BusinessMagazin

Tag: Accesorii

  • Cum a reuşit un cuplu să îşi transforme pasiunea în business, atrăgând chiar şi fonduri europene

    O pasiune nestăvilită pentru modelarea lemnului şi o finanţare nerambursabilă au fost primii paşi care i-au condus pe Carmen şi Bogdan Popescu pe drumul către un business propriu, Emerald Woodart, un atelier din comuna Glina care propune o gamă generoasă de obiecte de mobilier sofisticate.

    Clienţii noştri sunt personalităţi care înţeleg exact semnificaţia, efectul şi valoarea unui produs custom-made. Şi aici nu mă refer la valoarea financiară. Sunt persoane din sectorul de vârstă 18-50 de ani, cu gusturi speciale, rafinate, definite, care vor produse şi accesorii unice”, povesteşte Carmen Popescu. Au ajuns la astfel de cumpărători după ce ei înşişi au învăţat să aprecieze valoarea obiectelor lucrate cu migală până la cele mai fine detalii. Responsabil cu pasiunea şi talentul de a îmblânzi lemnul este Bogdan.

    Prima mutare pentru a transforma asta într-o sursă de venit a fost făcută în 2018, când familia Popescu a accesat fonduri nerambursabile şi aşa a intrat în posesia unor utilaje care le-a permis începerea activităţii. Timp de doi ani, Bogdan s-a pregătit, a aprofundat studiile în domeniu, a vizitat diferite fabrici şi a lucrat pentru prieteni, iar în iunie 2020 cei doi fondatori ai Emerald Woodart au lansat oficial businessul şi au început să preia comenzi şi de la alţi oameni decât cei apropiaţi. „Ca background, Bogdan a fost întotdeauna freelancer şi partea îndemânatică, talentată, creativă a familiei şi a acestui business acum. El are un caracter independent, liber şi, din acest motiv, a cochetat de mic cu antreprenoriatul. Eu vin cu o experienţă de 13 ani în management în cadrul unor companii din real estate şi nu numai. Am lucrat frecvent cu arhitecţi, cu proiecte, vânzări imobiliare şi am avut posibilitatea să-mi conturez o imagine a nevoilor pieţei din acest sector şi din sectoarele complementare”, spune Carmen. Financiar, cei doi antreprenori au investit până acum 90.000 de euro din fonduri nerambursabile şi încă aproximativ 40.000 de euro din alte surse, însă perioada de investiţii este încă în plină desfăşurare. Cu doi angajaţi şi cinci colaboratori permanenţi, Carmen şi Bogdan Popescu spun că au fost afectaţi de creşterile de preţ la materiile prime şi utilităţi din 2021, însă, chiar şi în aceste condiţii, estimează că, în viitorul apropiat, vor ajunge la o profitabilitate de circa 25%.

    „Ultimii doi ani au fost provocatori. A fost solicitant şi plin de satisfacţii în acelaşi timp. Ne-am bucurat că, deşi pe fondul unui context problematic şi deşi eram o firmă nouă, am reuşit să atragem atenţia şi aprecierea clienţilor. Nici eu, nici soţul meu nu am fost «vânzători» până acum şi a trebuit să ne autodepăşim, să rezistăm şi chiar să evoluăm şi să găsim soluţii şi produse care să atragă atenţia şi să ne permită să continuăm activitatea.” În atelierul din Glina, judeţul Ilfov, Carmen şi Bogdan Popescu au dezvoltat un portofoliu care cuprinde mese de dining din lemn masiv cu şi fără răşină, accesorii pentru birou, pentru bucătărie, rame de oglinzi, panouri decorative, cadre de pat din lemn masiv, iar acum sunt în curs de dezvoltare şi a altor piese, precum blaturi de baie, corpuri de iluminat custom made sau accesorii pentru camerele de copii. Toate produsele sunt detaliate pe site-ul propriu, care funcţionează şi ca magazin online, vânzările ajungând până acum nu doar în România, ci şi în alte ţări europene. Totuşi, nu sunt încă la nivelul la care cei doi să considere că exportul este o parte din activitatea lor permanentă.

