Tag: piata

  • Românii nu se mai tem de criză. Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată a reînceput să crească

    Piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată a fost de 306 milioane de euro în al doilea trimestru, şi 613 milioane pentru primele şase luni ale anului în curs. Sectorul IT a avut din nou cea mai bună performanţă din piaţă (plus 27,5%). Electrocasnicele mici şi sectorul foto au avut de asemenea creşteri de două cifre, respectiv 17,8% şi 17,7%. Sectoarele telecom, electronicele de larg consum precum şi electrocasnicele mari au crescut într-un ritm mai lent, de sub 10%. Piaţa echipamentelor de birou este singura rămasă în zona roşie, dar scăderea s-a diminuat la -3.6%, potrivit Studiului GfK Temax.

    Dupa câteva trimestre de amânare a achiziţiei de PC desktop-uri, monitoare sau periferice a venit timpul pentru o creştere pe toate aceste categorii, nu doar pe computere portabile. Drept urmare, întregul sector a crescut cu 27,5% faţă de acelaşi trimestru al lui 2010, în termeni de valoare. Si PC desktop-urile s-au aflat în zona verde. Cu toate acestea, rata lor de creştere a fost de aproape patru ori mai mică decât cea a computerelor portabile.

    Cel de-al doilea trimestru al anului a adus o creştere pe piaţa electrocasnicelor mici de 17,8%, cu 4 milioane de euro mai mult decât acelaşi trimestru al anului trecut. Aparatele pentru prepararea alimentelor şi cele pentru facut cafea sunt cele care stimulează această piaţă. Aparatele pentru coafat părul continuă să lupte pentru atenţia consumatorilor, în timp ce produsele tradiţionale, precum fiarele de călcat şi aspiratoarele, au înregistrat creşteri de două cifre.

    Categoria roboţilor de bucătărie care obişnuia să contribuie la scăderea sectorului şi-a schimbat acum trendul într-unul ascendent şi, împreună cu toate celelalte pieţe ale aparatelor pentru pregătirea alimentelor, au crescut vânzările sectorului.

    Acest trimestru a arătat că obiceiul de cumpărare s-a mutat de la aparatele pentru îngrijire personală către produsele tradiţionale folosite pentru activităţi gospodăreşti de tipul curăţenie, călcat sau prepararea alimentelor şi a băuturilor.

    Interesul constant al consumatorului român pentru produsele foto este reflectat printr-o creştere a vânzărilor de 17,7% comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent. Vânzările de camere foto digitale şi rame foto digitale au ajuns la 11 milioane de euro în al doilea trimestru din 2011.

    Camerele cu lentile interschimbabile sunt cel mai de succes segment la momentul actual, cu rate de creştere de două cifre, mult mai mari decât segmentul compactelor. în special, modelele entry level din cadrul segmentului de D-SLR sunt foarte atractive pentru consumatorul român. Ca şi produse hibrid – camerele de tipul mirrorless – nu s-au bucurat de un success aparte până acum în România. Cand vine vorba de camere cu caracterisitici tehnice mai bune se pare că alegerile consumatorului sunt limitate la D-SLR şi compacte de ultimă generaţie.

    Piaţa de telecom din România a trecut pe un trend pozitiv, crescând cu 7,8% în valoare în trimestrul al doilea din 2011 faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. Acest lucru se datorează exclusiv smartphone-urilor care sunt declanşatorul pe piaţa de telecom. Acum consumatorul face o nouă achiziţie nu doar când vechiul telefon nu mai funcţionează, ci şi atunci când consideră că acesta nu mai răspunde nevoilor lui actuale de a fi la curent cu ştirile, de a interacţiona constant cu cei apropiaţi, de a naviga pe internet sau câteodată de a fi în tendinţe cu ceilalţi, ca un important indicator al statutului.
    Pe de altă parte, pentru moment, telefoanele mobile au o cotă importantă în comparaţie cu smartphone-urile, mai ales când vine vorba de volume, datorită preţului mediu care este de patru ori mai mare pentru cel din urmă.
    Piaţa electronicelor de larg consum din România s-a bucurat de un al doilea trimestru consecutiv ascendent. Dinamica de creştere a fost mai slabă fata de trimestrul precedent, inregistrand incasari cu sapte milioane de euro mai mici. în timp ce pentru anumite produse, precum sistemele audio, DVD Player/Rec, console video sau sisteme de navigaţie, ratele de descreştere s-au îmbunătăţit sau s-au stabilizat, piaţa televizoarelor şi cea a camerelor video au avut parte de performanţe mai puţin îmbucurătoare.

    În ciuda unor politici de preţ agresive pe mai toate categoriile de inch, vânzările de televizoare plate au început încă din aprilie 2011 să descrească încet de la lună la lună, arătând faptul că preferinţele consumatorilor s-au îndreptat către achiziţionarea de alte bunuri de folosinţă îndelungată în acest trimestru. Valoarea adusă de camerele video în cel de-al doilea trimestru a egalat-o pe cea din primele trei luni ale lui 2011.

    Cel de-al doilea trimestru al lui 2011 a adus veşti bune pentru piaţa electrocasnicelor mari care a crescut cu 5%, la 75 milioane euro. Cu toate că sezonalitatea ar fi trebuit să ajute piaţa de frigidere în direcţia unei performanţe mai bune, vânzările din al doilea trimestru au fost de fapt ceva mai slabe decat cele din acelasi trimestru al anului trecut. Acest lucru s-a datorat în mare parte faptului că cel de-al doilea trimestru al anului trecut a fost susţinut semnificativ de campaniile de buy-back care au încetat anul acesta.

    Totuşi, veştile bune au venit de la segmentele premium, precum incorporabilele care s-au bucurat de creşteri în valoare şi au reuşit să impulsioneze piaţa de aragazuri şi cuptoare. Acest segment a avut rate de creştere de două cifre în acest trimestru faţă de acelaşi trimestru al anului trecut. De asemenea, şi categoria maşinilor de spălat vase, uscătoarelor şi maşinilor de spălat a avut parte de evoluţii mai bune, înregistrând rezultate pozitive şi datorită promoţiilor.

    Înregistrând o valoare de sapte milioane de euro în al doilea trimestru al anului 2011, piaţa de imprimante şi multifuncţionale reuşeşte să atingă o valoare similară cu cea din aceeaşi perioadă a anul trecut, în scădere cu doar 3,6%. Contextul economic destul de dificil din ultimii doi ani a condus la scăderi mari în cadrul acestui sector, scăderi ce s-au reflectat în îngheţarea cheltuielilor în infrastructura IT de către companii şi consumatori. Odată cu trimestrul al doilea 2011 apar semne reale de revenire, chiar dacă achiziţiile se realizează în continuare cu mare atenţie. Astfel, au avut succes echipamentele laser care realizează simultan mai multe acţiuni şi înlocuiesc un set de echipamente – scanează, copiază, imprimă etc.

  • Certificatul energetic pentru locuinte va fi impus atat la renovari majore, cat si in anuntul de vanzare sau inchiriere

    Prin renovare majora a cladirilor existente se va intelege acea lucrare efectuata la anvelopa cladirii si/sau la sistemele tehnice ale acesteia, pentru care costurile depasesc 25% din valoarea de impozitare a cladirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situata cladirea, releva un proiect de ordonanta al Guvernului obtinut de MEDIAFAX. In cazul renovarii majore a cladirilor, proprietarii/administratorii acestora vor putea monta sisteme alternative de producere a energiei, in masura in care prin proiect se stabileste ca acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, functional si economic. Actul normativ stabileste ca in vederea obtinerii autorizatiei de construire pentru cladirile noi, pe langa obligativitatea respectarii cerintelor minime de performanta energetica, se va solicita, prin certificatul de urbanism emis de autoritatile locale, si intocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizarii unor sisteme alternative de eficienta ridicata.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Succes intra in piata. Ce sanse are in fata multinationalelor?

    In doar cateva luni, magazinul pitestean cunoscut pana acum sub
    numele Pic isi va redeschide portile, dar sigla va fi schimbata.
    Cumparatorii vor merge la Succes, iar magazinul se va alatura
    retelei controlate de omul de afaceri gorjean Nicolae Sarcina.
    Lantul are acum peste 150 de supermarketuri in noua judete din
    tara, cateva zeci fiind deschise in ultimii ani, intr-o perioada in
    care majoritatea comerciantilor au suferit aprig de pe urma
    scaderii consumului si au fost nevoiti sa puna lacatul pe usile
    magazinelor. Avantajele retelei care ataca segmentul hipermarket
    sunt ca inchiriaza un spatiu existent si poate invata din greselile
    celorlalti comercianti. In 2009, conform informatiilor de pe
    site-ul companiei Succes Nic Com, reteaua numara 120 de magazine.
    Potrivit datelor de la Registrul Comertului, cifra de afaceri a
    companiei a fost, in 2009, de 44,4 milioane de euro, cu un profit
    de 0,8 milioane de euro.

    Cu aceste cifre, firma urca pe primul loc in clasamentul
    romanilor cu afaceri in segmentul supermarketurilor, o zona in care
    retelele autohtone n-au castigat prea mult teren. Daca in domeniul
    bricolajului Dedeman si Ambient se lupta umar la umar cu
    multinationalele, in sfera super si hipermarketurilor mai multe
    sunt exemplele de afaceri care au esuat. Primul si cel mai
    rasunator exemplu a fost falimentul Univers’all, retea dezvoltata
    de Bogdan Petrovici, in urma cu sase ani, cand comertul crestea
    puternic. Apoi, vreme de cativa ani, romanii au prins elan si s-au
    lansat, adeseori cu prea multa incredere, in proiecte ambitioase de
    extindere. Reteaua Pic, de pilda, cu magazine dezvoltate “dupa
    chipul si asemanarea Carrefour”, ajunsese la cinci spatii de tip
    hipermarket. Afacerea controlata de pitestenii Cornel si Ilie
    Penescu a intrat insa in insolventa, iar magazinele au fost inchise
    in 2009-2010.

    Administratorul judiciar al societatii Pic a incheiat un
    contract de inchiriere pentru magazinul din Pitesti, iar
    reprezentantii Succes au declarat pentru Ziarul Financiar ca sunt
    interesati de toate spatiile operate detinute de retea.

    Intr-un registru similar s-a inscris si evolutia altor retaileri
    romani, ca Ethos sau Spar. Singurul rival de calibru pentru
    lanturile straine este in acest moment Mercadia, o afacere
    controlata de Dinu Patriciu, care opereaza in acest moment trei
    tipuri de magazine: Mic.ro, Macro si miniMax Discount. Patriciu
    este de departe cel mai agresiv investitor in comert in acest
    moment, lantul Mic.ro avand la jumatatea anului peste 600 de
    magazine de proximitate, in conditiile in care primul a fost
    deschis in primavara anului trecut. Conform declaratiilor
    anterioare ale lui Patriciu, cifra de afaceri generata de Mercadia
    in acest an ar putea ajunge la 1 miliard de euro.

    Desigur, reteaua Succes este dintr-o alta categorie, aceea a
    micilor firme care au crescut organic. Dincolo de disparitia siglei
    Pic – un proces cat se poate de natural intr-o piata cu o
    concurenta acerba – intrarea retelei Succes pe teritoriul marilor
    afaceri din retail are o valenta importanta: afacerile autohtone
    ridica pretentii la o felie tot mai consistenta din comert.

  • Se vad semnele revenirii pentru industria de media si publicitate

    Dupa doi ani de scadere clara si abrupta si la mijlocul unui alt an care nu a pornit cu estimari prea optimiste, lucrurile par sa intre intr-o zona de autoreglare si in industria de media si divertisment din Romania. Potrivit editiei de anul acesta a raportului PwC Global Entertainment and Media Outlook 2011-2015, industria de divertisment si media nu doar ca s-a stabilizat, ci da chiar semne de revenire si este de asteptat sa creasca cu o rata anuala medie de 8,8% in urmatorii patru ani. Astfel, valoarea totala a pietei de media din Romania va creste de la 2,5 miliarde de dolari in 2010 la 3,8 miliarde de dolari in 2015.

    Specialistii de la PwC cred ca partea cea mai mare a acestei cresteri va veni din segmentul accesului la internet, care va inregistra un ritm mediu anual de crestere de 12,9% in urmatorii patru ani, in vreme ce cheltuielile de publicitate vor inregistra un ritm de expansiune de 8,9%. In schimb, cheltuielile consumatorilor pentru produse media vor avea cea mai lenta evolutie, atingand o rata medie de crestere de 4,7%. “Aceasta este epoca de aur a consumatorului, cererea pentru produsele media digitale fiind in crestere si devenind regula. In multe piete, industria de divertisment si media a fost profund afectata de perioada de recesiune, pe masura ce consumatorii si-au accelerat migratia catre mediul online, ajutati fiind si de revolutionarea tehnologiilor”, spune Bogdan Belciu, partener in cadrul departamentului de Servicii de Consultanta de Management al PwC Romania.

    Cresterea aceasta este importanta nu numai la nivel intern, ci si la nivelul intregii regiuni, Romania fiind cea de-a treia cea mai dinamica piata de divertisment si media din regiune dupa Turcia si Rusia. In acest context, ritmul nostru de dezvoltare le va depasi pe cele din Polonia, Republica Ceha si Ungaria. Cu toate acestea, in cifre absolute, vorbim despre o piata care ramane printre cele mai mici din regiune, reprezentand aproximativ o zecime din valoarea pietei din Rusia, spre exemplu. Sigur, aici si elementele care tin de demografie si de calitatea vietii au un cuvant greu de spus, la fel cum se intampla si in ceea ce priveste dimensiunea afacerilor care se deruleaza in cele doua piete comparate. Acelasi studiu mai arata ca in anul 2010 economia globala a inceput sa-si revina dupa declinul accelerat inregistrat in 2009, iar imbunatatirea climatului economic a jucat un rol important in revirimentul industriei de divertisment si media, care a crescut la nivel global cu 4,6%.

    In orice caz, calculele specialistilor de la PwC sustin ca in urmatorii cinci ani cheltuielile agregate la nivel global pentru produsele industriei media si divertismentului vor creste de la 1,4 mii de miliarde de dolari in 2010 la 1,9 mii de miliarde de dolari in 2015, cu o rata anuala medie de crestere de 5,7% generata in principal de cresterea economica generala, dar si de accelerarea trecerii de la produsele media traditionale la cele digitale. In prezent, componenta digitala reprezinta 26% din cheltuielile totale, dar pana in 2015 PwC estimeaza ca ponderea cheltuielilor pe produse media digitale va creste la 33,9%. Concluzii similare referitoare la segmentul digital a adus si studiul Media Fact Book 2011, realizat de Initiative Media – pana la sfarsitul anului este estimat ca investitiile in publicitate in mediul digital sa creasca cu 12 mil. euro, pana la 36 mil. euro.

  • Avem productie record de legume, dar importam. De ce la noi in tara rosiile au ajuns sa se vanda la bax

    Ei spun ca vina este impartita, pe de o parte apartine
    autoritatilor, care nu ii sprijina suficient, pe de alta parte
    producatorilor, care nu reusesc sa se asocieze.
    “Importurile ne sufoca, inclusiv cand vine vorba sa livram pentru
    supermarketuri. Avem contract cu supermarketurile. Noi le-am spus
    ca pretul rosiilor este de 0,85 lei pe kilogram plus TVA, insa ei
    ne-au transmis ca au rosii din Turcia la un pret mai mic”, a
    declarat pentru gandul Mircea Croitoru, vicepresedintele Asociatiei
    Nationale Profesionale Legume-Fructe si directorul executiv al
    Societatii Agricole “Legume-Fructe” Matca (judetul Galati), una
    dintre cele mai mari zone legumicole din Romania.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Unde si la ce preturi mai sunt apartamente noi de vanzare. Fata de boom, reducerile sunt de 20-40%

    Preturile apartamentelor noi din Bucuresti au scazut in cele mai
    multe cazuri sub nivelul de 1.000 de euro/metrul patrat construit,
    dar nu mai jos de 800 de euro/metrul patrat, in conditiile in care
    acesta este nivelul la care se vand si cele mai multe apartamente
    vechi din oras, iar dezvoltatorii nu s-au aruncat sa construiasca
    apartamente la “costuri de criza”. In aceste conditii, cu vanzari
    de un apartament pe saptamana sau doar lunar, o buna parte a
    dezvoltatorilor imobiliari si-au redus stocul de locuinte
    nevandute, astfel ca in noua proiecte din Bucuresti, cu un total de
    3.800 de apartamente, sunt nevandute mai putin de 700 de unitati,
    respectiv 20%, po¬trivit unei analize a ZF, care a trimis
    soli¬ci¬tari catre reprezentantii a 18 dintre cele mai mari
    ansambluri rezidentiale din Bucuresti.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce poate fi 2011 ultimul an de declin pentru piata de publicitate din Romania

    Piata de publicitate incepe sa dea primele semne de revenire.
    Cel mai mare publicitar, Procter & Gamble, a cheltuit anul
    trecut pentru promovare cu 58% mai multi bani decat in 2009, iar
    exemplul nu e singular – doar doi dintre cei mai mari zece
    investitori in publicitate si-au redus bugetele la rate card, adica
    fara discounturi, restul promovandu-se mai puternic anul trecut
    prin comparatie cu cel precedent, dupa cum arata raportul anual
    Media Fact Book, realizat de Initiative Media. Pe de-o parte,
    disponibilitatea companiilor de a aloca bugete mai mari pentru
    comunicare dovedeste ca situatia lor financiara incepe sa arate mai
    bine decat in urma cu doi ani. Pe de alta parte, multi executivi au
    si profitat de perioada mai dificila si de costurile mai mici cu
    publicitatea pentru a-si creste prezenta in piata si a-si face
    produsele proprii mai vizibile in randul consumatorilor.

    In cazul operatorilor telecom, domeniu care anul trecut se plasa
    in fruntea clasamentului industriilor de unde veneau cele mai mari
    investitii in publicitate si care in 2010 a fost devansat de zona
    serviciilor medicale, scaderea veniturilor nu i-a impiedicat sa
    cheltuie mai mult pentru reclame. Orange, spre exemplu, al patrulea
    cel mai mare spender dupa P&G, Kraft Foods si Reckitt
    Benckiser, a alocat bugete de aproape 242 de milioane de euro, cu
    46% peste nivelul din 2009, in timp ce Vodafone, clasat pe locul
    sase dupa Henkel, a investit cu 24% mai mult in reclame, conform
    cifrelor la rate card.

    “Piata media ar trebui sa revina pe crestere de anul viitor”,
    apreciaza Steve Dallas, managing directorul agentiei Initative
    Media, care realizeaza anual raportul Media Fact Book, aflat acum
    la cea de-a 15-a editie. Nu numai ca va fi un an electoral,
    puncteaza executivul, dar este un an pentru care exista estimari de
    crestere economica, iar odata cu redresarea afacerilor este foarte
    posibil sa revina si bugetele de promovare. Ar insemna ca 2011
    devine, asadar, ultimul an de scadere pe o piata pentru care
    ultimii doi ani au fost o lovitura foarte dura, veste care ar putea
    fi tocmai gura de aer proaspat necesara pentru grupurile de
    comunicare si furnizorii de media. “Sunt intr-adevar semnale ca e
    ultimul an pe minus, dar cu toate acestea Romania este o tara
    emergenta, atipica, unde orice este posibil”, puncteaza Radu Miu,
    directorul general al Mercury 360.

    Intreaga industrie a tras anul trecut linie cu 316 milioane de
    euro, sub nivelul din 2006 si in scadere cu aproape 45% fata de
    2008, cand erau raportate cheltuieli pentru reclama de 540 de
    milioane de euro. De altfel, in urma cu trei ani, industria de
    publicitate a atins un nivel record, care va fi recuperat in ani
    buni de acum incolo. “Scaderea a inceput sa se tempereze inca din
    2010, iar pentru anul acesta ne asteptam la o diminuare mult mai
    mica, de aproximativ 3%”, mai spune Dallas, ceea ce inseamna ca
    industria ar urma sa se cifreze anul acesta la 306 milioane de
    euro. Pare sa fie totusi cel mai optimist dintre publicitarii care
    sunt in continuare pregatiti pentru scenarii mai prudente. Stefan
    Iordache, de pilda, directorul operational al Leo Burnett, se
    asteapta la o corectie intre 3 si 5 procente a pietei. Radu Miu
    vede o scadere chiar mai mare, intre 5% si 10%. “Noi estimam la
    inceputul anului o scadere de 7% si cred ca in jurul acestui
    procent se va cifra diminuarea”, apreciaza si Teddy Dumitrescu,
    presedintele Publicis.

  • Cat au scazut chiriile in marile centre universitare din Romania

    “Anul acesta nu au de unde sa creasca chiriile, pentru ca nici
    preturile proprietatilor nu sunt in crestere. Abia in 2012, cand
    economia va intra pe un trend crescator si oamenii vor simti
    efectiv acest plus, este de asteptat ca tarifele de inchiriere sa
    urce cu 5-10%”, a declarat pentru gandul Adrian Crivii, directorul
    general al companiei de evaluare Darian DRS. Practic, majorarea
    chiriilor va avea loc in momentul in care se va relansa cererea in
    sectorul imobiliar, pe fondul cresterii sigurantei locurilor de
    munca, dar si a cresterilor salariale.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Modelul romanesc din sanatate – bani putini, medicamente scumpe

    “Acest fenomen s-a inscris intr-un trend mai larg al ultimilor
    ani, in care piata de generice a coborat ca pondere in volumul
    total de medicamente de la 73%, la 62% in 2011. O corectie de peste
    11% in minus! Acest lucru atesta indubitabil ca autoritatile nu
    sunt preocupate sa creeze o cultura a consumului de medicamente
    generice prin reglementari adecvate. La nivelul intregii piete,
    acelasi prim trimestru din 2011 arata o diminuare ingrijoratoare in
    unitati, de -7,1%, si in zile de tratament, -7,9%, de unde tragem
    concluzia ca nu toti pacientii au reusit sa isi mentina nivelul
    anterior de tratament”, se arata in comunicatul asociatiei, remis
    BUSINESS Magazin

    “Este o stare de fapt care se suprapune peste una dintre cele
    mai scazute medii din UE a consumului de medicamente pe cap de
    locuitor, respectiv putin peste 70 eur si o consecinta directa a
    suprareglementarii si suprafiscalizarii, a subfinantarii cronice
    din domeniul sanatatii in ansamblul sau, cu efecte negative
    importante in planul sanatatii personale si a accesului la
    tratament al romanilor”, afirma Dragos Damian, presedintele
    APMRG.

    “Dincolo de situatia dramatica din industria farmaceutica,
    atragem atentia asupra unei alte probleme majore a cetatenilor
    Romaniei, privind ingrijirea sanatatii: accesul tot mai redus la
    servicii medicale. Daca exista limitari in privinta
    accesibilitatii, inclusiv printre pacientii din cele mai dezvoltate
    localitati ale tarii, in zona rurala si a oraselor mici situatia
    este de-a dreptul tragica la acest capitol”, mai spune presedintele
    APMGR.

    In prezent, asociatia numara 11 membri, care, cumulat, dau de
    lucru unui numar de peste 5.000 de angajati, si au in plan
    investitii de peste 100 milioane lei in 2011 peste cele aproximativ
    doua miliarde de euro deja investite.

  • Piata imobiliara incepe sa-si revina: Numarul tranzactiilor imobiliare a crescut cu aproape 10%

    Astfel, in luna aprilie la nivel national au fost inregistrate
    51.517 tranzactii imobiliare, cu aproape 5.600 mai putine fata de
    luna martie a acestui an si cu circa 22.400 mai putine comparativ
    cu varful atins in luna octombrie 2007. In aprilie, cele mai multe
    tranzactii imobiliare au fost inregistrate in Bucuresti – 4.155,
    Timis – 3.100 si Arad – 2.866. “In ceea ce priveste evolutia
    numarului tranzactiilor imobiliare la nivel national in perioada
    ianuarie-aprilie a fiecarui an, incepand din 2007, putem spune ca,
    in urma cu patru ani, s-au inregistrat cele mai slabe rezultate –
    159.095, pentru ca un an mai tarziu, in 2008, sa fie atins cel mai
    mare nivel – 238.672 de tranzactii. In 2009, numarul acestora a
    scazut la 173.625, insa cresterea a fost reluata in 2010, cand s-au
    inregistrat 177.240 de tranzactii, si a continuat in 2011 – 194.315
    tranzactii”, se arata intr-un comunicat al ANCPI.


    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro