BusinessMagazin

Tag: piata

  • Piata de tablete va ajunge la 50 de milioane de dolari pana in 2015

    Tabletele sunt disponibile in tot mai multe tari si companii
    precum Samsung, Motorola, HP sau Dell inceraca sa “copieze” iPad-ul
    Apple. “Dispozitivele mobile se muta de la tastaturi catre ecrane
    tactile”, potrivit lui Neil Mawston, analist in cadrul Strategy
    Analytics, citat de BusinessWeek.com. “competitia este in crestere,
    cererea la fel, iar preturile ar trebui sa scada in timp”, a
    completat acesta.

  • Wizz Air devine agresiv sau cat te costa sa fii lider

    Wizz Air a vandut anul trecut bilete de avion in valoare de 110
    milioane de euro in Romania, iar compania s-a impus, pentru prima
    oara, in fruntea clasamentului companiilor aeriene dupa numarul de
    pasageri transportati. Cresterea de mai bine de 35% fata de 2009
    vine pe fondul extinderii agresive atat pe aeroporturile din
    provincie, cat si pe Baneasa, unde maghiarii au adus in decembrie a
    cincea aeronava, au crescut frecventele catre destinatiile europene
    si au lansat noi zboruri catre Larnaca si Malaga. Asta nu a fost
    insa de-ajuns. Oficialii Wizz Air au fost atenti la orice miscare
    din piata, iar, dupa problemele cu care s-au confruntat concurentii
    de la Blue Air anul trecut, au acoperite imediat destinatiile
    ramase neoperate. A fost vorba de momentul cand Blue Air a renuntat
    la jumatate din flota de aeronave, pe fondul optimizarii
    contractelor cu firmele de leasing.

    Wizz Air, care a transportat anul trecut in jur de o cincime din
    totalul de aproximativ 10 milioane de pasageri din Romania, isi
    explica fluxul crescut de pasageri prin preturile scazute si prin
    numarul mare de zboruri. Preturile scazute sunt insa rezultatul
    unor negocieri stranse cu oficialii aeroporturilor pe care zboara
    compania, in cele mai multe cazuri aeroporturi mici, secundare. “Ne
    plac aeroporturile secundare. Insa noi nu le numim secundare, ci
    eficiente”, glumeste Attila Dankovics, noul director de marketing,
    vanzari si comunicare al Wizz Air, care o inlocuieste din acest an
    pe Natasa Kazmer, cea care a coordonat acest departament al
    companiei din 2003 si care a pus bazele operatiunilor din Romania.
    Bazele din Romania sunt amplasate la Cluj, Bucuresti, Timisoara si,
    mai nou, Targu-Mures, ultima fiind deschisa la 1 martie.

    Cea mai recenta problema se refera la cea dintai baza, maghiarii
    acuzand divergente cu directorii aeroportului, odata cu deschiderea
    unei discutii despre contractul existent si, deci, introducerea
    unor noi taxe de aeroport, “aproape duble”. Dintre cei 859.000 de
    pasageri care au zburat la si de la Cluj in 2010, jumatate au fost
    transportati de avioanele maghiarilor. “E o decizie haotica.
    Operatiunile noastre de la Cluj mergeau foarte bine, insa din
    nefericire, oficialii de acolo au crescut recent taxele si nu mai
    putem continua. E o veste proasta”, spunea Dankovics, vizibil
    afectat, la conferinta de presa in care s-a anuntat decizia.
    Asadar, noile conditii impuse nu mai coincid cu parametrii
    afacerilor Wizz Air. “Nu e vorba de santaj, dar, daca acceptam noii
    termeni, pretul biletelor ar creste, iar numarul de pasageri va
    scadea inevitabil.” Primul pas al companiei este reducerea
    capacitatii de transport pe aeroportul din Cluj cu 26%, prin
    mutarea unui avion din cele trei la Targu-Mures. “Vom vedea ce este
    necesar sa facem pentru ca orasul sa devina cat mai atractiv pentru
    companie”, mai spune Dankovics.

