“Nu puteţi atrage investiţii în energie dacă nu vă liberalizaţi piaţa, cred că aveţi o astfel de obligaţie şi faţă de UE, trebuie să mergeţi înainte cu asta. Trebuie să privatizaţi, cred că aşa trebuie să vă gândiţi să faceţi”, a afirmat Gittenstein prezent la un seminar cu tema dezvoltării energetice în Europa. România s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să liberalizeze etapizat preţurile la energie şi gaze naturale. Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Karoly Borbely, prezent la seminar, a precizat că instituţia pe care o reprezintă va continua privatizările pe care le-a început.”Nu puteţi atrage investiţii în energie dacă nu vă liberalizaţi piaţa, cred că aveţi o astfel de obligaţie şi faţă de UE, trebuie să mergeţi înainte cu asta. Trebuie să privatizaţi, cred că aşa trebuie să vă gândiţi să faceţi”, a afirmat Gittenstein prezent la un seminar cu tema dezvoltării energetice în Europa. România s-a angajat în faţa FMI şi a Comisiei Europene să liberalizeze etapizat preţurile la energie şi gaze naturale. Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Karoly Borbely, prezent la seminar, a precizat că instituţia pe care o reprezintă va continua privatizările pe care le-a început.
Tag: piata
-
În 40 de ani, fulgii de porumb Fortza au câştigat peste jumătate din piaţă
În 1971 au fost produşi pentru prima oară la noi în ţară, la fabrica Titan din Bucureşti, fulgii de porumb Fortza. “Linia de producţie pentru fulgii de porumb Fortza a fost printre primele linii de acest tip instalate într-o ţara din Sud-Estul Europei şi era una extrem de performantă”, poveşte Ana Livia Iliescu, şef de secţie la momentul la care a s-a început producţia fulgilor.
Peste trei sferturi dintre consumatori (69,7%) sunt femei, cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, cu studii medii şi superioare. Ele cumpără cereale în special pentru a le consuma alături de familie, de cele mai multe ori la micul dejunspune Violeta Niculae, marketing manager Titan. Cu activităţi în domeniul morăritului şi panificaţiei, Titan este una din cele mai vechi fabrici de profil din ţară. Compania are 800 de angajaţi; produce şi comercializează făină, mălai, griş, pesmet, pâine proaspătă, toast, fulgi de porumb şi specialităţi de patiserie.
-
Bursele din Asia au scăzut abrupt luni. Euro s-a depreciat puternic faţă de dolar şi yen
Indicele MSCI Asia Pacific al burselor asiatice din afara Japoniei s-a prăbuşit cu 3,5%, la cel mai redus nivel din ultimele 16 luni, iar indicele Nikkei al bursei de la Tokyo a închis în coborâre cu 2,2%, cu cea mai slabă finalizare din aprilie 2009. Euro a atins minimul ultimilor 10 ani faţă de yen , din cauza absenţei unor detalii sau măsuri concrete cuprinse în planurile liderilor europeni de a împiedica răspândirea crizei şi efectele ei asupra economiei globale. Moneda unică a urcat la un maxim de 1,3585 dolari pe euro, într-o şedinţă volatilă, revenind ulterior la 1,3395 dolari, în coborâre cu 0,8%, aproape de minimul ultimelor opt luni de 1,3382 dolari atins săptămâna trecută.
-
Destinul Zippo pe o piaţă în care contează doar preţul
Pentru o companie care face din vânzarea brichetelor anti-vânt mai bine de jumătate din încasări, renumele trebuie să fie un atu extrem de puternic. Altfel, avalanşa de producători care scot pe piaţă brichete care costă doi lei ar putea fi nimicitoare. Aşa că Zippo a mizat pe crearea unui brand iconic şi a avut aproape 80 de ani la dispoziţie pentru a-şi pune planul în aplicare. Cu 12 milioane de brichete vândute anual în 160 de ţări se poate spune că au făcut calculele corecte, iar asta i-a îndemnat pe americani să meargă mai departe cu dezvoltarea liniei de produse care astăzi include, pe lângă brichete, şi accesorii pentru brichete, brichete pentru casă, ceasuri de mână, parfumuri şi accesorii pentru bărbaţi, dar şi produse pentru aprins focul şi pentru încălzit. Totul a pornit, practic, de la clasica brichetă pătrată a cărei principală calitate este că îşi poate menţine flacăra aprinsă chiar şi în bătaia vântului.
