BusinessMagazin

Tag: acuzatii

  • Recep Erdogan: acuză SUA şi UE de amplificarea crizei dintre Ucraina şi Rusia

    Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a acuzat vineri Statele Unite şi Uniunea Europeană de amplificarea tensiunilor în criza dintre Ucraina şi Rusia, notând că fostul cancelar german Angela Merkel ar fi găsit până acum o soluţie, astfel că se observă lipsa unui lider european.

    “Eu o spun deschis: din nefericire, occidentalii nu au furnizat până acum niciun aport în rezolvarea conflictului. Nu au făcut decât să agraveze lucrurile”, a declarat Recep Tayyip Erdogan într-un interviu acordat postului CNN Türk imediat după încheierea vizitei în Ucraina.

    Preşedintele american “Joe Biden a fost incapabil până în prezent să aibă o abordare pozitivă în acest proces”, a subliniat liderul de la Ankara.

    “Fostul cancelar german Angela Merkel ar fi putut avea soluţia. Dar, în lipsa ei, nu mai există niciun lider pentru moment. Inutil să mai vorbesc de alţii”, a acuzat Recep Tayyip Erdogan, citat de cotidianul Le Figaro.

    Preşedintele Turciei a reafirmat disponibilitatea de a organiza negocieri între Moscova şi Kiev şi a insistat pentru “protejarea integrităţii teritoriale a Ucrainei şi a Crimeei”. Recep Erdogan afirmă că a primit un răspuns favorabil din partea preşedintelui rus, Vladimir Putin, pentru o vizită în Turcia. “Putin şi-a dat acordul pentru o vizită în Turcia, după revenirea din China. Trebuie să fixăm o dată. Vrem să organizăm o întâlnire între Vladimir Putin şi Volodimir Zelenki la cel mai înalt nivel”, a subliniat Erdogan.

  • Scandalul care naşte întrebări despre influenţa celebrităţilor în crypto: Kim Kardashian şi Floyd Mayweather sunt daţi în judecată pentru că ar fi înşelat publicul larg promovând o nouă criptomonedă care le-a adus pierderi investitorilor

    Kim Kardashian şi Floyd Mayweather sunt daţi în judecată de un grup de investitori care îi acuză că ar fi indus în eroare publicul larg cu bună ştiinţă, prin promovarea unei noi criptomonede numită EthereumMax, potrivit FT.

    În vara anului 2021, Kim Kardashian le-a atras atenţia celor 250 de milioane de urmăritori ai ei asupra unei noi criptomonede numită EthereumMax. Potrivit Quartz, nu există o legătură directă între aceste monede noi şi Ethereum (ETH), al doilea cel mai mare proiect din piaţa crypto.

    Postarea lansată de Kim Kardashian a fost un succes din punctul de vedere al unei campanii de promovare, în contextul în care a depăşit acoperirea de care s-au bucurat alte celebrităţi care au promovat proiecte din această industrie.

    Cu toate acestea, moneda şi-a pierdut 70% din valoare la o săptămână distanţă de la mesajul vedetei, iar preţul nu şi-a mai revenit niciodată.

    Cum a evoluat preţul EthereumMax înainte şi după campaniile celebrităţilor/ sursa: Financial Times

    Investitorii au suferit pierderi de fiecare dată când o celebritate a promovat proiectul EthereumMax, aşa cum o arată şi graficul de mai sus, realizat de FT.

    Furia acestor investitori s-a concretizat într-un proces, iar Kim Kardashian, Floyd Mayweather şi celebrităţi precum fostul jucător de baschet Paul Pierce sunt daţi în judecată. Vedetele sunt acuzate că ar fi participat la o schemă gândită pentru a îmbogăţi câţiva oameni în detrimentul publicului larg.

    „Sectorul emergent al criptomonedelor este inundat din păcate de aceşti aşa-numiţi influenceri, care promovează investiţii incredibil de riscante de tipul <<îmbogăţeşte-te rapid>> către audienţele şi către fanii lor”, a declarat avocatul John Jasnoch, care reprezintă partea reclamantă.

    Investitorii păgubiţi susţin că oamenii din spatele EthereumMax s-au folosit de impactul urmăritorilor unei vedete precum Kim Kardashian pentru a le vinde acestora monede cât mai rapid, ca un mod de a face profituri înainte ca preţul să se prăbuşească din nou.