    Schimbarea inseamna mai exact anularea zborurilor de la Cluj la
    Dortmund, Roma, Düsseldorf si reducerea frecventelor catre Milano
    si Londra. “Daca un aeroport va creste taxele pentru orice motive,
    noi vom reactiona. E greu de inteles de ce aeroportul ar creste
    taxele in mijlocul crizei economice, pierzand sute de locuri de
    munca in regiune”, spune John Stephenson, vicepresedintele Wizz
    Air. In replica, David Ciceo, directorul general al Aeroportului
    International din Cluj-Napoca, declara ca aeroportul trebuie sa
    practice tarife “nediscriminatorii”, care sa acopere costurile de
    functionare. “Unele companii low-cost fac presiuni pentru asemenea
    tarife, iar noi si Consiliul Judetean nu suntem dispusi sa le
    acceptam”, a declarat Ciceo pentru BUSINESS Magazin.

  • Piata neagra a tigarilor a scazut sub 15% din totalul pietei

    “Suntem convinsi ca limitarea contrabandei ramane o prioritate
    pentru institutiile competente. (…) Este necesar ca mijlocul de
    transport folosit pentru contrabanda sa poata fi confiscat, chiar
    daca nu a fost modificat din punct de vedere tehnic pentru stocarea
    produselor aduse in tara ilegal”, a declarat Gilda Lazar, Director
    Corporate Affairs & Communications, JTI Romania.

    “De zece ani incoace, tigaretele confiscate se predau
    producatorilor si sunt distruse pe cheltuiala acestora, sub
    supravegherea comisiei fiscale. In nicio tara membra a Uniunii
    Europene nu sunt valorificate tigaretele confiscate”, a declarat
    Adrian Popa, Director CORA, BAT Romania.

    “Pentru a mentine actualul nivel si a accelera pe mai departe
    trendul descrescator, este absolut necesar ca lupta impotriva
    comertului ilicit sa ramana o prioritate, autoritatile sa continue
    eforturile de combatere a comertului ilicit cu tigarete, iar
    legislatia privind contrabanda, contrafacerea si evaziunea sa fie
    mbunatatita.”, a adaugat Andrei Vasilescu, Director Corporate
    Affairs Philip Morris Romania.

    Industria tutunului este unul din cei mai mari contribuabili la
    bugetul de stat. In 2010, cele trei companii au contribuit la
    bugetul general consolidat cu circa 2,5 miliarde de euro,
    reprezentând accize, TVA si alte taxe si impozite.

  • “Tarancuta odihnindu-se” de Grigorescu a devenit cel mai scump tablou vandut pe piata romaneasca de arta

    Lucrarea a fost scoasa la vanzare in cadrul Licitatiei Artmark
    de Romantism si Art Nouveau. Recordul anterior era detinut tot de
    Grigorescu, prin vanzarea lucrarii “Carciuma la Rucar”, pentru
    230.000 de euro, pe 23 martie, la Licitatia de Primavara Artmark.
    In cadrul aceleiasi licitatii, o alta lucrare a artistului – “La
    marginea padurii” – a fost adjudecata pentru 200.000 de euro. De
    altfel, pretul de vanzare pentru tablourile lui Grigorescu a
    crescut din septembrie 2010, cand celebrul “Car cu boi” a atins
    suma de 155.000 de euro, iar ulterior, in decembrie anul trecut,
    lucrarea “Pastorita” a fost adjudecata pentru suma de 175.000 de
    euro, la licitatiile Artmark.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Monaco ramane orasul cu cele mai scumpe locuinte de lux din lume

    Costul mediu al unei case sau apartament din Monaco a fost anul
    trecut de 65.600 de dolari metrul patrat, potrivit unui indice
    mondial al preturilor locuintelor calculat de compania londoneza de
    brokeraj Knight Frank. Pe locul al doilea se afla Londra, cu un
    pret de 56.300 de dolari metrul patrat, in timp ce Parisul a ocupat
    pozitia a cincea, cu 40.500 de dolari. Intre cele mai scumpe piete
    imobiliare din lume se mai afla alte trei orase din Franta.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cat de putina bere vom mai bea in 2011?

    Trei fabrici au fost inchise si 2.000 de oameni au iesit din
    industria berii pe parcursul ultimului an. Consumul anual pe cap de
    locuitor s-a intors la nivelul inregistrat in anii 2007-2008,
    ajungand la o medie de 78 de litri. Altfel spus, un roman adult a
    baut anul trecut 1,2 litri de bere pe saptamana, mai putin decat in
    2008, cand s-a inregistrat cel mai ridicat nivel de consum. In urma
    cu mai bine de doi ani, berea atinsese un nivel de consum de 93 de
    litri pe cap de locuitor, Romania ocupand la acea vreme locul sase
    la nivel european in aceasta privinta.

    “Nu cred ca actualul nivel este normal si mai potrivit este cel
    din 2008”, spune Constantin Bratu, director general al asociatiei
    Berarii Romaniei. In opinia lui, factorul care are un rol cheie in
    piata este puterea de cumparare (“ce ne lipseste este, practic,
    puterea de cumparare”); vremea influenteaza, la randul sau,
    puternic consumul de bere, la fel cum si traditiile de consum au un
    cuvant de spus. “Cand toti acesti factori vor fi favorabili, cu
    siguranta ca berea se va vinde mai bine”, spune Bratu. In opinia
    lui, varful de consum inregistrat in 2008 nu este o exceptie, ci o
    normalitate.

    Anul trecut vanzarile au continuat panta descendenta si au
    pierdut 3,5% din volumul inregistrat in 2009, ajungand la 17
    milioane de hectolitri, conform datelor asociatiei, care reuneste
    cinci producatori de pe piata. In total, in ultimii doi ani, piata
    de profil a suferit o contractie de 16% in volum fata de 2008. In
    acest moment membrele asociatiei – Ursus Breweries, Heineken,
    Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries Bereprod – au
    un volum cumulat de vanzari de 15,3 milioane de hectolitri, cu 4,4%
    mai putin decat in 2009. Cu acest volum ele au adjudecat insa peste
    90% din piata.

    Despre ce s-ar putea intampla in acest an, reprezentantii
    industriei spun, indeobste, ca este imposibil de previzionat.
    “Vanzarile de bere sunt ca un meci de fotbal. Nu poti sti dupa
    primele zece minute care va fi finalul meciului”, spune Jan Derk
    van Karnebeek, presedintele asociatiei.

    Companiile care sunt membre in Berarii Romaniei produc in
    prezent in zece fabrici, dupa ce anul trecut au inchis trei unitati
    de productie: la Cluj (operata de Ursus), la Hateg (Heineken) si la
    Blaj (Bergenbier). Acestea sunt insa cele mai sonore exemple de
    inchideri de fabrici, dar numarul de berarii inchise din 1994
    incoace este mult mai mare. Cu 17 ani in urma erau nu mai putin de
    125 de fabrici de bere, iar numarul lor s-a redus semnificativ. In
    afara de cele zece unitati detinute de membrii asociatiei, pe piata
    mai activeaza si European Drinks, precum si firme mai mici care au,
    de regula, activitati la nivel regional.

    In total, circa 2.000 de oameni din industrie si-au pierdut in
    ultima perioada locurile de munca; 4.100 sunt inca angajati in
    domeniu. “In total, sectorul berii din Romania genereaza, direct si
    indirect, locuri de munca pentru 96.400 de oameni”, spune Alexandru
    Bratu, care citeaza datele unui studiu realizat de Ernst &
    Young.

  • Consumul de bere s-a intors la nivelul din 2005-2006

    In urma cu mai bine de doi ani, consumul de bere in Romania
    ajunsese la 93 de litri pe cap de locuitor anual, Romania ocupand
    la acea vreme locul sase la nivel european in aceasta privinta. In
    2010, piata berii a pierdut 3,5% din volumul vanzarilor fata de cel
    inregistrat in anul anterior, ajungand la 17 milioane de
    hectolitri, conform datelor asociatiei Berarii Romaniei, care
    reuneste sase companii. In total, in ultimii doi ani, piata berii a
    suferit o contractie de 16% in volum fata de nivelul atins in
    2008.