    „Planurile pentru 2022 sunt să ne facem mai cunoscute produsele atât în România, cât şi pe pieţele externe. Totodată, ne concentrăm toată atenţia să găsim soluţii pentru mărirea capacităţii de producţie.”

    Un alt obiectiv este să reuşească să se adapteze constant la efectele schimbărilor neîncetate din lume, fie ele economice, politice sau sociale.

    Cu doi angajaţi şi cinci colaboratori permanenţi, Carmen şi Bogdan Popescu spun că au fost afectaţi de creşterile de preţ la materiile prime şi utilităţi din 2021.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Lisa&Co – brand de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Roxana Dan

    Investiţie iniţială: 1.000 de dolari

    Cifră de afaceri în 2021: 900.000 de euro

    Prezenţă: online şi în magazinul fizic din zona Cişmigiu, Bucureşti

    Libelulle – atelier de broderie (Arad)

    Fondatori: Sarita şi Valentin Vasiliu

    Cifră de afaceri în 2021: 58.000 de lei (circa 12.000 de euro)

    Aldova – furnizor de consumabile pentru restaurante (Bacău)

    Fondator: Radu Milia

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 115.000 de euro

    Prezenţă: în 20 de restaurante cu acoperire naţională

    Osteria di Strada – restaurant (Târgovişte)

    Fondatori: Bogdan Ciocan şi Ciprian Toma

    Cifră de afaceri în primele şase luni de activitate: 100.000 de euro

    Prezenţă: Târgovişte

    Natura la pachet – kituri pentru plantarea arborilor şi a florilor (Braşov)

    Fondatori: Mónika Karacsony şi Attila Árpád Gall

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 40.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Cum a reuşit un cuplu să îşi transforme pasiunea în business, atrăgând chiar şi fonduri europene

    O pasiune nestăvilită pentru modelarea lemnului şi o finanţare nerambursabilă au fost primii paşi care i-au condus pe Carmen şi Bogdan Popescu pe drumul către un business propriu, Emerald Woodart, un atelier din comuna Glina care propune o gamă generoasă de obiecte de mobilier sofisticate.

    Clienţii noştri sunt personalităţi care înţeleg exact semnificaţia, efectul şi valoarea unui produs custom-made. Şi aici nu mă refer la valoarea financiară. Sunt persoane din sectorul de vârstă 18-50 de ani, cu gusturi speciale, rafinate, definite, care vor produse şi accesorii unice”, povesteşte Carmen Popescu. Au ajuns la astfel de cumpărători după ce ei înşişi au învăţat să aprecieze valoarea obiectelor lucrate cu migală până la cele mai fine detalii. Responsabil cu pasiunea şi talentul de a îmblânzi lemnul este Bogdan.

    Prima mutare pentru a transforma asta într-o sursă de venit a fost făcută în 2018, când familia Popescu a accesat fonduri nerambursabile şi aşa a intrat în posesia unor utilaje care le-a permis începerea activităţii. Timp de doi ani, Bogdan s-a pregătit, a aprofundat studiile în domeniu, a vizitat diferite fabrici şi a lucrat pentru prieteni, iar în iunie 2020 cei doi fondatori ai Emerald Woodart au lansat oficial businessul şi au început să preia comenzi şi de la alţi oameni decât cei apropiaţi. „Ca background, Bogdan a fost întotdeauna freelancer şi partea îndemânatică, talentată, creativă a familiei şi a acestui business acum. El are un caracter independent, liber şi, din acest motiv, a cochetat de mic cu antreprenoriatul. Eu vin cu o experienţă de 13 ani în management în cadrul unor companii din real estate şi nu numai. Am lucrat frecvent cu arhitecţi, cu proiecte, vânzări imobiliare şi am avut posibilitatea să-mi conturez o imagine a nevoilor pieţei din acest sector şi din sectoarele complementare”, spune Carmen. Financiar, cei doi antreprenori au investit până acum 90.000 de euro din fonduri nerambursabile şi încă aproximativ 40.000 de euro din alte surse, însă perioada de investiţii este încă în plină desfăşurare. Cu doi angajaţi şi cinci colaboratori permanenţi, Carmen şi Bogdan Popescu spun că au fost afectaţi de creşterile de preţ la materiile prime şi utilităţi din 2021, însă, chiar şi în aceste condiţii, estimează că, în viitorul apropiat, vor ajunge la o profitabilitate de circa 25%.

