BusinessMagazin

Tag: adapost

  • Cum va arăta lumea în 2100 în viziunea NASA – GALERIE FOTO

    În august 1975, agenţia spaţială americană a însărcinat o echipa NASA să-şi imagineze cum ar arăta coloniile spaţiale în 2100, scrie news.com.au

    Astfel profesorul de la Princeton Gerard O”Neil a condus o echipă formată din arhitecţi, cercetători, ingineri şi oameni de ştiinţă pentru a încerca să găsească concepte fiabile pentru o colonie spaţială. Cercetătorii au găsit trei posibile scenarii: Bernal Sphere ( în formă sferă), Toroidal Colony şi Cylindrical Colony (în formă de cilidru).

    În toate design-uri, câmpul gravitaţional era generat de către o forţă centrifugă, care ar funcţiona pe baza de energie solară. Cel mai mare dintre cele 3 concepte a fost cel cilindric, care avea potenţialul să ofere adăpost pentru 1 milion de oameni.

    O”Neil spera să înceapă lucrul efectiv la aceste proiecte în anii 90, dar nu s-a întâmplat acest lucru şi chiar şi în 2016 aceste concepte sunt futuristice.

  • Imperiul pe care lumea l-a uitat: cum arăta “oraşul celor 1.001 biserici” – GALERIE FOTO

    Ani, cândva adăpost pentru zeci de mii de oameni, s-a transformat într-un oraş al fantomelor şi al ruinelor. Devenit un centru cultural important în timpul dinastiei armene Bagradit, rămăşiţele oraşului sunt astăzi împrăştiate pe un platou din nord-estul Turciei.

    Cei care vizitează ruinele acestui imperiu de mult apus sunt întâmpinaţi de privelişti ce amintesc de istoria bogată a oraşului Ani, întinsă de-a lungul a trei secole şi cinci dinastii – armenă, bizantină. turcă, georgiană şi otomană.

    La apogeul său, în secolul XI, oamenii de ştiinţă estimează că Ani adăpostea nu mai puţin de 100.000 de oameni, fiind cunoscut ca “oraşul celor 1.001 biserici”. Cifra era mult exagerată, dar studiile arheologice au scos totuşi la iveală peste 40 de locuri de cult.

  • Dezvăluiri din „cuibul de viespi” de la Aeroportul Cluj: „Oricând poate avea loc o catastrofă”

    Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj este un adevărat „cuib de viespi” şi oricând aici poate avea loc o „catastrofă”. O spune, sub protecţia anonimatului, o sursă apropiată Aeroportului Cluj. Potrivit acesteia, securitatea de la aeroport e atât de precară încât un om fără adăpost a reuşit să doarmă, timp de trei săptămâni, într-o clădire din perimetru.

    Sistemul de balizaj, o „catastrofă” pe cale să se producă

    Sursa Vocea Transilvaniei, care cunoaşte sistemul de balizaj instalat la Aeroportul Cluj, spune că acesta are „mari probleme”.

        „Aeroportul poate rămâne în pană cu sistemul de aterizare balizaj în orice moment. Ştiţi ce înseamnă asta când un avion e la finală să aterizeze şi e ceaţă? O catastrofă”, a declarat acesta pentru Vocea Transilvaniei.

    Potrivit sursei, sistemul de mentenanţă al sistemului de balizaj a fost preluat, în prezent, de o altă firmă decât cea care l-a realizat, însă aceasta nu se poate atinge de aparatura aflată încă în garanţie. Sursa susţine că cei din departamentul tehnic al Aeroportului nu au curajul să acuze firma care a realizat sistemul de balizaj, deoarece ar fi luat „comisioane mari”.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

     

  • Adăposturi pentru alpinişti

    Alpiniştii se străduiesc să cucerească munţii, iar arhitecţii şi specialiştii în construcţii pe alpinişti cu bivuacurile proiectate de ei. Aceştia din urmă caută tot felul de metode prin care pot construi adăposturi cât mai rezistente şi mai primitoare, mai ales în condiţiile în care tehnologiile moderne care au permis apariţia unor echipamente de alpinism mai performante sau a unor dispozitive mobile care facilitează orientarea în teren au dus la creşterea numărului de oameni dispuşi să dea piept cu muntele.

    Firma daneză Map Architects a proiectat un adăpost simplu, un cort special pentru zone cu fluctuaţii mari de temperatură, a cărui pânză, atunci când temperatura coboară, se contractă ca să nu piardă căldura, scrie Financial Times. Colaborarea dintre o firmă de inginerie londoneză, AKT II, şi un birou de arhitectură sloven, Ofis Architects, a avut ca  rezultat adăpostul modular de pe muntele Skuta din Alpii Kamnik-Savinja.