    In acest moment, membrele asociatiei – Ursus Breweries,
    Heineken, Bergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries
    Bereprod si Soufflet Malt Romania, ating un volum de 15,3 milioane
    de hectolitri, cu 4,4% mai putin decat in 2009. Numarul de angajati
    al companiilor din asociatie ajunge la 4.100 de oameni, in
    conditiile in care in urma cu doi ani se plasa la circa 6.000 de
    angajati. Aceste companii au realizat anul trecut investitii totale
    de 51 de milioane de euro.

    “Cu toate ca in anul 2010 industria berii a intampinat o serie
    de schimbari datorate recului economic, puternic resimtite la
    nivelul investitiei si al fortei de munca, precum si in inchiderea
    unor fabrici de bere, ne dorim sa mentinem stabilitatea si totodata
    revenirea acestui sector cu o productie preponderent locala”,
    declara Constantin Bratu, director general al asociatiei Berarii
    Romaniei.

  • SUA: Mai stimulati mult economia?

    Criticii il acuza pe Bernanke ca acest al doilea program de
    relaxare cantitativa (QE2), dupa cel ulterior crizei financiare din
    2008, se traduce pur si simplu ca tiparire de bani cu efect
    inflationist net, desi economia nu mai are nevoie acum de
    stimulente, fiind pe crestere – 3,2% in ultimul trimestru din 2010
    si 2,9% pe tot anul in raport cu 2009.

    Seful Fed a recunoscut ca a crescut consumul si ca nu mai exista
    riscul deflatiei, un fenomen discutat aproape excesiv pe parcursul
    lui 2010, insa a justificat continuarea programului monetar prin
    faptul ca economia americana continua sa nu genereze locuri de
    munca si ca acesta ramane criteriul deosebirii dintre redresarea
    aparenta si cea reala, astfel incat “pana nu ajungem la o perioada
    de crestere sustinuta a crearii de locuri de munca, nu putem
    considera ca economia si-a revenit”.

    Ultimele date statistice, publicate vineri, arata in sfarsit o
    crestere a angajarilor, care a dus in februarie rata somajului
    aproape de minimul din ultimii doi ani, respectiv 8,9%, fara de 9%
    in ianuarie. Numarul de angajari in afara sectorului agricol a
    crescut cu 222.000 in februarie, cel mai mult din aprilie 2010 pana
    acum.

  • Comertul online romanesc, o afacere de 250 de milioane de euro

    Romanului ii place shoppingul pe net. O demonstreaza avansul,
    nedomolit de criza, al cumparaturilor facute online. In cele
    aproximativ 2.000 de magazine de profil gasesti practic orice: de
    la carti si jucarii pentru copii, pana la detergenti si mancare
    ecologica. Un clic si curierul bate la usa casei pentru a-ti inmana
    produsul cumparat. “Ca volum de vanzari in comertul online
    romanesc, totalul anual este de circa 250 de milioane de euro, dar
    estimam ca va creste foarte rapid in urmatorii ani, pe fondul
    modificarii preferintelor de cumparare ale consumatorilor, care
    migreaza semnificativ catre comertul online”, a declarat pentru
    gandul Marius Ghenea, presedintele Asociatiei Romane a Magazinelor
    Online (ARMO). Iar previziunile pentru anul acesta sunt
    incurajatoare. Piata de profil va creste, in medie, cu 15-20% in
    2011, afirma reprezentantul ARMO.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Vreti o reforma suportabila social?

    N-o sa profitam de tendinta de a aplica imediat la Romania orice
    discutie despre tensiunile sociale atrase in lume de masurile de
    austeritate. Nu pentru ca la noi iesirea in strada cand nu-ti mai
    ajung banii ar fi ilegala, imorala ori comunista. O parte dintre
    romani au iesit de mult in strada, ba chiar in masa, numai ca s-au
    oprit fie pe strada unde au locul de munca, fie au trecut granita
    si si-au gasit de lucru in strainatate. O alta parte, paradoxal, nu
    ies in strada dintr-un optimism iluzoriu: ei asteapta sa vina la
    putere opozitia si sa le creasca la loc veniturile.

    Dezbracata de culoarea politica, situatia arata insa foarte sec,
    ca in graficele pe care le prezinta periodic Consiliul Fiscal sau
    BNR si care masoara sanatatea economiei nu prin evolutia PIB, ci
    prin cat de mult sau de putin s-a redus deficitul structural, adica
    cel invizibil atunci cand se prezinta datele oficiale despre
    deficitul bugetar si care rezulta din incapacitatea economiei de
    a-si sustine pe termen lung cresterea fara ca in timp sa apara
    dezechilibre ori la fondul de pensii, ori la banii pentru
    investitii, ori la indatorarea externa. In 2008, deficitul bugetar
    nominal era de 4,8% din PIB, insa cel structural era aproape 9%. Un
    sistem de pensii nereformat, un sistem de salarizare prost
    structurat, un aparat de stat prea umflat sau un sistem de
    impozitare cu gauri pot deci sa nu se vada imediat in PIB, daca
    sunt acoperite de un val de bani din credite externe sau de
    investitii speculative care umfla un anumit sector (imobiliarele,
    in cazul nostru).

    Tendintele de deficit structural, pe care taierile rapide de
    cheltuieli sociale le influenteaza, dar nu le pot determina in chip
    liniar, sunt insa cele ce ii fac pe oamenii de la Consiliul Fiscal
    sau de la BNR sa acuze fie cresterea economica “nesanatoasa”, fie
    riscul de a nu putea iesi din recesiune fara ca reducerile de
    cheltuieli sa fie dublate de reforme cu bataie mai lunga. Unde
    intra in acest context tensiunile sociale? Politicieni,
    sindicalisti, comentatori de pe internet spun ca a ajuns cutitul la
    os; unii zic ca actualul guvern e incompetent fiindca n-a taiat mai
    devreme in carne vie si ca acum n-are curaj sa taie mai tare si “sa
    dea peste bot” sindicatelor, riscand revolte de strada; altii zic
    ca, dimpotriva, reformele girate de FMI sunt ucigase si ca
    salariile si pensiile trebuie readuse la nivelul din 2009; in fine,
    altii pledeaza pentru taieri masive de taxe si impozite, in ciuda
    opozitiei FMI.

    Din toate acestea, realista e doar observatia ca statul ar fi
    trebuit sa se trezeasca mult mai devreme, dar ea nu ne-ajuta prea
    mult, intrucat nici Grecia si niciun alt stat cu deficite inalte
    sau indatorare externa in crestere rapida nu-si poate permite sa-si
    rezolve peste noapte greselile, trecand brutal de la deficite de
    7-11% din PIB la 3% sau mai putin. In primul rand, statul si
    serviciile care tin de el trebuie totusi sa ramana functionale,
    atata vreme cat nu exista echivalentul privat capabil sa le preia
    fara sincope; in al doilea rand, greselile statelor nu se pot
    rezolva pe seama populatiei decat pana la un punct.

    Care e punctul respectiv ne spun exact acele studii ale pragului
    de saracie folosite de Banca Mondiala si FMI atunci cand negociaza
    un program de austeritate cu un guvern si care, in ciuda reputatiei
    acestor institutii ca ar dori pauperizarea poporului si moartea
    pensionarilor, urmaresc exact sa evite asta. In cazul nostru, a
    spus-o insusi Jeffrey Franks anul trecut, atunci cand pleda pentru
    mentinerea venitului minim garantat si pentru reorganizarea
    programelor sociale in asa fel incat categoriile defavorizate sa
    fie protejate de criza si “sa nu se taie pachetele de asistenta
    sociala care sunt cel mai bine tintite” (in traducere, daca
    ajutorul social nu trebuie sa mearga la posesorul de Mercedes, el
    trebuie sa ajunga totusi la cei pe care criza i-a saracit,
    aducandu-i sub un anumit plafon de venituri).

    Suportabilitatea sociala a reformei presupune deci, in logica
    economica, nu disponibilitatea de a taia orbeste si a desfiinta
    statul si raspunderile lui peste noapte, nici renuntarea la orice
    reforma de teama ca ies masele si darama guvernul, ci inteligenta
    de a gasi punctele de gradatie optime astfel incat politicile
    statului sa poata determina o reducere a dezechilibrelor din
    economie intr-un interval rezonabil si cu costuri sociale rezonabil
    impartite. N-a zis nimeni ca e simplu, dar cu siguranta nu e
    imposibil.