BusinessMagazin

Tag: piata

  • Cum sprijina Uniunea Europeana promovarea celulelor stem pentru terapii medicale

    “Recoltarea de celule stem poate fi unica sansa de supravietuire a copiilor bolnavi de leucemie sau alte maladii grave cu risc de mortalitate ridicat. Ne bucuram ca activitatea noastra este sustinuta si prin aceasta intiativa a Parlamentului European”, a declarat medicul Tudor Panu, director al Cord Blood Center.

    Principalele concluzii care se desprind din aceasta victorie europeana a sistemului medical deriva din faptul ca rezolutia aprobata: incurajeaza recoltarea de celule stem din sangele de cordon ombilical la nastere si cresterea frecventei acestui act medical la mai mult de 1% in randul intregii populatii europene; recunoaste progresele stiintifice semnificative realizate in domeniul celulelor stem din sangele din cordonul ombilical, care sunt o alternativa terapeutica promitatoare in tratarea multor boli, inclusiv boli suferite de copii; – actualizeaza opinia favorabila exprimata in 2004 de catre EGE (European Group on Ethics in Science and New Technologies) cu privire la bankingul de celule stem din sangele placentar si referitor la studiile medicale vizand noi perspective terapeutice de utilizare a acestor celule; reitereaza ideea ca bancile acreditate trebuie consultate de catre autoritatile publice atunci cand acestea aduna informatii in vederea realizarii unei campanii destinate parintilor; promoveaza o mai buna si extinsa colaborare intre bancile familiale si cele publice.

    “Pasul cel mai important il reprezinta armonizarea activitatii bancilor private si publice pentru recoltarea celulelor stem. Este important atat pentru dezvoltarea acestui sector medical, cat si pentru confirmarea perceptiei deja pozitive a opiniei publice”, a mai declarat dr. Dorin Pirciog , director al bancii de celule stem Biogenis.

  • Kiabi nu a rezistat pe piaţa românească. Compania caută cumpărători pentru cele şase magazine

    “Căutăm pe cineva care să preia cele şase magazine pe care le deţinem în România, patru în Bucureşti şi câte unul în Constanţa şi Cluj-Napoca”, a arătat Le Blay, director în cadrul subsidiarei din România. Scăderea cifrei de afaceri în 2011 este principalul motiv pentru care compania a decis să se retragă din România. Kiabi a investit circa 3 milioane de euro pentru cele şase magazine deschise în România, iar planurile companiei vizau dezvoltarea a 20 de unităţi pe piaţa locală până la sfârşitul anului 2014.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • România a avut al treilea ritm de creştere al înmatriculărilor auto din UE, în primele cinci luni

    În primele patru luni, România a înregistrat cea mai puternică creştere a înmatriculărilor dintre cele 27 de state membre, cu un avans de 24,5%. Piaţa europeană a coborât în primele cinci luni la 5,44 milioane de maşini, potrivit unui comunicat al Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Ungaria a raportat în ianuarie-mai cea mai puternică creştere, de 20,4%, la aproape la aproape 23.000 de autoturisme, urmată de Estonia, cu un avans de 18%, la 7.300 de unităţi, şi de România, cu o creştere de 12,4%. Pe poziţia a patra după avansul pieţei auto locale la cinci luni se situează Polonia, cu un plus de 10,4%, la aproape 126.000 de autoturisme.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Dolarul a atins un nou record, iar referinţa BNR pentru euro este sub cotaţia din piaţă

    Cursul pentru dolar a atins vineri al treilea maxim consecutiv, ca urmare a deprecierii semnificative a monedei unice în faţa dolarului pe pieţele internaţionale, în contextul temerilor privind sectorul bancar spaniol şi creşterii costurilor de finanţare plătite de Spania spre niveluri percepute drept nesustenabile, precum şi îngrijorările ieşirii Greciei din zona euro.

    În sesiunea precedentă, cursul pentru dolar s-a plasat la 3,5939 unităţi, iar pentru euro la 4,4652 unităţi.

    Totodată, pentru francul elveţian, rata de schimb a crescut vineri cu 0,2 bani, de la 3,7159 lei/franc la 3,7179 lei/franc.

    Cursurile de referinţă leu/dolar şi leu/franc sunt calculate de BNR în funcţie de paritatea leu/euro şi ratele de schimb euro/dolar şi euro/franc.

    În debut, euro era cotat la 4,4790 – 4,4810 lei, peste nivelul de la finalul sesiunii locale de joi, când băncile schimbau euro la 4,4730 – 4,4750 lei. Potrivit dealerilor, cursul a continuat să urce însă după închiderea pieţei de la Bucureşti şi a atins 4,49 lei/euro pe pieţele externe.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Unde greşesc românii pe Forex, o piaţă care te poate îmbogăţi sau falimenta peste noapte

    “Performanţele traderilor români sunt însă inferioare acestora (celor la nivel internaţional n.red.), printre cauze fiind lipsa educaţiei şi a unor obiective realiste. Vorbind de profitabilitate, potrivit datelor oficiale raportate de brokerii reglementaţi, la nivel internaţional 30-40% dintre conturile investitorilor de retail sunt profitabile într-o lună”, spune Cristian Cochintu, analist la Admiral Markets.

    Ei mai spun că spre deosebire de români, la nivel internaţional traderii pe Forex urmăresc obţinerea unor randamente mult mai reduse, de 30-50% pe an şi asta după ce cheltuiesc câteva mii de euro pentru perfecţionare. Reprezentanţii Admiral Markets citează nişte statistici ale Citigroup conform cărora în SUA şi Marea Britanie, 50% din traderi alocă în jur de 1.000 dolari pentru a se perfecţiona, 30% alocă câteva mii de euro şi doar 20% nu investesc în educatie.

    Mai multe pt zf.ro

  • Celulele stem şi criza: copii mai puţini, afaceri mai mari

    “Ţările balcanice au o altă abordare faţă de familie şi copii. Procentul recoltărilor de celule e mai ridicat în aceste ţări, cele din regiune situându-se imediat după liderii europeni Portugalia, Grecia şi Italia”, spune Tudor Panu, country manager al Cord Blood Center, una din companiile care activează în piaţa de recoltare de celule stem. El face referire la avantajul pe care îl au operatorii de pe piaţa din România, dat fiind că, dacă media europeană a recoltărilor este de circa trei procente din totalul naşterilor, în cazul României e de trei ori mai mare. Motivele elanului se leagă de faptul că în România nu funcţionează bănci publice de celule stem, astfel că folosirea lor se poate face strict de către deţinătorul lor, însă în unele state din Uniunea Europeană celulele recoltate pot fi folosite şi de către alţi pacienţi, dacă nu sunt recoltate contra cost în regim privat. În plus, în Occident există o întreagă dezbatere referitoare la posibilitatea ca pacientul să poată fi tratat cu propriile celule stem, dat fiind că şi ele riscă să fie contaminate cu virusurile bolii care urmează a fi tratată.

    Celulele stem sunt folosite pentru tratamentul afecţiunilor maligne hematologice, cancere de sânge şi limfoame, fiind capabile să formeze orice tip de ţesut şi să înlocuiască celulele bolnave, iar cei care cunosc beneficiile lor nu ezită să le recolteze la naşterea copilului lor. Preţul unui asemenea serviciu trece de 700 de euro, la care se adaugă costul de stocare, de câteva sute de euro pe an, şi asigurarea pentru folosirea lor în caz de transplant.

    Numărul de naşteri din România a scăzut în medie cu 10% pe an din 2009 până în prezent. Din cei circa 160.000 de copii născuţi anul trecut în România, circa o zecime au avut parte de recoltare de celule stem. Potrivit şefului Cord Blood Center, planificarea unei naşteri se leagă mai ales de situaţia socio-economică şi, în plus, România are cea mai mare rată de infertilitate din Europa pe sectorul de vârstă 25-35 de ani, circa o treime din cupluri având probleme în conceperea unui copil. Cei 90% dintre părinţi care aleg să nu apeleze la un astfel de serviciu o fac mai ales din motive economice, dar pot apărea şi cauze religioase, de neîncredere în utilitatea folosirii lor sau, pur şi simplu, din necunoaştere. Potrivit companiilor, piaţa a stagnat în 2011 la nivelul de aproximativ 20 de milioane de euro. Dincolo de tot mai puţinii copii născuţi, o problemă poate veni şi dinspre numărul mare de tineri care aleg să plece din România. Medicul Dorin Pîrciog, director general al băncii de celule stem Biogenis, face trimitere la rezultatele recensământului de anul trecut, care a indicat faptul că o bună parte din potenţialii săi clienţi se află de fapt pe alte meleaguri.

    În lupta pentru clienţii rămaşi, băncile de celule stem au reuşit să nu-şi scadă vânzările prin posibilitatea de a plăti în rate serviciul oferit. În jur de 60% dintre părinţi aleg plata în rate, pe termen de şase luni sau chiar un an. Companiile îşi propun să promoveze printre părinţi, dar mai ales printre medici, avantajele recoltării celulelor stem, atât pentru sănătatea copilului, cât şi pentru cea a familiei. De aceea, Biogenis, Cord Blood Center şi Stem Sure, companii care grupează circa trei sferturi din piaţă, au format în luna martie o asociaţie a băncilor de celule stem, cu scopul de a mediatiza şi mai agresiv serviciul pe care îl oferă. În prezent, circa 15 companii operează pe această piaţă în România, însă oficialii chestionaţi de BUSINESS Magazin spun că trierea a început deja să se facă. “Fără 1.200 de recoltări pe an e greu să supravieţuieşti în industrie. Abia după 1.500 de recoltări poţi obţine profit”, spune medicul Bogdan Ivănescu, director al companiei Stem Sure. Cele mai multe recoltări se fac în sectorul public (mai bine de trei sferturi), întrucât naşterile în mediul privat sunt încă în fază incipientă şi nu costă deloc puţin – pornesc de la circa 800-1.000 de euro, dar pot ajunge şi la 2.500 în unele cazuri.

    “Caracterul latin ne face să fim pe de-o parte informaţi şi pe de alta mai apropiaţi de copil şi de viitorul său. Este o combinaţie fericită”, conchide medicul Bogdan Ivănescu, care mizează pe dragostea părinţilor faţă de copii pentru un an la fel de bun pentru afacerile din domeniu şi în 2012.

  • Deschiderile de primăvară

    Deschiderea hotelurilor Marshall din Dorobanţi, Europa Royale din zona Unirii, a fostului hotel Cişmigiu şi a hotelului de cinci stele Premier Palace din apropierea stadionului Ghencea ar putea aduce 274 de camere în plus pe piaţa din Bucureşti, adică un plus 2,6% la actuala ofertă de cazare.

    După ce au tot amânat inaugurarea lor, oficialii hotelurilor şi consultanţii în turism spun că lucrările de construcţie sunt aproape de final şi că anul acesta îşi vor deschide uşile pentru a începe să amortizeze din costurile construcţiilor. Inaugurarea acestor patru hoteluri ar însemna finalizarea unor investiţii totale estimate de BUSINESS Magazin la aproape 40 de milioane de euro pe piaţa bucureşteană, unde cererea pentru cazare şi-a revenit uşor. Amânările acestor inaugurări au avut, în unele cazuri, explicaţii logistice importante: “Până pe 28 aprilie vom deschide hotelul Marshall din Dorobanţi, care va avea nu patru stele – aşa cum am spus iniţial -, ci cinci stele. Deja avem programat pentru acea dată un eveniment”, a declarat Ana Maria Moanţă, directorul de marketing al agenţiei de turism Marshal Turism, deţinută de familia Antonescu. Marshal Turism mai deţine un hotel de trei stele în zona Batiştei din Bucureşti şi plănuia de mai bine de trei ani deschiderea celei de-a doua unităţi. Hotelul Marshal cu 30 de camere şi agenţia de turism au generat în 2009 o cifră de afaceri de 53 de milioane de lei (12,3 mil. euro) şi un profit de circa 267.000 de lei (62.000 de euro), potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Noul hotel din Dorobanţi, care se va deschide anul acesta şi care va avea 64 de camere, va completa portofoliul de active pe care îl deţine familia Antonescu. Investiţia totală în acest proiect nu a fost făcută publică, însă, potrivit calculelor BUSINESS Magazin, aceasta s-ar putea ridica la 5,1-6,4 milioane de euro, dacă se ia în considerare un cost de 80.000-100.000 de euro pe construcţia unei camere de cinci stele.

    Până în vară este programată şi deschiderea hotelului Europa Royale din zona Unirii, ale cărui lucrări de construcţie au fost demarate în urmă cu mai mulţi ani, iar inaugurarea a fost de mai multe ori amânată. “Din datele mele, hotelul Europa Royale s-ar putea deschide până în iulie”, spune Lucian Marinescu, senior associate al companiei de consultanţă hotelieră Trend Hospitality. Pe site-ul companiei lituaniene care deţine terenul şi construcţia viitorului Europa Royale apare că hotelul se află încă în faza de construcţie. Finalizarea construcţiei unităţii hoteliere de patru stele, cu 90 de camere, a fost amânată de mai multe ori: iniţial, deschiderea hotelului era programată pentru 2010, însă, din lipsă de bani, construcţia a fost blocată, iar hotelul a fost scos la vânzare pentru 4 milioane de euro. În prezent, hotelul continuă să fie la vânzare, dar sub alte condiţii comparativ cu cele când lucrările de construcţie nu erau finalizate.

    Până la finalul anului acesta va fi deschis şi hotelul de cinci stele, cu 60 de camere, ce va opera sub numele de Premier Palace. Lucrările de construcţie a hotelului care este amplasat în apropiere de stadionul Ghencea au fost demarate în urmă cu trei ani, spun oficialii companiei. Investiţia estimată la 7 milioane de euro în acest hotel este realizată de omul de afaceri Marian Dumitru, care controlează compania Premier Palace, dar şi compania de construcţii Dioma International Exim.

  • Ministrul Agriculturii “face piaţa” la supermarket

    “Din supermarket. Acolo mă duc duminica şi cumpăr pentru o săptămână tot ce îmi trebuie”, a răspuns Fuia, întrebat de un jurnalist dacă achiziţionează alimente din piaţă sau din supermarket. Precedentul ministru de resort, Valeriu Tabără, se declara “duşman” al marilor lanţuri de magazine, acuzându-le în mai multe rânduri că măresc nejustificat preţurile alimentelor. Tabără a vehiculat chiar ideea obligării supermarketurilor de a închide duminica magazinele, pentru a proteja astfel micii producători care vând în pieţe.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Curtea de Justiţie a Uniunii Europene: Introducerea pe piaţă a unor medicamente din străinătate neautorizate, contrară dreptului UE

    Directiva 2001/831 prevede că niciun medicament nu poate fi introdus pe piaţa unui stat membru UE dacă nu a fost emisă o autorizaţie de introducere pe piaţă (AIP) fie de către autorităţile competente din respectivul stat membru, fie de Agenţia Europeană pentru Medicamente. Totuşi, cu titlu derogatoriu, pentru a răspunde unor nevoi speciale, un stat membru poate să prevadă că această condiţie nu se aplică medicamentelor furnizate ca răspuns la o comandă loială şi nesolicitată, elaborate în conformitate cu specificaţiile unui profesionist autorizat din domeniul sănătăţii şi destinate pacienţilor aflaţi sub directa sa responsabilitate.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Geneva 2012: În spatele maşinilor sclipitoare

    Piaţa auto europeană a pierdut teren pentru al patrulea an consecutiv. Scăderea din 2011 s-a oprit la 1,7% pe sectorul de vehicule non-comerciale, până la un număr total de 13,1 milioane de unităţi vândute. Cele mai importante pieţe nu şi-au putut opri căderea: Franţa a pierdut 2,1%, Marea Britanie 4,4%, Italia 10,9%, iar Spania 17,7%. A rezistat cu brio Germania, unde numărul maşinilor înmatriculate a urcat cu aproape nouă procente, cea mai mare piaţă din Europa bifând 3,1 milioane de unităţi vândute, urmată de Hexagon cu 2,2 milioane şi Regatul Unit cu aproape două milioane.

    Mesajul europenilor a fost transmis înaintea Salonului Auto de la Geneva pe o singură voce de către Sergio Marchionne, CEO al Fiat S.p.A şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Automobile din Europa (ACEA). În discursul despre “momentul critic de răscruce”, Marchionne a prezis încă un an dificil pentru industrie: “Pieţele din întreaga lume sunt agitate în mod justificat în legătură cu abilitatea ţărilor de a-şi rezolva problemele legate de deficite şi datorii suverane, iar efectele întârzierii deciziilor nu au fost încă depăşite”.

    În viziunea sa, Europa trebuie să contracareze furtuna economică printr-o politică industrială regională menită să întărească sectorul producţiei, mai ales că “pilonii unei creşteri economice trebuie întăriţi acum mai mult ca niciodată pentru a securiza viitorul Europei”. 2012 va fi încă un an dificil pentru europeni şi industria de automobile. În termeni de vânzări, cea mai optimistă prognoză anticipează oprirea căderii pieţei abia în 2014. “Adevărul e că foarte puţini producători mai fac bani în Europa”, spune Marchionne, solicitând “nevoia de restructurări în întreaga industrie”.

    Vânzările oscilante, războiul tot mai crunt al preţurilor şi excedentul de capacitate au contribuit la creşterea pierderilor, iar unii producători iau în calcul reduceri considerabile de costuri şi chiar închiderea unor uzine, decizie blocată de guverne pe durata crizei economice.

    În faţa plutonului ies Fiat SpA, francezii de la PSA Peugeot Citroën, General Motors – deţinătorii Opel -, cei trei aflându-se în faţa unei presiuni considerabile din partea autorităţilor de a păstra locurile de muncă din uzinele proprii în condiţiile unei posibile noi recesiuni la nivelul zonei euro. Măsura blocării unor noi restructurări ar fi perfect sustenabilă, însă multe dintre companii se află în al cincilea an consecutiv de pierderi şi, aşa cum reda Wall Street Journal după o selecţie a principalelor declaraţii din industrie, aşteptarea nu mai e o opţiune. Iar lipsa de acţiune poate distruge unul dintre motoarele economice ale Uniunii Europene şi principalul vector al exporturilor. Spre exemplu, divizia europeană a General Motors a pierdut 747 de milioane de dolari în 2011, în timp ce pierderile Fiat în Europa au ajuns la jumătate de miliard de euro, ceea ce ar putea duce la închiderea a două uzine ale italienilor dacă cererea în scădere din Europa nu va putea fi compensată de exporturile către SUA.

    Dincolo de scăderea vânzărilor, bătălia s-a dus în actualul context în câştigarea de cotă de piaţă, iar competiţia nu a fost deloc uşoară. Câştigătorii anului 2011 sunt Volkswagen (23%, cotă de piaţă), BMW (6%), Kia-Hyundai (5%) şi Nissan (3,7%), în timp ce Peugeot (12,4% – cotă de piaţă), Renault (9,5%) şi Fiat (6,7%) au raportat minusurile cele mai mari. De fapt, japonezii de la Nissan şi-au crescut vânzările cu un sfert în Europa în 2011, comparativ cu anul precedent. În volum, Nissan a vândut circa 700.000 de vehicule, cu 140.000 de unităţi peste cele comercializate în anul precedent.

    Recordul a fost atins în luna septembrie, când a bifat o cotă de piaţă de 4,2%. “Eram chiar aici la Geneva anul trecut, când vă spuneam că plănuim să fim cel mai puternic brand asiatic din Europa. Dacă cineva se îndoia un moment, acum cred că începe să stea pe gânduri”, spunea, în cadrul conferinţei de presă de la Salonul Auto de la Geneva, Paul Willcox, vicepreşedintele de vânzări şi marketing al Nissan în Europa.

    Oficialul a ţinut să puncteze contextul “extrem de imprevizibil” în care s-au obţinut rezultatele: cutremurul devastator urmat de valul tsunami din 11 martie, inundaţiile din Thailanda, mediul economic mondial instabil, în paralel cu întărirea istorică a yenului, sugerând că ofensiva asiatică va continua să ridice probleme europenilor. “Un factor crucial al succesului din Europa e faptul că cea mai mare parte a maşinilor comercializate sunt şi produse aici. 80% din modelele vândute în regiune sunt fabricate în cele patru uzine Nissan din Marea Britanie, Spania şi Rusia”, a mai precizat Willcox.

    Cu o piaţă în continuă scădere, o confruntare tot mai agresivă la capitolul preţuri, un mediu economic extrem de imprevizibil şi cu o presiune în creştere din Orientul Îndepărtat, Europa va avea încă un an dificil. Aşa cum rezuma un analist auto al Sanford C. Bernstein de la Londra, “industriei auto europene îi lipsesc două lucruri: banii şi energia”. De aceea, 2012 nu va fi ultimul an pe care producătorii vor vrea să îl uite.