    Adăpostul a fost construit din lemn şi sticlă, din dorinţa celor două companii de a utiliza materiale simple şi uşor de transportat la locul destinat construcţiei şi care să aibă un impact cât mai redus asupra mediului, precum şi o rezistenţă crescută la vânt şi temperaturi scăzute. Pe de altă parte italienii de la Leapfactory, din Torino, au înlocuit un vechi bivuac de lemn de pe versantul dinspre Italia al Mont Blanc cu un adăpost modular numit Gervasutti, construit din metal, vopsit în roşu şi argintiu să poată fi văzut bine de la depărtare şi dotat cu bucătărie, panouri solare şi acces la internet.

     

  • Omul care a plantat singur o pădure – video

    Din 1980 Jadav “Molai” Payeng a plantat singur o întreagă pădure care ocupă 550 de hectare pe o insulă în districtul Jorhat din India. Pădurea previne feonomenul de eroziune, iar insula şi pădurea au devenit acum adăpost pentru un număr de animale sălbatice – elefanţi, rinoceri, tigri, cerbi sai iepuri.

    Forest Man este un documentar de un sfert de oră care îl prezintă pe Jadav Payeng. Aventura sa a început în 1979, când avea 16 ani şi a fost martor la pieirea unui mare număr de animale în cursul unor inundaţii care au afectat insula în cauză. A începută să planteze copaci câteva luni mai târziu, după ce a început să lucreze pentru unitatea de pădurari a districtului, în cadrul unui proiect ce prevedea împădurirea a 200 de hectare. Apoi a continuat singur să planteze copaci, decenii de-a rândul.

    Astăzi Molai trăieşte într-o cabană în “pădurea sa”, cu soţia şi cei trei copii. Are vite iar singura sursă de venit este laptele pe care îl vinde.

     

  • Fiul lui Silviu Prigoană intră în afacerile de prindere şi relocare a câinilor vagabonzi

     Obiectul de activitate al firmei de salubrizate a fost completat cu “servicii de îngrijire a animalelor de companie, plimbat, împerechere, găzduire şi dresaj, adăpost, gestionare câini fără stăpân operaţiuni de prindere şi transport al câinilor comunitari”.

    “Atunci când s-a modificat legea şi când autorităţile au decis să ia măsuri cu câinii fără stăpân, ne-am gândit să participăm şi noi la aceste servicii şi să ne ocupăm de tot ce ţine de relocarea animalelor. Am făcut un parteneriat cu un medic veterinar şi cu o asociaţie care se ocupă de câini”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Bogdan Niculescu, directorul general al Rosal Grup.

    El a spus că firma nu a început încă să colecteze câini şi că este posibil ca în acest an, fiind unul electoral, să nu vrea nimeni să ia măsuri cu câinii de pe străzi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce se întâmplă pe ger cu persoanele fără adăpost din Bucureşti

    În centrele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială se află cazate 875 de persoane fără adăpost, după cum urmează:
    – 43 de persoane la Centrul de Asistenţă pentru Mamă şi Copil (Şos. Viilor);
    – 124 femei la Adapostul pentru Femei (Şos. Berceni)
    – 708 bărbaţi la Complexul integrat de servicii sociale pentru adulţi Sf. Ioan (Bd. Pallady).

    A fost reluat programul de distribuţie de ceai cald şi supă pentru persoanele defavorizate, iar pe teren se află trei bucătării mobile, amplasate la Gara de Nord, Piaţa Sf. Gheorghe şi intersecţia Poşta Vitan. O altă bucătărie mobilă se află în teren, însoţită de o echipă a Direcţiei de Asistenţă Socială care oferă, pe lângă hrană caldă, căciuli, mănuşi, geci şi bocanci persoanelor fără locuinţă care nu doresc să meargă în adăposturile municipalităţii.

    Au fost organizate zece puncte fixe de distribuţie de ceai cald şi supă, astfel:
    – str. Foişorului nr.56-58, sector 3
    – str. Dristorului nr.81-88, sector 3
    – Calea Şerban Vodă nr.48, sector 4
    – Strada Maximilian Popper nr. 17 a, sector 3
    – str. Nerva Traian, nr. 8, sector 3
    – calea Griviţei nr.216, sector 1
    – calea Ferentari nr.  191, sector 5
    – str. Agricultori nr.105, sector 2
    – Şos. Viilor nr.44, sector 5
    – str. Mitropolit Filaret nr.41, sector 4.

    Pentru orice sesizare privind persoanele fără adăpost, precum şi pentru urgenţe RADET, ENEL, ApaNova, Administraţia Străzilor, Primăria Capitalei a pus la dispoziţia cetăţenilor numărul de telefon gratuit dispecerat PMB, 0.800.800.868, disponibil 24 de ore din 24.

  • Unde puteţi contacta Primăria Capitalei în caz de urgenţă sau dacă identificaţi persoane fără adăpost

    “Arterele principale sunt practicabile în proportie de 100%, precum şi o parte din străzile secundare. Se impune însa continuarea intervenţiei pe străzile laterale. De asemenea, potrivit datelor din teren, intrările şi ieşirile din Bucureşti sunt curăţate. În continuare este necesar să asigurăm pluguirea continuă a marilor bulevarde, dar si intervenţia constantă în zona intrărilor şi ieşirilor din Capitală”, a spus Oprescu.

    În teren se aflau duminică 336 de utilaje şi 1.107 de operatori.
     
    Primarul a cerut Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB) şi Poliţiei Locale să continue programul de identificare şi adăpostire a oamenilor fără adăpost.

    În centrele DGASMB sunt cazate 628 persoane, 116 la adăpostul de la Berceni, 21 la Viilor şi 491 la cel din Pallady. De asemenea, 3  echipe mobile ale DGASMB distribuie produse de primă necesitate pentru cei care refuză adăpostirea (paturi, haine, bocanci, geci groase) şi hrană caldă.

    Cetăţenii pot contacta DGASMB la tel. 021.314.23.15, 021.780.45.42 sau prin e-mail dgas_mb@yahoo.co.uk în cazul în care identifică persoane fără adăpost care au nevoie de ajutor, spre a fi ajutaţi de echipele mobile sau preluaţi spre a fi adăpostiţi.
     
    Primăria Capitalei a pus la dispozitia cetăţenilor un număr de telefon gratuit – Dispeceratul pentru Situaţii de Urgenţă: 0.800.800.868, la care se pot sesiza urgenţele 24 de ore din 24.

  • Unde puteţi contacta Primăria Capitalei în caz de urgenţă sau dacă identificaţi persoane fără adăpost

    “Arterele principale sunt practicabile în proportie de 100%, precum şi o parte din străzile secundare. Se impune însa continuarea intervenţiei pe străzile laterale. De asemenea, potrivit datelor din teren, intrările şi ieşirile din Bucureşti sunt curăţate. În continuare este necesar să asigurăm pluguirea continuă a marilor bulevarde, dar si intervenţia constantă în zona intrărilor şi ieşirilor din Capitală”, a spus Oprescu.

    În teren se aflau duminică 336 de utilaje şi 1.107 de operatori.
     
    Primarul a cerut Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB) şi Poliţiei Locale să continue programul de identificare şi adăpostire a oamenilor fără adăpost.

    În centrele DGASMB sunt cazate 628 persoane, 116 la adăpostul de la Berceni, 21 la Viilor şi 491 la cel din Pallady. De asemenea, 3  echipe mobile ale DGASMB distribuie produse de primă necesitate pentru cei care refuză adăpostirea (paturi, haine, bocanci, geci groase) şi hrană caldă.

    Cetăţenii pot contacta DGASMB la tel. 021.314.23.15, 021.780.45.42 sau prin e-mail dgas_mb@yahoo.co.uk în cazul în care identifică persoane fără adăpost care au nevoie de ajutor, spre a fi ajutaţi de echipele mobile sau preluaţi spre a fi adăpostiţi.
     
    Primăria Capitalei a pus la dispozitia cetăţenilor un număr de telefon gratuit – Dispeceratul pentru Situaţii de Urgenţă: 0.800.800.868, la care se pot sesiza urgenţele 24 de ore din 24.

  • Un nou adăpost de câini la Bragadiru, deschis publicului de săptămâna viitoare

     Adăpostul a fost realizat pe terenul fostelor ferme de porci ale Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), care au fost igienizate şi racordate la utilităţi.

    “Prin colaborarea cu Administraţia Naţională a Penitenciarelor, municipalitatea are un nou adăpost în Bragadiru, care în prezent are 1.600 de locuri, atât în interior, cât şi în exterior, şi o posibilitate de extindere a capacităţii de până la 2.500 de locuri”, a declarat, joi, coordonatorul Autorităţii pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA) din cadrul municipalităţii, Răzvan Băncescu.

    Potrivit lui Băncescu, la Bragadiru au fost duşi deocamdată 480 de câini, dintre cei care au fost ţinuţi în cele două adăposturi din Bucureşti (Pallady şi Mihăileşti), câini care au fost văzuţi “de câteva sute de ori în lunile august-decembrie”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro