Societatea B1 TV Channel SRL, care operează licenţa audiovizuală a televiziunii B1, a notificat CNA că acţionariatul său a fost modificat.
Astfel, 10% din acţiunile pe care le deţinea la B1 societatea Dac Air SA (54,571%) au fost cedate omului de afaceri Elan Schwartzenberg. În urma cedării acestor acţiuni, SC Dac Air SA mai deţine 44,571% în B1, conform informaţiilor obţinute de MEDIAFAX.
Astfel, societatea B1 TV Channel are în prezent următorii acţionari: Sorin Oancea (50%) şi S.C. News Television (România) SRL (50%). Acţionarii societăţii News Television (România) SRL sunt: SC Dac Air SA – 44,571%, Brazen Limited Liability Company (SUA) – 22,858%, SC Pavo SA – 22,571% şi Elan Schwartzenberg – 10%. Potrivit reprezentanţilor CNA, firmele Dac Air SA, Brazen Limited Liability Company (SUA) şi SC Pavo SA sunt controlate de familia Păunescu.
Firmele care nu-si mai pot plati ratele pot sa se salveze de la
faliment daca accepta ca bancile sa preia actiuni in contul
datoriilor. Banca Nationala a Romaniei (BNR) si bancile comerciale
incurajeaza solutia – o practica permisa de lege in cazul in care o
companie intra in insolventa si decide sa se reorganizeze.
Creditorii nu pot ramane insa per¬ma¬nent in actionariatul
firmelor, ci maximum doi ani, cu posibilitatea prelungirii cu inca
un an. O reorganizare de succes este cea a retailerului de IT si
electrocasnice Flanco, in vara anului trecut, prin care creditorii
au preluat un pachet de actiuni.
“Nu am nicio legatura cu firme de constructii, nici direct, nici
indirect si nici prin interpusi. Va rog ca daca cineva va spune ca
o companie apartine Elenei Udrea sa semnalati DNA”, s-a adresat joi
ministrul Dezvoltarii reprezentantilor companiilor de constructii
prezenti la seminarul Mediafax Talks about Construction Time
Again.
In retail, adica in zona de business a bancilor care se desfasoara in relatie cu persoanele fizice, “conditiile de piata sunt tot mai vitrege”, spune Nicolaie Hoanta, directorul general al bancii comerciale Carpatica, intr-un interviu acordat BUSINESS Magazin. Dificultatile despre care vorbeste Hoanta, semnalate in timp de multi bancheri, tin de contextul financiar actual, cu dobanzi in crestere si risc de curs valutar ridicat, care ii afecteaza pe toti cei ce intra in banca pentru a lua un credit. Astfel de dificultati pot ajunge, in final, sa afecteze si afacerile bancilor, si mai ales ale celor care au abordat agresiv zona de retail. La Carpatica, o banca ce detinea sub un procent din activele sistemului bancar la finele anului trecut, circa 15% din expunerea totala pe credite este reprezentata de retail, in timp ce companiile mici si mijlocii inseamna de peste patru ori mai mult (64% din expunerea totala). Volumul total de credite se ridica in prezent la 1,350 miliarde de lei (381,5 mil. euro), iar pentru finalul anului este vizata o crestere pana la nivelul de 1,7 miliarde de lei (480,4 mil. euro).
Bancherii sibieni au decis insa acum sa schimbe macazul: dupa noua ani de existenta in care a fost puternic orientata spre retail, dupa spusele lui Hoanta, Carpatica vrea sa atraga mai multe companii mari si foarte mari. Astfel, corporatiile ar trebui sa reprezinte pana la finele anului in jur de 30-35% din intregul portofoliu al bancii. Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) sunt clienti buni pentru banci – sunt multe la numar si cu nevoi de finantare mari – dar sunt un segment de clientela foarte volatil, comenteaza directorul general al bancii sibiene. Multe dau faliment, altele noi se infiinteaza si, ca atare, pentru o banca riscurile implicate sunt mai ridicate decat in cazul marilor companii, chiar si in conditiile in care permit o diversificare mai ridicata decat alte segmente de clienti. Chiar si asa, interesul bancherilor pentru segmentul IMM este din ce in ce mai mare, cu precadere in ultimii doi ani. Cu radacini in aceeasi zona geografica, Banca Transilvania este un competitor redutabil pe segmentul de intreprinderi mici si mijlocii, insa lista bancilor care lucreaza sau ar vrea sa lucreze cu IMM este mult mai lunga.
In ce masura este insa fezabil planul unei banci mici de a concura cu jucatorii cu lunga traditie (si forta) in zona clientilor companii, asa cum sunt, spre exemplu, ING Bank sau ABN Amro? In primul rand, precizeaza Nicolaie Hoanta, in vizor sunt cu precadere companiile romanesti, “pentru ca in cazul celor multinationale este mai dificil”. Marile corporatii internationale aleg sa lucreze cu bancile internationale, avand relatii cu acestea in mai multe tari in care sunt prezente. Pe de alta parte, sustine directorul Bancii Carpatica, sunt si banci mari care au inceput sa-si piarda din clientii corporatii, iar “multi dintre acestia au inceput sa ne bata noua la usa”. Si in zona de retail, bancherul vrea o schimbare de sens, fortata mai ales de conditiile de piata: “Pe zona de consum nu vom mai acorda credite decat clientilor bine alesi”. Decizie indreptatita, de altfel, si de ponderea foarte ridicata a creditelor de consum – produse care ridica pentru bancheri si riscurile cele mai mari de nerambursare, de 88%. Schimbarea de strategie ar trebui sa conduca pana la finele anului la o crestere a procentului de credite garantate cu ipoteca pana la 30% din portofoliul bancii, fata de doar 12% in prezent. Nu in ultimul rand, banca urmareste o “intinerire” a portofoliului de clienti, in conditiile in care “acum avem o relatie foarte buna cu pensionarii”, dupa cum spune Hoanta, “dar vrem sa atragem din ce in ce mai multi tineri”. Nu de alta, dar, constata directorul Carpatica, “cu pensionarii lucrezi foarte bine in zona de economisire, dar de credite sunt mult mai interesati tinerii”. Iar consumul, cum o dovedeste mai tot ce misca in economia romaneasca, e pana la urma sursa din care creste orice business.