“De la începutul acestui an avem un importator unic şi pentru România, pe care o considerăm o piaţă foarte importantă în strategia noastră de dezvoltare, având în vedere că primele produse Zippo au fost vândute aici în urmă cu 20 de ani, ceea ce înseamnă că românii sunt familiarizaţi cu ele”, spune David Warfel, director de marketing global al Zippo. Partenerul americanilor în România este Tonka Distribution, afacere înfiinţată în urmă cu patru ani şi care are patru divizii: amplasarea aparatelor de cafea Nescafé, distribuţia de accesorii şi alcool, Zippo fiind cel mai mare client, două magazine proprii de alcool şi tutungerie şi o divizie de terminale de plăţi. Daniel Lizar, unul dintre cei doi proprietari ai afacerii, nu este deloc străin de specificul unei pieţe care se bazează pe pasiunea oamenilor pentru fumat. Înainte de a deschide Tonka Distribution, a lucrat pentru Top Brands, compania care distribuie produsele Phillip Morris în România.
“Cred că există o deschidere destul de mare pe piaţă pentru produsele Zippo. Estimăm că vom avea anul acesta afaceri de circa 500.000 de euro şi că vom vinde 20.000 – 30.000 de brichete”, spune Andrei Lizar, directorul general al Tonka Distribution. Pentru anul viitor este estimată însă o dublare a numărului de brichete vândute, dar şi o consolidare a vânzărilor datorită celorlalte produse marca Zippo pe care Tonka le va importa în România. Astfel firma va aduce nu doar brichete, ci şi celelalte produse de lifestyle create sub acest brand. Lizar spune că principalul public căruia i se adresează sunt bărbaţii cu vârsta de peste 40 de ani, cu venituri medii şi care, desigur, fumează. Un public secundar, asupra căruia vor să se concentreze tot mai mult, sunt însă tinerii, pe care speră să-i atragă în special cu accesoriile. Dacă la categoria brichete produsele Zippo depăşesc cu mult media pieţei în ceea ce priveşte preţurile, segmentul de accesorii nu poate fi încadrat în segmentul premium. Spre exemplu, preţul unei brichete pleacă de la 70 de lei şi poate ajunge la 1.200 de lei atunci când este făcută din argint, comparativ cu cel al unei brichete simple, fabricate în China, care costă cel mult patru lei. În acelaşi timp, ceasurile Zippo nu pot fi considerate scumpe, de vreme ce au preţuri care nu depăşesc 500 de lei. “Practic vorbim despre un produs care se adresează oamenilor din clasa de mijloc, dar care îşi pot găsi clienţi şi din rândul clasei de sus pentru că are avantajul de a fi un produs iconic”, menţionează Lizar.
România face parte din strategia de dezvoltare în Europa a brandului Zippo, ale cărui principale pieţe de deschidere sunt Statele Unite ale Americii şi China. Acestea cumulează jumătate din afacerile companiei, care are vânzări anuale de 200 de milioane de dolari în diviziile sale din cele peste 160 de ţări din toată lumea. De altfel, şi Tonka Distribution mizează pe creşteri în urma parteneriatului încheiat cu Zippo – de la o cifră de afaceri de patru milioane de euro, cât a înregistrat compania sa în 2010, pentru 2011 Lizar şi partenerul său Cristi Dumitru se aşteaptă la afaceri de şase milioane de euro. “Singurul nostru concurent sunt importatorii de brichete din China, însă în condiţiile în care în România se vând anual circa patru milioane de brichete, este greu de crezut că nu vom reuşi să ne găsim loc în piaţă”, conchide Lizar.
-
Românii şi cuceritorii modei
Compania TinaR Distribuţie, una dintre cele două companii care operează magazinele Tina R, şi-a cerut intrarea în insolvenţă la începutul lunii septembrie. Decizia privind insolvenţa ar putea fi luată pe 23 septembrie. “Am ales intrarea în insolvenţă pentru a putea negocia rambursarea unui credit de capital circulant pe care compania Tina R Distribuţie îl avea la Romexterra Bank. Creditul a fost vândut între timp către o firmă de recuperare creanţe”, spune Rareş Jianu (39 de ani), unul dintre fondatorii Tina R, la una dintre puţinele sale ieşiri în presă. Rareş Jianu a lansat lanţul de magazine Tina R în urmă cu 18 ani împreună cu Iulia Sevastina Stoica, care este în continuare acţionar în cadrul companiei. Tina R Distribuţie operează nouă dintre cele 17 magazine ale reţelei. Celelalte opt unităţi sunt operate de compania Brands in Trade, ferită de acţionari de problemele financiare.
Rareş Jianu admite că s-a mai gândit la varianta intrării în insolvenţă în 2009, când şi alţi retaileri au ales această soluţie. La finalul lui 2009 Leonardo, cel mai mare retailer local de încălţăminte şi produse de marochinărie, deţinut de Florin Panea, a intrat în insolvenţă cu datorii de peste 100 de milioane de euro. În prezent, compania a reluat expansiunea, ajungând la circa 140 de magazine. Strategia administratorului a fost ca, imediat după intrarea în insolvenţă, să renunţe la operaţiunile pe pieţele externe unde Leonardo opera peste 40 de magazine. Anul trecut afacerile retailerului de pantofi şi marochinărie au ajuns la 66 milioane de euro, mai puţin de jumătate faţă de 2008, ultimul an de boom, când acestea ajungeau la 135 milioane de euro.
Leonardo şi Jolidon erau, înainte de începerea crizei, cei mai extinşi retaileri români în străinătate. Dacă Leonardo a închis magazinele din afara ţării încă din 2009, odată cu intrarea în insolvenţă, Jolidon a început să le închidă treptat de anul trecut. Acum, Gabriel Cârlig, acţionarul majoritar şi directorul producătorului clujean din industria textilă Jolidon, admite că nu mai deţine magazine proprii în străinătate. Afacerile Jolidon au fost afectate de criză, ajungând la circa 18,7 milioane de euro anul trecut (aproape jumătate faţă de nivelul din urmă cu trei ani), iar datoriile au urcat la de circa trei ori mai mult. Gabriel Cârlig spune că, pentru a face faţă situaţiei dificile, închide magazinele neperformante, dar deschide altele în spaţii mai bune şi cu chirii mai mici. Astfel spune că va reuşi să închidă anul tot cu 85 de magazine, deşi în urmă cu puţin timp a închis magazinul de pe bulevardul Magheru, unul dintre cele mai cunoscute ale companiei.
Şi Tina R a închis în ultima perioadă două unităţi, în Militari Shopping Center şi în Carrefour Militari, ajungând în prezent la 17 unităţi. Chiar dacă au cerut insolvenţa, oficialii companiei spun că nu au blocat extinderea, alte trei sau patru deschideri fiind programate până la finalul anului – Piaţa Romană, Galleria Arad, Maritimo Constanţa şi Electroputere Craiova. Compania nu se orientează doar către stradal sau malluri, însă spune că în următorii doi ani ar putea apărea alte cinci până la zece unităţi Tina R.
-
Când n-ai carne de vită, vinzi carne de cal. În Piaţa Obor
Comisarii au prelevat probe din carnea comercializată sub denumirea de carne de vită şi pentru care exista suspiciunea că ar fi fost carne de cal. Analizele de laborator au arătat ca 86% dintre probele prelevate au confirmat faptul că se comercializa carne de cal în loc de carne de vită, informează ANPC.
Cu această ocazie, comisarii au oprit de la comercializare, în vederea confiscării, circa 1.000 kg de carne de cal şi au aplicat amenzi în valoare de 25.000 de lei. Documentele de control vor fi înaintate organelor de urmărire penală pentru aplicarea prevederilor legale.
“Mă adresez consumatorilor, ca ori de câte ori au suspiciuni asupra securităţii şi a calităţii produselor oferite la comercializare, să sesizeze Comisariatele judeţene pentru protecţia consumatorilor şi cel al Municipiului Bucureşti”, a comentat Constantin Cerbulescu, preşedintele ANPC.
Controlul a fost făcut cu sprijinul reprezentanţilor Direcţiei de Investigare a Fraudelor Sector 2 Bucureşti.
-
Cum să faci bani din imobiliare chiar în timpul crizei
A ajuns în România în 1997, când avea numai 14 ani, după ce a copilărit în Israel. După terminarea liceului, a absolvit Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport. Ilan Laufer avea în plan să plece în Canada alături de tatăl său pentru a deschide o clinică de fizioterapie, dar proiectul s-a anulat, aşa că a decis să se angajeze în domeniul imobiliar: “Din ce mai auzisem şi eu, imobiliarele mi s-au părut interesante”. A primit un post de agent la CB Richard Ellis şi aşa a început totul.
Până la conturarea businessului Retail Group, pe care îl deţine astăzi, planurile s-au schimbat unul după celălalt. Unul dintre foştii săi colegi de la CBRE l-a întrebat dacă vrea să se prezinte la un interviu pentru funcţia de director de dezvoltare pentru un brand de haine din Cehia, Time Out. Din poziţia de reprezentant al Time Out, a început să cunoască retailul, după ce şi-a petrecut timpul călătorind prin ţară pentru a deschide noi magazine. Necunoscutele nu erau puţine – preţuri, zone, vaduri comerciale -, dar Laufer a înţeles în scurtă vreme că îmbinarea dintre dezvoltarea unui business şi domeniul imobiliar îl prindeau perfect. Ulterior, a primit o ofertă din partea lui Sergiu Stapler, CEO al Winmarkt la acea vreme, reţea de centre comerciale, parte a grupului italian de investiţii Immobiliare Grande Distribuzione (IGD), lider pe segmentul retail din Italia. Era de fapt o propunere de a deveni reprezentant din partea chiriaşului către dezvoltator. A refuzat, dar oferta i s-a întors după şase luni în condiţii mai avantajoase: i s-a propus să devină area sales manager, compania având atunci 17 spaţii comerciale. Mai exact, Laufer trebuia să caute şi găsească chiriaşi şi apoi să-i adapteze spaţiilor pe care dezvoltatorul le punea la dispoziţie. Locaţiile aflate în oraşe mai puţin dezvoltate i-au ridicat însă probleme. O jumătate de an i-a luat până să primească frâiele proiectului Grand Center Ploieşti. A fost un proiect de dimensiuni medii pornit de la zero pe care l-a închiriat după negocieri cu marii retaileri din piaţă, reuşind un grad de ocupare de 95% şi un buget mai mare decât cel estimat iniţial.

Legăturile pe care şi le-a creat cu acei clienţi şi încetinirea ritmului de dezvoltare de la Winmarkt l-au determinat să continue pe cont propriu şi să aleagă calea antreprenoriatului. Ideea principală era să formeze un grup de chiriaşi pe care să-i reprezinte în faţa proprietarilor pentru a obţine condiţii mai avantajoase şi să stabilească totodată proiectele în care să se implice sau nu. “A fost prima oară când chiriaşii s-au întâlnit la aceeaşi masă. Până atunci nu se cunoşteau, n-aveau nicio legătură unul cu altul”, spune Laufer.
-
China a devenit în trimestrul al doilea cea mai mare piaţă de PC-uri, devansând SUA
Vânzările de PC-uri din China au crescut cu 14% în trimestrul al doilea, la 18,5 milioane de unităţi, depăşind pentru prima oară livrările din SUA, care au scăzut cu 4,8%, la 17,7 milioane unităţi, a declarat Bryan Ma, analist la compania de cercetare a pieţei IDC. La nivel anual, China va devansa probabil SUA în 2012. Estimările scot în evidenţă importanţa tot mai mare a consumatorilor din China pentru economia mondială, după ce această ţară a devenit în 2009 cea mai mare piaţă auto din lume.