    „Ultimii doi ani au fost provocatori. A fost solicitant şi plin de satisfacţii în acelaşi timp. Ne-am bucurat că, deşi pe fondul unui context problematic şi deşi eram o firmă nouă, am reuşit să atragem atenţia şi aprecierea clienţilor. Nici eu, nici soţul meu nu am fost «vânzători» până acum şi a trebuit să ne autodepăşim, să rezistăm şi chiar să evoluăm şi să găsim soluţii şi produse care să atragă atenţia şi să ne permită să continuăm activitatea.” În atelierul din Glina, judeţul Ilfov, Carmen şi Bogdan Popescu au dezvoltat un portofoliu care cuprinde mese de dining din lemn masiv cu şi fără răşină, accesorii pentru birou, pentru bucătărie, rame de oglinzi, panouri decorative, cadre de pat din lemn masiv, iar acum sunt în curs de dezvoltare şi a altor piese, precum blaturi de baie, corpuri de iluminat custom made sau accesorii pentru camerele de copii. Toate produsele sunt detaliate pe site-ul propriu, care funcţionează şi ca magazin online, vânzările ajungând până acum nu doar în România, ci şi în alte ţări europene. Totuşi, nu sunt încă la nivelul la care cei doi să considere că exportul este o parte din activitatea lor permanentă.

    „Planurile pentru 2022 sunt să ne facem mai cunoscute produsele atât în România, cât şi pe pieţele externe. Totodată, ne concentrăm toată atenţia să găsim soluţii pentru mărirea capacităţii de producţie.”

    Un alt obiectiv este să reuşească să se adapteze constant la efectele schimbărilor neîncetate din lume, fie ele economice, politice sau sociale.

    Cu doi angajaţi şi cinci colaboratori permanenţi, Carmen şi Bogdan Popescu spun că au fost afectaţi de creşterile de preţ la materiile prime şi utilităţi din 2021.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Lisa&Co – brand de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Roxana Dan

    Investiţie iniţială: 1.000 de dolari

    Cifră de afaceri în 2021: 900.000 de euro

    Prezenţă: online şi în magazinul fizic din zona Cişmigiu, Bucureşti

    Libelulle – atelier de broderie (Arad)

    Fondatori: Sarita şi Valentin Vasiliu

    Cifră de afaceri în 2021: 58.000 de lei (circa 12.000 de euro)

    Aldova – furnizor de consumabile pentru restaurante (Bacău)

    Fondator: Radu Milia

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 115.000 de euro

    Prezenţă: în 20 de restaurante cu acoperire naţională

    Osteria di Strada – restaurant (Târgovişte)

    Fondatori: Bogdan Ciocan şi Ciprian Toma

    Cifră de afaceri în primele şase luni de activitate: 100.000 de euro

    Prezenţă: Târgovişte

    Natura la pachet – kituri pentru plantarea arborilor şi a florilor (Braşov)

    Fondatori: Mónika Karacsony şi Attila Árpád Gall

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 40.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 
    Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Pe urmele colecţionarelor

    Mult dorite de femei, dintre care unele îşi alcătuiesc chiar colecţii impresionante numai bune de stârnit invidia, genţile de lux au ajuns să atragă şi bărbaţii. Aceştia, scrie Wall Street Journal, preferă marca Hermes, în special modelele Birkin şi HAC mari, cu care nu se sfiesc să se afişeze. Cum aceste modele sunt greu de cumpărat de noi, doritorii trebuind să fie clienţi ai firmei de ceva timp până să li se ofere posibilitatea de a achiziţiona o geantă Birkin, mulţi dintre cei care caută aşa ceva apelează la site-uri specializate în revânzarea de produse de lux, care au remarcat o creştere a interesului bărbaţilor în această privinţă. Chiar dacă o parte dintre bărbaţii care le sunt clienţi unor asemenea site-uri cumpără genţi pentru soţiile sau prietenele lor, sunt destui cei care-şi doresc o Birkin pentru ei. Motivul principal, spun comercianţii de produse de lux second-hand, îl reprezintă faptul că aceştia au ajuns să accepte ideea că astfel de articole sunt nişte accesorii practice, chiar dacă extravagante. Printre colecţionarii recunoscuţi de genţi Hermes se numără fostul boxer profesionist Floyd Mayweather, rapperul Ye (Kanye West) ori creatorul de modă Marc Jacobs. Doritorii de genţi Birkin sau alte modele Hermes apelează adesea la site-uri specializate în revânzarea de produse de lux, preferând să plătească în plus, dar să aştepte cât mai puţin. Printre site-urile cunoscute drept „scurtături” în această privinţă se numără Jane Finds, Rebag, Fashionpile, StockX ori RealReal. Nu numai vedetele caută Birkin sau HAC, ci şi colecţionarii obişnuiţi, pe lângă cei care le achiziţionează în principal ca să le poarte fiind şi unii care se gândesc la asemenea genţi ca la o investiţie bună, având în vedere că în timp le creşte preţul.

  • Cum poate fi folosită tescovina în industria modei

    Producţia de vin lasă în urmă deşeuri care îşi pot găsi totuşi o întrebuinţare atunci când cineva vine cu ideea potrivită, după cum o demonstrează o gamă de accesorii intitulată „Unwasted” (neirosit). Realizată de creatoarea de modă de origine chineză Meng Du, gama cuprinde genţi confecţionate din piele obţinută din tescovină, scrie Dezeen.

    Pielea provine de la o firmă franceză, Planet of Grapes, care obţine tescovina de la producătorii de vin din Franţa, o usucă la soare şi transformă într-o pudră pe care o foloseşte mai apoi la fabricarea unui material numit „piele de struguri”.

    Genţile create de Meng Du pentru Unwasted amintesc prin aspect de domeniul din care provine materialul din care au fost confecţionate, fiind denumite „Chardonnay” (cu forma unei cutii cilindrice de tablă pentru sticle de băutură) şi Merlot (care aminteşte de un recipient de plastic cu toartă).

  • Moda lui Da Vinci

    Proiectele artiştilor din trecut ajung să fie studiate peste ani şi ani, iar uneori şi implementate. În acest din urmă caz, casa Dolce & Gabbana s-a inspirat de la Leonardo da Vinci, construind ca omagiu la adresa lui un orologiu pe baza planurilor sale, scrie The New York Times. Denumit „Chiaravalle”, după abaţia omonimă al cărei turn de ceas apărea în schiţele lui Da Vinci, orologiul înalt de doi metri face parte din gama de ceasuri unicat Alta Orologeria a firmei. Cadranul din lapislazuli are în centru globul pământesc din aur, în jurul căruia se rotesc Soarele şi Luna, conform teoriei geocentrice de la vremea când a trăit artistul, iar pe post de ore sunt cele douăsprezece simboluri zodiacale. Mecanismul orologiului a fost creat de o manufactură italiană pe baza schiţelor lui Da Vinci, cu oarecare modificări pentru a îmbunătăţi exactitatea ceasului.

  • Gentuţe de colecţie

    Nu numai femeile se înghesuie să-şi cumpere genţi la modă, ci şi bărbaţii, care au ajuns să le caute ca pe pantofii sport produşi în serie mică, pe care unii i-au colecţionat în ultimii ani şi i-au şi purtat din când în când ori i-au ţinut în cutie cu gândul să-i revândă în câştig cândva.

    Se caută deci de ceva vreme şi accesorii, mai ales gentuţele cu bandulieră, care nu atârnă pe lângă corp, ci stau lipite de el, scrie Wall Street Journal. Acest gen de accesorii nu a fost ocolit nici de marile case de modă sau companii din industria luxului ca Gucci, Louis Vuitton, Prada sau Fendi, care au lansat şi ele astfel de articole. Un motiv important pentru care abia acum se cer gentuţe pentru bărbaţi este că moda a devenit mai permisivă în materie de accesorii masculine, iar un altul este că le permite celor care le poartă să scape de umflăturile inestetice de la buzunarele pantalonilor în care ţineau telefoane sau portofele, oferindu-le o alternativă practică la rucsacuri sau genţi diplomat.


     

  • Arta în bijuterii: cine vrea să poarte podoabe inspirate de Picasso?

    Unii colecţionari de artă se îndreaptă, pe lângă tablouri, sculpturi sau instalaţii şi spre altă categorie de lucrări, aşa-numitele bijuterii de artă. Acestea sunt bijuterii create de artişti cunoscuţi şi nu neapărat scumpe, deoarece creatorii lor s-au orientat spre materialele care au considerat ei că exprimă cel mai bine viziunea lor artistică, scrie New York Times, iar în ultima vreme suscită tot mai mult interes din partea colecţionarilor, a muzeelor sau galeriilor de artă. Printre primii creatori de bijuterii de artă se numără artistul în sticlă René Lalique, care a inclus sticla în creaţiile sale. Pe lista artiştilor care şi-au asociat numele şi cu bijuterii se numără Pablo Picasso, de la care a rămas, printre altele, pandantivul „Grand Faune” din aur, confecţionat în doar 20 de exemplare, sculptorul şi pictorul Max Ernst sau sculptorul Alexander Calder, care a creat bijuterii în special din argint, dar nu numai.


     

  • Într-o lume a fast-fashionului, un antreprenor român şi-a propus să aducă în prim plan calitatea şi să reînvie un trend aproape uitat

    Într-o lume a fast-fashionului, un antreprenor român şi-a propus să aducă în prim plan calitatea şi să reînvie un trend aproape uitat: portul pălăriilor. Care a fost următorul pas?

    La bază, Mihai Drumea este economist, cu peste zece ani de experienţă ca executiv în domeniul farma. Antreprenorul a pornit afacerea Jos Pălăria în 2018, cu o insulă – galerie în Mall Promenada – care încă funcţionează –, sub forma unui business de import de pălării de la marile case de modă din Italia. În iunie 2020 a deschis un prim magazin în cartierul Floreasca.

    A urmat apoi şi un outlet deschis în aceeaşi zonă, „iar pentru acest an avem în vedere continuarea dezvoltării”. Ulterior, a dezvoltat zona de producţie, astfel încât astăzi compania produce pălării sub brandul propriu, în Italia. Prin această afacere, Mihai Drumea şi-a propus să reînvie cultul pălăriilor în România. „Diversitatea şi calitatea produselor sunt cele mai importante atribute care ne recomandă în faţa clienţilor noştri şi care ne-au pus pe harta magazinelor de pălării din Europa, alături de magazine similare din Berlin, Milano şi Paris”, susţine fondatorul. El o are alături în business pe Ligia Munteanu, care a studiat design şi tehnică de manufactură de pălării haute couture în Marea Britanie, unde a făcut şi practică în atelierul unui maestru, „pentru a duce manufactura şi producţia la un nivel de top”.

    De-a lungul timpului, antreprenorul spune că principalele provocări pe care le-a întâmpinat în dezvoltarea businessului sunt cele specifice zonei de retail. „Lucrăm permanent la îmbunătăţirea relaţiei cu clienţii, la dezvoltarea serviciilor noastre atât în magazine, cât şi în zona de online. Raportul bun preţ-calitate este o prioritate pentru noi, având în vedere că producem în Italia, la cele mai înalte standarde, dar vindem în România, unde piaţa a fost lipsită de această tradiţie a portului pălăriilor. Ne-am lovit, astfel, de multe prejudecăţi, de neîncredere şi de reticenţă.”

    Oamenii, adaugă el, cred multe lucruri despre pălării, şi uneori uită că, la bază, reprezintă un accesoriu vestimentar care iarna te protejează de frig şi vara de soare. „Însă, fiind un accesoriu de cap, este foarte importantă calitatea. Pălăria îşi va pune amprenta pe o ţinută, de aceea trebuie să te reprezinte.” Cât despre greutăţile aduse de pandemie, el spune că a înregistrat o uşoară scădere a creşterii estimate, „însă ne bucurăm să spunem că în fiecare an am avut o evoluţie susţinută şi am dezvoltat afacerea”.

    Drumea este de părere că în primii ani de antreprenoriat, când afacerea nu este încă matură, focusul este mai puţin pe cifre şi mai mult pe îmbunătăţirea proceselor din afacere. „Dacă faci totul din ce în ce mai bine, cifrele vor urma. Pentru acest an estimăm o creştere a veniturilor mai mare decât anul trecut.” În 2020, ultimul an pentru care există date publice disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, firma Mid Financial SRL, în proprietatea căreia se află site-ul jospălăria.com, a înregistrat o cifră de afaceri netă de 1,75 milioane de lei, în creştere de la 1,37 milioane, în 2019.

    Mihai Drumea, fondator, Jos Pălăria: „Raportul bun preţ-calitate este o prioritate pentru noi, având în vedere că producem în Italia, la cele mai înalte standarde, dar vindem în România, unde piaţa a fost lipsită de această tradiţie a pălăriilor. Ne-am lovit, astfel, de multe prejudecăţi, de neîncredere şi de reticenţă.”

    În pandemie a fost dezvoltată şi zona online, şi tot atunci antreprenorul a început să lucreze şi la noul site, atât pe partea de design, cât şi ca funcţionalitate. „Este, în continuare, un proces în plină dezvoltare şi ne dorim să oferim în online aceeaşi asistenţă profesionistă de care se bucură toţi clienţii noştri din magazine.” Pe site sunt plasate comenzi din toată ţara, iar acum antreprenorul are în vedere şi extinderea pe piaţa internaţională. Direcţiile de extindere, spune el, sunt multiple pentru businessul pe care îl conduce. „Lucrăm la deschiderea celui mai frumos showroom al nostru de până acum. Ne dorim cu adevărat să construim un nou loc în care clienţii să se poată bucura de tot ceea ce oferă domeniul pălăriilor.” În continuă dezvoltare şi creştere spune că este şi zona de producţie locală, unde sunt folosite tehnici de tradiţie britanică. „Vom putea realiza aici unele piese şi chiar prelua comenzi speciale. Această zonă va fi dedicată exclusiv pălăriilor şi accesoriilor de cap pentru evenimente, pentru că este complicat să egalezi nivelul şi calitatea producţiei italiene realizând în acelaşi timp un volum mare. Ne dorim apoi extinderea pe piaţă internaţională, iniţial prin mediul online”, conturează Drumea planurile de viitor. În prezent, echipa companiei numără peste zece persoane, fiind compusă deopotrivă din angajaţi şi colaboratori. „Dezvoltarea ne face să fim permanent în căutarea altor membri care să se alăture echipei noastre.”

    Antreprenorul consideră că principalul atu al companiei este diversitatea. „Considerăm că oricine ar putea să deţină în garderobă o pălărie, dar aceasta trebuie aleasă ţinând cont de caracteristicile fiecăruia, aşa că venim în întâmpinarea clienţilor noştri cu un portofoliu de peste 500 de modele.” Potrivit lui, afacerea are deja o plajă largă de clienţi, atât tineri în căutarea unui accesoriu de cap foarte modern sau o şapcă în stil Peaky Blinders (serial TV despre o familie de gangsteri din anii 1900, din Anglia), cât şi domni care vor să asorteze o pălărie la geacă sau costum, şi doamne cu diferite gusturi, de la simple pălării fedora de stradă, până la adevărate opere extravagante, menite să strălucească la evenimente speciale. „Fiecare fizionomie găseşte la noi pălăria potrivită. Preţurile reflectă întotdeauna calitatea şi sunt date de materialul folosit şi de manufactură. Pălăriile de eveniment sunt o categorie aparte, unde manufactura este minuţioasă şi elaborată, iar preţul reflectă aceste aspecte. Ne mândrim cu o relaţie foarte bună cu brandul Borsalino, de la care clienţii noştri găsesc la noi ultimele colecţii, inclusiv colecţiile lor capsulă.”

    Pălăriile, despre care vorbeşte cu multă pasiune, reprezintă, potrivit lui Drumea, un accesoriu de nelipsit în vacanţe, la terase sau pe plajă. Dar nu numai, şi asta pentru că pot fi purtate oricând, în funcţie de destinaţie şi ţinută. „La o ţinută sport se asortează o şapcă sau o pălărie sport, la o ţinută elegantă se alege ceva mai pretenţios. Recomandarea noastră este ca fiecare să îşi construiască o garderobă de pălării în acelaşi fel în care se procedează cu pantofii, curelele sau cu genţile.” Astfel, explică antreprenorul, plecând de la stilul fiecăruia de viaţă, se aleg pălăriile de bază – de exemplu, una neagră sau maro casual, apoi se construieşte în funcţie de nevoi: o pălărie de plajă, o pălărie albă pentru terase, o pălărie cu bor mare pentru un plus de feminitate, o şapcă din piele sau tweed pentru domni şi una din piele întoarsă, ajungând până la articolele destinate evenimentelor speciale, pălăriile de eveniment, fascinatoarele şi alte accesorii de cap cu structură complexă. „Sunt tot mai mulţi cei care poartă pălării, pentru că a fost un accesoriu uitat o perioadă, însă odată ce a fost redescoperit, te cucereşte definitiv.” Acest accesoriu, susţine Drumea, îţi completează ţinuta, îţi poate schimba starea şi mereu oferă un plus de design în aspectul fiecărei persoane. „Pălăriile sunt o adevărată bucurie, atât pentru noi, cei care ne ocupăm de acest business, cât şi pentru clienţii noştri, care ne poartă produsele.”

  • Moda necunoscutului

    Motiv de laudă pentru posesoare şi de invidie pentru prietene şi cunoştinţe, genţile de lux, care nu de puţine ori sunt considerate investiţii bune, nu mai atrag pe toată lumea, existând o categorie de persoane care preferă să se orienteze în altă parte, scrie Wall Street Journal.

    Acestea, care fac parte din rândul milenialilor sau al generaţiei de după ei, Z, nu consideră că luxul înseamnă exclusiv şi scump, preferând ceva mai discret, dar de bună calitate şi cu un preţ pe măsură. Genţile pe care le caută această categorie costă câteva sute de dolari şi vin de la branduri ca Luar Ana, Hereu, Simon Miller sau Chylak, care atrag şi vedete şi nu pot fi recunoscute după logo, ci mai degrabă după formă.

  • Tradiţia ca business. Cum face o mamă antreprenoriat cu accesorii moderne, de inspiraţie tradiţională

    Dorinţa de a avea un program de muncă flexibil şi interacţiunea cu membrele unei asociaţii de mame care lucrează de acasă au făcut-o pe Maria Cîrciumaru, originară din Sibiu, ca, la 34 de ani, să se îndrepte către antreprenoriat. Aşa că, de mai bine de un an, lucrează full-time pentru un proiect propriu: Ţara lui Papion.

    Sunt o persoană creativă şi mă bucur să descopăr mereu lucruri noi despre lume, despre oameni, despre mine. Am absolvit un liceu militar, o facultate de teologie, jumătate de facultate de medicină. Am publicat două volume de poezii. Am lucrat în domeniul vânzărilor pe rând cu flori, cărţi şi cadouri”, povesteşte Maria Cîrciumaru.

    În 2015, când a devenit mamă, a început să caute modalităţi pentru a fi cât mai prezentă în creşterea băieţelului ei, Iustin. Doi ani mai târziu, a descoperit Asociaţia Work at Home Moms şi a întâlnit astfel o mulţime de alte mame care împărtăşeau acelaşi vis: acela de a găsi un echilibru între viaţa de familie şi carieră.

    „Am prins aripi şi mi-am dat seama că ceea ce a început ca un hobby poate deveni mod de lucru şi de viaţă”, îşi aminteşte Maria.

    Aşa că astăzi lucrează la propriul brand, Ţara lui Papion, sub care creează şi produce accesorii moderne de inspiraţie tradiţională – papioane pentru copii şi pentru adulţi, cercei, pandantive, butoni, brâuri, semne de carte, brăţări, accesorii pentru păr, broşe. Produsele sunt lucrate manual, cusute după metode tradiţionale, inspirate din ii, piese vechi de vestimentaţie populară sau orice altă sursă autentică de tradiţie.

    „Multe dintre produse sunt personalizate după gustul şi inima clienţilor. Împreună cu ei aleg culorile potrivite, modelul cel mai drag lor. Cele mai îndrăgite sunt seturile de familie create special pentru a-i asorta pe toţi membrii, de la mic la mare. Aceste seturi pot fi purtate la diferite evenimente la care, la fel ca în sport, e musai să fie evident că toţi fac parte din aceeaşi echipă – nuntă, botez, şedinţe foto, aniversări, Paşti, Crăciun, serbări şcolare.”

    Maria Cîrciumaru, fondatoare Ţara lui Papion: Tradiţia a fost şi va fi mereu la modă. Azi, nu în forma ei genuină, originală, ci adaptată vremurilor noastre, oamenilor care suntem. Acesta este şi mesajul produselor noastre: să îmbinăm tradiţia cu modernul, frumosul cu utilul şi să ne căutăm mereu pe noi înşine exact aşa cum suntem – cu originile frumoase pe care le avem.

    Alte produse apreciate sunt semnele de carte cu motive tradiţionale, dar şi papioanele tată-fiu. Seturile cu cercei şi pandantiv sunt asortate la ţinute cu iz popular, la fel şi brâiele, broşele, brăţările şi accesoriile pentru păr.

    „Tradiţia a fost şi va fi mereu la modă. Azi, nu în forma ei genuină, originală, ci adaptată vremurilor noastre, oamenilor care suntem. Acesta este şi mesajul produselor noastre: să îmbinăm tradiţia cu modernul, frumosul cu utilul şi să ne căutăm mereu pe noi înşine exact aşa cum suntem – cu originile frumoase pe care le avem”, spune Maria Cîrciumaru.

    Multe dintre produsele pe care le-a creat până acum au „călătorit” până în Italia, Spania, Marea Britanie, Canada şi chiar Iran sau Australia. Preţurile pornesc de la 30 de lei pentru o pereche de cercei, 40 de lei pentru un semn de carte, 50 de lei pentru papioane pentru copii. Unele preţuri variază în funcţie de complexitatea modelului creat. Vânzările primului an s-au realizat exclusiv online.

    „Investiţia iniţială a fost foarte mică: doi metri de pânză şi câţiva metri de aţă colorată din care am cusut primele papioane. Oamenii le-au apreciat, le-au cumpărat pentru ei sau pentru cei dragi, iar eu am creat altele şi altele. Primele luni am reinvestit tot ceea ce am câştigat pentru a avea pânze mai faine, aţă de calitate, ambalaje frumoase, baze bune şi diverse pentru bijuterii. Când am împlinit primul an de antreprenoriat, am tras linie şi am contabilizat vânzări de 25.000 lei.”

    În 2022, Maria Cîrciumaru intenţionează să dubleze cifra de afaceri, dar şi să participe la târguri locale şi naţionale, să testeze şi să lanseze produse noi, tot cu specific tradiţional, să încheie colaborări cu alţi artizani pentru realizarea unor pachete-cadou.

    „În prezent firma nu are angajaţi. Dar este şi acesta un obiectiv de îndeplinit pentru viitorul apropiat. Afacerea unei mame antreprenoare creşte odată ce îi cresc şi copiii, în acelaşi ritm cu ei. Copiii mici au nevoi mari, la fel şi afacerile.”

    Tot pentru 2022, Maria mai are un plan – dezvoltarea unui alt proiect românesc: Ţara lui Mărţişor pentru a contribui la salvarea acestui simbol românesc de primăvară care, spune ea, a fost în ultimii ani tot mai mult transformat în kitsch şi în prilej de import asiatic.

    Preţurile pornesc de la 30 de lei pentru o pereche de cercei, 40 de lei pentru un semn de carte, 50 de lei pentru papioane pentru copii.