    Avocaţii angajaţi de Kardashian nu au comentat pe marginea acuzaţiilor. EthereumMax a transmis că respinge acuzaţiile.

    Procesul vine într-un moment în care segmentul investitorilor de retail a explodat, într-un trend alimentat şi de contextul pandemiei, iar influenţa celebrităţilor a crescut în ceea ce priveşte pieţele financiare.

    Charles Whitehead, profesor în cadrul Cornell Law School, a declarat pentru FT că din ce în ce ai mulţi investitori de retail tranzacţonează în baza unor informaţii obţinute din surse mai puţin obişnuite, cum ar fi postările de Reddit sau de Instagram.

    Un sondaj realizat în luna octombrie de firm de cercetare Cardify a descoperit că pentru utilizatorii de criptomonede principalele surse de informare sunt celebrităţile şi executivii de companii. Aproape 60% dintre respondenţi au apelat la una din aceste două variante în jumătate din ocaziile în care s-au informat pentru a investi.

  • Doi preoţi din Botoşani sunt acuzaţi că le-au cerut credincioşilor vaccinaţi să plece din biserică şi chiar le-au smuls măştile de protecţie de pe faţă

    Şefa Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) din Botoşani, Monica Adăscăliţei, a anunţat că autorităţile sanitare din judeţ vor demara o anchetă în cazul unor preoţi acuzaţi că au cerut credincioşilor vaccinaţi să plece din biserică şi le-au smuls de pe faţă măştile de protecţie.

    De altfel, pe adresa instituţiei au fost transmise sesizări, însoţite de înregistrări video, conform cărora doi preoţi din mediul rural ar fi solicitat enoriaşilor vaccinaţi să nu participe la slujbe, iar celor care purtau mască să renunţe la aceasta.

    „Chiar avem nişte reclamaţii la nivelul DSP legat de faptul că, în două localităţi din judeţul Botoşani, preotul în timpul slujbei a recomandat ieşirea din biserică a persoanelor vaccinate, li s-a atras atenţia să nu poarte mască, chiar li s-a smuls masca de pe faţă. Vom face o anchetă în cursul acestei săptămâni şi vom lua legătura şi cu conducerea bisericii la nivelul judeţului Botoşani. Sunt şi filmaţi, sunt şi poze”, a spus Adăscăliţei.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Dosarul Colectiv: Primarul Cristian Popescu Piedone şi ceilalţi inculpaţi scapă mai ieftin. Fără consecinţele grave din acuzaţiile lor, pot primi pedepse mai uşoare

    Curtea de Apel Bucureşti a decis, miercuri, schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care primarul Cristian Popescu Piedone şi ceilalţi inculpaţi din dosarul Colectiv au primit la Tribunal pedepse între 12 ani şi opt luni şi trei ani de închisoare. Procesul, care se judecă de cinci ani şi şase luni, va continua în 17 noiembrie, dar în sentinţa finală, judecătorii vor ţine cont de noile încadrări, pentru care pedepsele sunt mai mici.

    Cei trei judecători din completul de la Curtea de Apel Bucureşti care judecă dosarul Colectiv – Adina Dumitrache, Andrei Iugan şi Carmen Găină – au decis ca fostul primar al Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, să fie judecat pentru abuz în serviciu, fiind scoasă acuzaţia de consecinţe deosebit de grave.

    ”Schimbă încadrarea juridică pentru inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone din infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. şi art.309 C.pen (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) şi abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen (autorizaţia SC Noran Prompt SRL) în infracţiunile de abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) şi abuz în serviciu prev de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen (autorizaţia SC Noran Prompt SRL) – (eliminarea art. 309 C.pen. în raport cu prima infracţiune de abuz în serviciu)”, potrivit deciziei de miercuri a Curţii de Apel Bucureşti.

    Cititi mai multe www.gandul.ro

  • Cum se protejează marile reţele de socializare, precum TikTok, Snapchat sau YouTube de tirul autorităţilor din SUA: Se leapădă de Facebook

    TikTok, Snapchat şi YouTube sunt cei mai noi giganţi ai tehnologiei care au fost chestionaţi de senatorii americani cu privire la preocupările legate de siguranţa utilizatorilor tineri, relatează BBC News.

    Pe parcursul a aproape patru ore de audieri desfăşurate luni, aceştia au încercat să se diferenţieze de Facebook, care s-a confruntat cu un control din ce în ce mai mare din partea politicienilor în ultimele luni.

    În declaraţiile sale de deschidere, senatorul Richard Blumenthal a adăugat: „Auzim aceleaşi poveşti de rău. Problema este clară – tehnologia speculează vulnerabilitatea copiilor şi adolescenţilor pentru a câştiga mai mulţi bani. Pentru asta, cineva trebuie să fie responsabil”.

    Facebook, acuzat că dăunează bunăstării mintale a copiilor, s-a confruntat cu solicitări tot mai mari de reglementare.

    Dar Snapchat le-a spus senatorilor că nu aparţine aceleiaşi categorii.

    „Snapchat a fost construit ca un antidot pentru reţelele sociale”, a declarat Jennifer Stout, vicepreşedintele pentru politici publice globale Snap.

    Între timp, şeful de politici publice TikTok, Michael Beckerman, a declarat la audiere: „TikTok nu este o reţea socială bazată pe adepţi”.

    Cu toate acestea, TikTok a fost acuzat că algoritmul său oferă conţinut dăunător adolescenţilor, mai ales pe plan mental.

    Ca răspuns pentru acuzaţiile aduse de fostul oficial Facebook, Frances Haugen, care susţine că gigantul tech era conştient de impactul toxic pe care Instagram îl are asupra adolescenţilor, Mark Zuckerberg a spus că platforma a făcut eforturi pentru a lupta împotriva conţinutului dăunător.

    „Ne pasă profund de probleme precum siguranţa, bunăstarea şi sănătatea mintală a utilizatorilor”, a spus el într-o scrisoare postată pe Facebook.

    Senatorii au, de asemenea, îngrijorări tot mai mari atât cu privire la cenzură, cât şi cu privire la răspândirea dezinformării.

    Unii oficiali spun că legislaţia care protejează reţelele sociale de a fi date în judecată – cunoscută sub numele de Secţiunea 230 – trebuie revizuită.

    Privită iniţial ca o modalitate de a proteja furnizorii de internet precum BT sau Comcast, a devenit principalul scut pentru site-uri uriaşe precum Facebook, Twitter şi YouTube, care nu pot revizui fiecare postare a utilizatorilor înainte de publicare.

    Cu toate acestea, mulţi politicieni americani susţin că legislaţia este depăşită, iar reţelele sociale trebuie trase la răspundere.

     

  • După prăbuşirea de aseară, alt scandal pentru Facebook: Gigantul este acuzat că a minţit privind numărul de utilizatori

    Plângere către SEC a managerului care a acuzat gigantul social media că şi-a pus interesele economice în faţa binelui comun. Facebook atrage din ce în ce mai puţini utilizatori tineri, utilizatori „preţioşi” din punct de vedere publicitar. 

    La 48 de ore de la primele acuzaţii ale fostului manager Frances Haugen despre modul în care compania îşi pune interesele comerciale în faţa interesului public şi a doua zi după prăbuşirea sistemului (care a făcut ca să se piardă aproape 5% pe Wall Street), a venit plângerea către American Securities and Exchange Commission a aceluiaşi Haugen, care raportează cum Facebook a înregistrat o scădere a utilizatorilor mai tineri chiar în timpul pandemiei coronavirusului, într-un moment în care utilizarea reţelelor sociale în ansamblu a crescut.

    După cum a raportat Financial Times, Haugen, fost şef de produse la Facebook, a prezentat rezultatele unei anchete interne conform căreia implicarea mai redusă a adolescenţilor din Statele Unite ar putea reduce numărul de utilizatori zilnici din SUA cu până la 45% între 2021 şi 2023.

    În următoarele ore, managerul, care a lucrat la Facebook până în luna mai, va trebui să depună mărturie în faţa unui subcomitet al Senatului SUA pentru protecţia consumatorilor ca parte informată într-o audiere axată pe „protecţia tinerilor online”.

    „Facebook a denaturat parametrii fundamentali pentru investitori şi agenţi de publicitate, cum ar fi cantitatea de conţinut creat pe platformă şi creşterea numărului de utilizatori individuali”, se arată în plângerea adresată SEC, în special pe „o populaţie demografică de mare valoare”.

    Avocatul lui Haugen, John Tyle, a declarat pentru „60 Minutes” că „în calitate de companie cotată la bursă, Facebook este obligat să nu mintă investitorii săi sau să reţină informaţii concrete”.

    Echipa juridică a lui Haugen a citat analizele interne de Facebook care arată că peste 15% din conturile noi create de adolescenţi sunt conturi secundare sau duplicate, în timp ce utilizarea Facebook în rândul tinerilor de 18-24 de ani „continuă să scadă”, iar aceşti utilizatori „petrec mai puţin timp, produc mai puţin şi trimit mai puţine mesaje” pe reţeaua socială.

  • Cum să distrugi o afacere de 7 miliarde de euro cu 13.000 de farmacii şi peste 50.000 de angajaţi. Şi chiar să ajungi şi la puşcărie

    Anton Schlecker, cândva unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri din Germania, deţinătorul unui lanţ de mii de farmacii, trebuie să facă faţă unui nou proces. El este bănuit că ar fi direcţionat peste 20 de milioane de euro de la creditori în conturile familiei sale, înainte ca lanţul său de distribuţie să intre în faliment în 2012.

    În cazul în care judecătorii de la tribunalul districtului Stuttgart îl găsesc vinovat pe businessman-ul în vârstă de 72 de ani, acesta ar putea fi condamnat la zece ani de închisoare. Soţia sa şi cei doi copii,  Meike şi Lars sunt, de asemenea, bănuiţi de complicitate. Este acesta sfârşitul poveştii de succes a lui Schelcker? 

    Schlecker şi-a deschis prima farmacie într-un oraş din sudul Germaniei, aproape de Stuttgart, în 1975. Din această primă afacere, el a continuat să construiască un imperiu de retail de neegalat. Doi ani mai târziu, deţinea deja 100 de magazine, iar până în 1984 numărul a crescut la 1.000.

    Nu după mult timp, antreprenorul a căutat să acceseze noi pieţe şi extindă afacerea şi în străinătate. Până în 2007, reţeaua de magazine a companiei s-a extins în 13 ţări europene, cu un număr de peste 52.000 de persoane, şi a generat venituri anuale de 7 miliarde de euro.

    În decurs de câteva decenii, Schlecker a  devenit lider de piaţă în Germania. Dar creşterea nu a fost una perfectă. Schlecker şi soţia sa au puşi timp de zece luni sub urmărire după ce au fost găsiţi vinovaţi de fraudă în 1998. Aceştia le spuneau angajaţilor că sunt plătiţi după normele legale, însă îi plăteau mai puţin.

    În 2010, Schlecker a avut noi probele cu legea, după ce s-a descoperit că montase ilegal camere video pentru a-şi monitoriza angajaţii, plătiţi, şi de această dată, sub media legală a salarizării. Ulterior, Schlecker a o lege menită să protejeze angajaţii part-time în folosul său, reuşind să reducă salariile lucrătorilor de la 12 euro la 6,5 euro pe oră. Chiar dacă practica a fost legală şi autorităţile nu au avut nicio putere să intervină, imaginea lui Schlecker a avut mult de suferit în urma acestui scandal.

    Pe măsură ce clienţii şi-au pierdut din ce în ce mai mult încrederea, conducerea companiei a decis să revizuiască imaginea magazinelor şi a lansat, în acest sens, o mare campanie de marketing. Cu toate acestea, campania nu a avut efectul scontat, banii au fost pierduţi, iar în 2012 compania a intrat în faliment.  

    Anton Schlecker şi întreaga sa familie au fost găsiţi responsabili pentru falimentul companiei. Aceştia au declarat ulterior că nu deţin “active private”. Instanţa din Stuttgart va decide dacă acest lucru este adevărat – sau dacă au fost doar suficient de rapizi pentru a-şi direcţiona ultimele economii din credite.

  • Lovitură DEVASTATOARE pentru Mirela Vaida. Mircea Toma: „Putem vorbi de complicitate şi instigare la crimă”

    Emisiunea „Acces Direct” a încasat cea mai mare amendă din ultimii trei ani acordată în audiovizualul românesc! CNA a decis sancţionarea derapajelor constatate în talk-show-ul moderat de Mirela Vaida, iar Mircea Toma, unul dintre membrii Consiliului, chiar a tras un semnal de alarmă: „Putem vorbi de complicitate şi instigare la crimă”.

    Pentru „Acces Direct”, marţi, 13 iulie, chiar a fost o zi cu ghinion, dacă e să ne gândim la ce amendă uriaşă a încasat din partea CNA.

    Subiecte sensibile exploatate pentru rating
    Unele ediţii ale „Acces Direct” au ajuns sub lupa membrilor CNA, atrăgând şi această amendă-record. Printre cazurile cercetate, şi aceea în care invitaţii din platou nu au luat în serios ameninţările adresate unei femei; ba, în cazul respectiv, Sorin Ovidiu Bălan aruncase replica „Aşa se iubesc ei”. Nu peste mult timp, femeia în cauză avea să fie ucisă!

    Într-o altă emisiune analizată de CNA, o femeie era încurajată să-i permită partenerului, un bărbat extrem de violent, să îşi vadă copiii. I-a permis, iar individul a snopit-o în bătaie numaidecât ce-a intrat în casă, de faţă cu copiii!

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Istoria zbuciumată şi fascinantă a lui John McAfee, controversatul magnat în securitate digitală care şi-a pierdut aproape întreaga avere în timpul crizei financiare din 2008. El a fost care a fost găsit mort zilele trecute într-un penitenciar din Spania

    Când magnatul în securitate cibernetică a încercat să candideze pentru funcţia de preşedinte al Statelor Unite în 2016, a invocat unul dintre cele mai cunoscute citate ale lui Steve Jobs: „În cinstea nebunilor, inadaptaţilor, rebelilor, scandalagiilor şi celor care văd lucrurile diferit”.

    McAfee, care a fost găsit mort zilele trecute într-un penitenciar din Spania ca rezultat al unei sinucideri, s-a încadrat în toate aceste descrieri.

    În cei 75 de ani de viaţă, pionierul sistemului antivirus cu acelaşi nume a construit şi a pierdut o avere, a devenit politician şi unul dintre cei mai mari susţinători ai criptomonedelor – toate acestea în timp ce s-a confruntat în mod constant cu legea.

    Moartea sa a venit la doar câteva ore după ce o instanţă de judecată din Spania a aprobat cererea de extrădare a Statelor Unite, unde îl aşteptau o serie de acuzaţii de evaziune fiscală. McAfee se afla în închisoare în Barcelona din luna octombrie a anului trecut, după ce a fost arestat la cererea SUA, reprezentând ultima fugă de autorităţi pe care avea să o efectueze.

    Pentru mulţi, viaţa de nomad a lui McAfee a dus la paranoie, violenţă şi escrocherii. El fusese acuzat recent de fraudă din cauza rolului pe care l-a jucat într-o schemă de exploatare a pieţei crypto, fiind asociat de autorităţi cu uciderea unuia dintre vecinii săi în 2012. De altfel, divagările sale de pe Twitter şi YouTube deveniseră din ce în ce mai incoerente.

    Însă pentru prietenii şi fanii cărora le-a adresat clipul de campanie, McAfee era un erou anti-sistem ale cărui temeri cu privire la instituţiile financiare şi de securitate ale guvernului au reflectat neîncrederea în autorităţi a cetăţenilor americani.

    „Mereu a visat că va construi un internet alternativ care nu ar avea niciuna dintre problemele şi defectele pe care le prezintă actualul internet”, spune unul dintre prietenii lui McAfee, Kim Dotcom, acuzat la rândul lui de organizarea uneia dintre cele mai mari încălcări ale drepturilor de autor din istorie.

    McAfee s-a născut în 1945 într-o bază militară din Marea Britanie, cu o mamă englezoaică şi un soldat american care era staţionat în regiune. Fiind educat în matematică, McAfee a învăţat în scurt timp cum să stăpânească procesele computaţionale ale vremii datorită unor perioade petrecute la NASA, Xerox şi Lockheed Martin în anii 1970 şi 1980.

    Ulterior, antreprenorul a creat faimosul software antivirus care îi poartă numele, într-o perioadă în care viruşii deveneau tot mai prezenţi în computerele oamenilor. A renunţat la funcţia de CEO în 1994, vânzând-şi participaţia la McAfee pentru 100 de milioane de dolari, avere pe care a pierdut-o aproape în totalitate în timpul crizei financiare din 2007-2008.

    În afara mediului corporate, multimilionarul a afişat o slăbiciune constantă pentru risc. La zece ani după ce a părăsit McAfee, a inventat un sport numit „aerotrekking”, care implica pilotarea la viteze mari a unor avioane ultrauşoare deasupra unor piste aflate în deşert. Când un client a murit în urma unui accident, în 2007, antreprenorul s-a mutat rapid în Belize.

    Acolo, McAfee a adoptat un stil de viaţă de tip „playboy”, cu droguri, arme şi un număr mare de prostituate, însă nici această escapadă nu avea să dureze prea mult: în 2012, vecinul său, cetăţeanul american Gregory Faull, a fost omorât în urma unui glonţ primit în cap, iar McAfee a fost numit „suspect” în cadrul cazului. Negând orice fel de implicare, a decis să plece în Guatemala, fiind arestat şi deportat în scurt timp în Statele Unite. Nu a fost acuzat niciodată cu privire la cazul din Belize.

    Un adevărat libertarian, McAfee ar fi oferit mai multe interviuri cu câte un pistol încărcat în ambele mâini pentru a se simţi mai „confortabil”. Îndreptându-şi atenţia către spaţiul politic în ultimii ani de viaţă, McAfee a eşuat în mod clar înaintea alegerilor prezidenţiale din 2016.

    La scurt timp după ce a murit, un cont de Instagram care îi aparţinea lui John McAfee a postat o imagine care afişa litera „Q”, făcând referire la teoria conspiraţiei „QAnon”, mişcare ce a stârnit propriul său val de conspiraţii.

    „Puterea totală corupe. Aveţi grijă la puterile pe care le oferiţi unei democraţii”, reiese din ultimul mesaj pe Twitter al lui McAfee.

     

  • Sechestru pe crypto: Autorităţile din Coreea de Sud au confiscat criptomonede în valoare de 47 mil. dolari de la 12.000 de oameni acuzaţi de evaziune fiscală

    Autorităţile din Coreea de Sud au început să pună sechestru şi să confişte criptomonede, în contextul în care au identificat mii de cazuri de evaziune fiscală, piaţa sud-coreeană fiind una dintre cele mai active din lume în ceea ce priveşte tranzacţionarea de active digitale, potrivit FT.

    De la gazda unei emisiuni TV şi până la un medic, circa 12.000 de oameni s-au trezit cu sechestru pe active precum bitcoin, ethereum şi alte criptomonede – în valoare totală de 47 mil. dolari – întrucât ei sunt acuzaţi de evaziune fiscală.

    Mutarea autorităţilor a fost realizată după o anchetă care a durat câteva luni, conform oficialilor guvernului local din Gyeonggi.

    Guvernele lumii au început să îşi asume un rol mult mai activ în reglementarea criptomonedelor, ca răspuns la perioada de câţiva ani în care atât minarea cât şi tranzacţionarea au funcţionat fără a fi acoperite legislaţie.

    Pentru context, bitcoin a fluctuat violent anul acesta, urcând la peste 60.000 de dolari, înainte de a scădea sub 30.000 de dolari luna aceasta.

    „Vom face tot ce putem pentru a-i proteja pe plătitorii de taxe care se conformează, prin anchetarea şi urmărirea activelor pe care evazioniştii vor să le ascundă în contextul febrei criptomonedelor”, a explicat Kim Ji-ye, directorul general al biroului de profil din provincia Gyeonggi.

    Sechestrul vine după o anchetă mai amplă care a vizat circa 140.000 de persoane, reprezentând cel mai recent efort al autorităţilor din Coreea de Sud pentru a înăspri supravegherea.

    Oficialii din Gyeonggi numesc această captură „cel mai mare sechestru pus pe criptomonede din cauza neplăţii taxelor, din istoria sud-coreeană”.