul german a refuzat cererea de azil a lui Albert Kulemani la începutul lunii. Acum albanezul de 36 de ani stă cu lucrurile împachetate şi aşteaptă inevitabilul. ”Autorităţile nu ne spun dinainte. Ne dau 5-10 minute să ne strângem hainele şi nimic mai mult”, a spus albanezul care a ajuns împreună cu soţia sa în Germania în august.

  • Adevărul de la raft: MOTIVUL real pentru care vedem atât de multe promoţii în magazine

    Aceste date ilustrează atât lupta acerbă din comerţul cu dominată alimentară cât şi apetenţa românilor pentru oferte şi reduceri. Înainte de criză românii se orientau în principal după brand şi mai puţin după preţ. Începând cu 2009 însă, consumatorul a devenit mai prudent, mai atent pe ce îşi cheltuie banii, iar lupta retailerilor a devenit mai acerbă.

    Adevărul de la raft: MOTIVUL real pentru care vedem atât de multe promoţii în magazine

  • Adevărul despre noul Cod Fiscal: Cine va CÂŞTIGA şi cine va PIERDE de pe urma lui

    Noul cod fiscal ce intră în vigoare la 1 ianuarie 2016 a fost votat ieri de Camera Deputaţilor şi merge la promulgare, preşedintele nemaiavând posibilitatea să-l retrimită Parlamentului, dar niciun motiv concret pentru a ataca documentul la Curtea Constituţională.
     

  • Reportaj: Adevărul despre criza grecească

    „Vrem informaţii despre turism, bugete, fabrici de ulei de măsline sau despre fabricile de marmură de pe insulă” – am spus noi, reprezentanţii mai multor publicaţii economice din România, veniţi să ia pulsul crizei de pe insulă.

    De profesie dentist, dar scriitor din pasiune, cu mai multe cărţi publicate, primarul ne-a întâmpinat cu recomandări de vizitare a zonelor încărcate cu istorie şi, pentru că auzise că ne interesa economia, ne-a recomandat să mergem la muzeu, unde găseam una dintre cele mai vechi legi ale comerţului cu vin. Am apreciat ospitalitatea grecească, dar cine scrie legile economice actuale? Întrebare fără răspuns.

    VORBIM ÎN SCHIMB DESPRE TURISM. „DEPINDE… DE ŢĂRILE DIN CARE VIN TURIŞTII, TURISMUL CARE SE FACE AICI ESTE PENTRU TOATE NIVELURILE SOCIALE, PENTRU TOATE GUSTURILE”, ne-a răspuns primarul la încercarea de a afla cât câştigă insula din turism. L-am întrebat apoi cât câştigă din industria cu marmură, prin cele 13 fabrici de pe insulă. Faţa i s-a luminat şi ne spune că intrarea de la Mecca este făcută cu marmură din Thassos. Dar producţia, evident, depinde de comenzi. Care depind de exporturi.

    Pentru care nu avea o valoare exactă. Să trecem la lucruri mai simple, ne-am spus. Care este producţia anuală de ulei de măsline? „Depinde de soare, de vânt…„, replică primarul, iar când l‑am întrebat numărul exact al fabricilor, a început să le numere pe degete. A ajuns la opt, dar a fost totuşi contrazis de consilierul Dimitris, prezent şi el la discuţie şi care părea să fie mai la curent cu ce se întâmplă pe insulă, poate datorită tavernei pe care o deţine, în paralel cu munca de funcţionar public. Dimitris cultivă legume, creşte măslini şi cunoaşte numărul exact al copacilor de pe insulă, 1.300.000, dar şi situaţia afacerilor din zonă.

    La taverna lui, spre exemplu, nu se vând sucuri naturale, o altă terasă din zonă având ca obiectiv această afacere. Ce taxe plătesc el şi ceilalţi proprietari de afaceri de pe insulă? „Depinde de zonele în care sunt amplasate.„ Nu există date concrete nici despre numărul de români care lucrează pe insulă, pentru că majoritatea nu au declarat oficial acest lucru. În schimb, primarul ştia exemplul unui grec care a cunoscut o româncă la Constanţa şi a adus-o aici. O decizie bună, dacă ţinem cont că rata şomajului pe insulă, potrivit lui, este zero: „Toată lumea lucrează aici. Ei bine, nu chiar tot anul…”.

    Discuţia a culminat cu întrebarea: „Cât de mare este evaziunea fiscală în Thassos şi ce faceţi pentru a o reduce?” – întrebare ignorată cu desăvârşire. „Depinde„ este cuvântul care s-a tot repetat în discursul primarului, care părea să nu i se mai fi pus astfel de întrebări vreodată, deşi, potrivit lui, doar în Thassos există patru publicaţii locale.

    După aproape o oră, aveam o singură informaţie demnă de newsworthiness, o investiţie prin fonduri europene de 50 de milioane de euro, pentru alimentarea cu apă a oraşului şi pentru probleme de protejare a mediului. Aflasem şi că la festivalul de teatru din luna octombrie se va pune în scenă piesa de teatru scrisă chiar de primar, cu un titlu mai mult decât sugestiv pentru starea actuală a ţării: „Colecţionarul de somn”.

  • Adevărul pe care nimeni nu a avut curajul să-l spună până acum. Care este cea mai mare afacere din puşcăriile din România

    În ultimii ani o adevărată afacere a înflorit în puşcăriile din România. De pe urma ei au beneficiat, de-a lungul timpului, deţinuţii cu ştaif. Iar preţul nu se calculează doar în bani.

    Care este cea mai mare afacere din puşcăriile din România