BusinessMagazin

Tag: securitate

  • NATO va avea Forţa de reacţie rapidă, care va putea interveni în orice zonă de risc din Europa. Un centru de comandă va fi şi în România

    Miniştrii Apărării din cele 28 de state membre NATO vor discuta, pe 5 februarie, despre capacităţile logistice ale noii Forţe de reacţie rapidă, care va putea interveni în orice zonă de risc din Europa.

    “În cursul reuniunii miniştrilor Apărării, săptămâna viitoare, vor fi stabilite dimensiunile şi componenţa Forţei de reacţie rapidă. La fel şi unităţile de comandă şi control din şase ţări situate în partea de est a Alianţei. În acest fel, vom transforma în realitate Planul de reacţie decis la summitul din Ţara Galilor”, a afirmat Stoltenberg.

    Ţările care vor contribui în total cu câteva mii de militari la forţa de reacţie rapidă a NATO vor fi cunoscute săptămâna viitoare, a declarat Stoltenberg, precizând că, până în prezent, şi-au anunţat disponibilitatea Norvegia, Germania şi Olanda.

    Unităţile de comandă plasate în avangardă vor avea fiecare câteva zeci de militari, care se vor ocupa de organizarea exerciţiilor militare şi vor oferi comandă şi control, în caz de necesitate, trupelor care vor fi suplimentate. Centre de comandă militară vor fi construite în România, Bulgaria, Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania.

    “Vom menţine prezenţa militară, prin rotaţie, în partea de est a Alianţei. Va fi cea mai mare consolidare a apărării colective de după sfârşitul Războiului Rece”, a spus Stoltenberg, conform unui comunicat oficial.

    “2014 nu a fost un an bun pentru securitatea Europei. De fapt, a fost un an negru”, a amintit secretarul general NATO, referindu-se la intervenţia rusă în Ucraina şi la atentatele comise în state europene.

    Ţările membre NATO au adoptat pe 5 septembrie 2014 un plan care prevede consolidarea apărării colective şi crearea unei Forţe de reacţie rapidă. În contextul crizei ucrainene, NATO a adoptat o serie de măsuri pentru garantarea securităţii aliaţilor est-europeni. Alianţa a intensificat patrulele aeriene deasupra ţărilor baltice, consolidând prezenţa în Marea Baltică şi în Marea Mediterană.

  • Farsă făcută lui David Cameron la telefon. Guvernul britanic va revizui procedurile de securitate

    Potrivit Guvernului britanic, autorul farsei a pretins că este Robert Hannigan, directorul agenţiei guvernamentale de supraveghere GCHQ. Cameron a încheiat apelul în momentul în care a devenit clar că este o farsă şi nu a dezvăluit informaţii sensibile, relatează BBC News Online.

    Cameron şi-a dat seama “în câteva secunde” că este o farsă şi a închis telefonul. Dar în această perioadă de alertă teroristă şi cu o dezbatere politică intensă privind intensificarea supravegherii, acest lucru sugerează că erorile umane pot fi o vulnerabilitate considerabilă.

    O purtătoare de cuvânt a Guvernului a declarat că a fost trimisă o notă tuturor departamentelor, în care acestea au fost avertizate în legătură cu posibile farse telefonice în urma acestui incident.

    “Premierul a încheiat convorbirea în momentul în care a devenit clar că este o farsă. În niciunul dintre cazuri nu au fost dezvăluite informaţii sensibile”, a declarat ea.

    GCHQ face, de asemenea, verificări, după ce numărul de telefon mobil al lui Hannigan a fost dezvăluit în cadrul unei farse anterioare. Numărul de contact al directorului GCHQ ar fi însă unul nesecretizat.

    “Atât GCQH, cât şi Downing Street tratează cu seriozitate securitatea şi ambele îşi revizuiesc în prezent procedurile de securitate în urma acestor farse telefonice, pentru a se asigura că Guvernul învaţă din acest incident”, a adăugat ea.

    Aceasta nu a fost prima dată când Downing Street a fost victima unei farse telefonice. În 1998, DJ-ul de radio Steve Penk, care a pretins că este liderul conservator de atunci William Hague, a reuşit să vorbească cu Tony Blair. Patru ani mai târziu, farsorii s-au înmulţit la Downing Street, înşelând mii de persoane atunci când sunau la Guvern şi cereau să vorbească cu “Tony”.

  • Parisul şi Berlinul vor să-şi consolideze cooperarea împotriva terorismului cibernetic

    “Este necesar ca riposta noastră să fie comună, europeană, internaţională (…). Ne confruntăm toţi cu aceeaşi provocare”, a declarat ministrul francez Bernard Cazeneuve la Forumul Internaţional pentru Securitate Cibernetică (FIC), după care a evocat propunerile în domeniul luptei împotriva terorismului ce urmează să fie prezentate miercuri într-o şedinţă a Consiliului de Miniştri din Franţa.

    În urma atentatelor comise în perioada 7-9 ianuarie la Paris, în care au fost ucise 17 persoane, aproximativ 1.300 de atacuri cibernetice au fost înregistrate contra unor site-uri din Franţa, iar aproximativ 25.000 de mesaje de promovare a urii ori de susţinere faţă de atentate au fost semnalate, potrivit lui Cazeneuve.

    “Adaptarea securităţii noastre la ameninţare” este “un subiect major de reflecţie în rândul serviciilor europene de informaţii”, a adăugat el.

    Ministrul francez a subliniat că grupări jihadiste se folosesc de Internet pentru “propagand㔺i “recrutare” în rândul persoanelor “celor mai vulnerabile” din societate.

    Omologul său german Thomas de Maizières şi-a exprimat voinţa de a “împinge cooperarea mult mai departe”, între organismele specializate în supravegherea Internetului din cadrul ministerelor de Interne din cele două ţări.

    Bernard Cazeneuve a subliniat asupra necesităţii unui compromis cu Parlamentul European (PE) în vederea adoptării rapide a unui Registru cu privire la pasagerii transportatorilor aerieni – numit PNR (Passengers Names Record) – blocat din 2011, din cauza garanţiilor pe care le cer majoritatea eurodeputaţilor în domeniul protecţiei datelor personale.

    Este necesară “găsirea unui acord cu PE în vederea adoptării PNR”, a declarat el. Altfel, “nu putem urmări teroriştii”, a subliniat ministrul. În acest scop, “este necesar să oferim garanţii că suntem capabili să atingem acest echilibru” între respectarea libertăţilor individuale şi securitate, răspunzând astfel îngrijorărilor parlamentarilor.

    Thomas de Maizière a apreciat, la rândul său, că “ar fi o eroare extrem de gravă să se creadă că PNR nu este util” în faţa ameninţării teroriste.

  • Cameron anunţă consolidarea securităţii comunităţilor evreieşti britanice, ca măsură de protecţie după atacurile din Franţa

    Întrebat de postul de televiziune Channel 4 News dacă Marea Britanie a decis să consolideze securitatea comunităţilor evreieşti – după atacurile comise la Paris sătămâna trecută şi destructurarea unei celule care se pregătea să comită atentate împotriva poliţiştilor, joi, în Belgia -, David Cameron a răspuns că “da, este ceea ce am discutat cu serviciile de informaţii şi poliţia în cursul reuniunii pe care am prezidat-o la începutul săptămânii”.

    “Este, evident, foarte important să învăţăm lecţia a tot ceea ce se întâmplă în Europa, să punem întrebări despre ceea ce s-ar putea întâmpla aici, ce măsuri este necesar să fie luate, de aceea a anunţat poliţia astăzi (vineri) că vom suplimenta numărul de patrule cu scopul de a proteja comunitatea evreiască”, a adăugat el.

    În contextul în care securitatea a fost consolidată şi pentru poliţişti, Cameron, aflat în vizită la Washington pentru a discuta cu preşedintele Barack Obama despre securitatea cibernetică, i-a îndemnat pe britanici să fie “teribil de vigilenţi”.

    “Nu există niciun mijloc de garantare a unei protecţii 100% într-o societate liberă şi deschisă”, a avertizat el.

    Fundaţia evreiască specializată în probleme de securitate Community Security Trust a salutat decizia, afirmând că a primit, în ultimele zile, un număr “fără precedent” de apeluri telefonice din partea evreilor britanici – o minoritate de aproximativ 295.000 de persoane.

    “Oamenii sunt foarte conştienţi că ceea ce s-a întâmplat la Paris se poate întâmpla şi aici”, a declarat Mark Gardner, însărcinat cu comunicarea fundaţiei.

    “Ei trebuie să fie asiguraţi asupra faptului că securitatea şi dispozitivele de poliţie se află la locul lor”, a adăugat el.

    Nivelul de alertă a securităţii în Marea Britanie a fost ridicat la sfârşitul lui august de la “substanţial” la “grav” – pentru prima dată în ultimii trei ani -, în faţa ameninţării cu atentate în legătură cu Siria şi Irakul.

    Adjunctul şefului Scotland Yard Mark Rowley a declarat vineri că numărul persoanelor arestate ca suspecte de comiterea unor infracţiuni legate de terorism a crescut cu 32% în 2014.

  • Patru suspecţi, reţinuţi în Statele Unite după un atac armat soldat cu doi morţi

    Sute de poliţişti, inclusiv membri ai unităţilor speciale SWAT, au participat la operaţiunea de căutare a autorilor unui jaf armat şi a două crime, în centrul statului Florida.

    Patru bărbaţi au jefuit un magazin din orăşelul Auburndale, după care au fugit cu un vehicul furat.

    În cursul urmăririi, unul dintre fugari a intrat într-o locuinţă şi a împuşcat mortal două femei – mamă şi fiică.

    După o urmărire care a durat 24 de ore, cei patru presupuşi autori ai atacurilor au fost reţinuţi de autorităţile americane.

  • Cel puţin trei morţi într-o operaţiune antiteroristă desfăşurată în Belgia

    Forţele speciale belgiene au intervenit, joi seară, într-o clădire din oraşul Verviers unde erau presupuşi membri ai unui grup terorist.

    Trei persoane au murit în schimburile de focuri care au urmat, iar alţi suspecţi au fost reţinuţi, anunţă postul RTBF.

    În zonă au fost auzite mai multe explozii şi schimburi de focuri.

  • Germania şi Austria pregătesc măsuri dure contra cetăţenilor deveniţi membri ai grupurilor teroriste

    Potrivit ediţiei germane a publicaţiei The Local, Guvernul de la Berlin a elaborat o iniţiativă legislativă care prevede confiscarea timp de trei ani a cărţii de identitate oricărui cetăţean german membru al vreunui grup terorist. În acest mod, persoana respectivă nu va mai putea călători în străinătate.

    Aproximativ 180 de cetăţeni germani au revenit din Orientul Mijlociu şi sunt monitorizaţi de autorităţi, a declarat Hans-Georg Maaßen, şeful Serviciului german de securitate internă.

    “În multe cazuri, aceşti oameni au fost radicalizaţi şi au experienţă de luptă”, explică Maaßen.

    Formaţiunea austriacă de extremă-dreapta Partidul Libertăţii (FPÖ) a cerut ca persoanele revenite în Austria după ce au participat la conflicte în Orientul Mijlociu să fie deţinute o perioadă în centre speciale şi să li se anuleze cetăţenia.

    Există peste 60 de islamişti austrieci reveniţi din Orientul Mijlociu, a declarat liderul FPÖ, Heinz-Christian Strache.

    În Spania, agenţii de poliţie au primit ordin să fie atenţi la persoanele de origine arabă care au mulţi bani în numerar sau camere video în afara zonelor turistice.

    Autorităţile spaniole au oferit exemplul islamistei Hayat Boumeddiene, iubita teroristului Amedy Coulibaly, care a luat avionul de la Madrid spre Turcia pe 2 ianuarie, plătind probabil cu numerar.

    Serviciile secrete spaniole se tem că teroriştii vor filma reţele de infrastructură pentru a putea pregăti atentate.

    Atacurile teroriste comise în Franţa săptămâna trecută s-au soldat cu 17 morţi.

  • Germania şi Austria pregătesc măsuri dure contra cetăţenilor deveniţi membri ai grupurilor teroriste

    Potrivit ediţiei germane a publicaţiei The Local, Guvernul de la Berlin a elaborat o iniţiativă legislativă care prevede confiscarea timp de trei ani a cărţii de identitate oricărui cetăţean german membru al vreunui grup terorist. În acest mod, persoana respectivă nu va mai putea călători în străinătate.

    Aproximativ 180 de cetăţeni germani au revenit din Orientul Mijlociu şi sunt monitorizaţi de autorităţi, a declarat Hans-Georg Maaßen, şeful Serviciului german de securitate internă.

    “În multe cazuri, aceşti oameni au fost radicalizaţi şi au experienţă de luptă”, explică Maaßen.

    Formaţiunea austriacă de extremă-dreapta Partidul Libertăţii (FPÖ) a cerut ca persoanele revenite în Austria după ce au participat la conflicte în Orientul Mijlociu să fie deţinute o perioadă în centre speciale şi să li se anuleze cetăţenia.

    Există peste 60 de islamişti austrieci reveniţi din Orientul Mijlociu, a declarat liderul FPÖ, Heinz-Christian Strache.

    În Spania, agenţii de poliţie au primit ordin să fie atenţi la persoanele de origine arabă care au mulţi bani în numerar sau camere video în afara zonelor turistice.

    Autorităţile spaniole au oferit exemplul islamistei Hayat Boumeddiene, iubita teroristului Amedy Coulibaly, care a luat avionul de la Madrid spre Turcia pe 2 ianuarie, plătind probabil cu numerar.

    Serviciile secrete spaniole se tem că teroriştii vor filma reţele de infrastructură pentru a putea pregăti atentate.

    Atacurile teroriste comise în Franţa săptămâna trecută s-au soldat cu 17 morţi.

  • Nebănuitele efecte ale războiului hackerilor cu Sony

    Membrii Congresului american au dat puţină atenţie pirateriei informatice în ultimii ani, dar atacurile împotriva Sony au adus în centrul atenţiei o serie de noi riscuri, între care tacticile cibernetice ofensive, legislaţia criminalităţii cibernetice şi definiţia dată de comunitatea internaţională atacurilor de acest fel.

    Atacul a avut loc în noiembrie, în perioada când Sony pregătea lansarea filmului, a afectat grav reţeaua IT a companiei şi a dus la publicarea online a unor filme nelansate încă pe piaţă şi a unor e-mailuri personale ale angajaţilor.

    Sony a anulat iniţial lansarea de Crăciun a peliculei The Interview, după ce hackerii au proferat ameninţări violente la adresa cinematografelor. În urma criticilor formulate de preşedintele Barack Obama şi de unele celebrităţi de la Hollywood, compania a lansat totuşi filmul, dar trebuie să recupereze 88 de milioane de dolari cheltuite pentru marketing şi producţie. Filmul a adus studiourilor Sony încasări de 15 milioane de dolari în primele trei zile după lansarea sa pe Internet şi alte 2,8 milioane de dolari din vânzări de bilete într-un număr restrâns de cinematografe americane. Apple a decis între timp să includă filmul în magazinul iTubes.

    Atacul, dezvăluit la sfârşitul lui noiembrie de către Sony, a paralizat sistemul informatic al companiei şi a fost însoţit de difuzarea online a cinci filme aparţinând studioului, unele nelansate încă, a datelor personale a 47.000 de angajaţi, a unor documente confidenţiale ca scenariul viitorului film cu James Bond şi unei serii de e-mailuri foarte stânjenitoare pentru membri din conducerea Sony.

    FBI a imputat acest atac cibernetic, revendicat de grupul de hackeri GOP (Guardians of Peace), Coreei de Nord, care neagă orice implicare. Un mesaj publicat online, care pare să fi fost transmis de grupul de piraţi informatici care a atacat reţeaua Sony Pictures, a luat în derâdere Biroul Federal de Investigaţii pentru ancheta sa privind spargerea reţelei informatice a studiourilor de film. Mesajul, trimis în decembrie mai multor jurnalişti, înainte de lansarea filmului, conţinea adresa web a unei pagini de pe site-ul Pastebin, cu un mesaj intitulat „Cadou de Crăciun“, luând în derâdere FBI-ul. „Rezultatul anchetei FBI este atât de bun, că aţi fi putut vedea ce făceam cu ochii voştri“, precizează textul, care apoi redirecţionează cititorul către un videoclip de pe YouTube. „Vă felicităm pentru succes. FBI este cel mai BUN din lume“, mai scria în mesaj, în limba engleză, cu câteva greşeli.

    Congresul  SUA ia în discuţie noi prevederi privind securitatea informatică

    Congresmenii s-au angajat să organizeze audieri pe această temă, au cerut Casei Albe să declare război cibernetic Coreei de Nord şi au exercitat presiuni pentru noi sancţiuni economice împotriva regimului de la Phenian.

    Atenţia bruscă a Congresului a fost declanşată nu atât de atacul în sine, cât de decizia Sony Pictures de a amâna lansarea de Crăciun a filmului, în urma ameninţărilor violente primite din partea hackerilor.

    „Dacă ar fi lansat pur şi simplu filmul, preşedintele nu ar fi vorbit despre el. Ar fi fost doar un nou atac al hackerilor împotriva unei companii şi publicarea unor e-mail-uri personale“, a explicat Jason Healey, director la Atlantic Council, care a lucrat în domeniul securităţii cibernetice la Casa Albă, iar apoi pentru Goldman Sachs în Hong Kong. Chiar dacă Sony a revenit asupra deciziei o săptămână mai târziu, lansând pelicula online şi în cinematografe, anunţul iniţial a provocat o furtună la Washington. Congresmenii s-au grăbit să denunţe îngrădirea dreptului la liberă exprimare al americanilor şi au criticat reacţia slabă a Casei Albe.

    Retorica obligă Congresul să acţioneze atunci când se va reuni în ianuarie. „Mulţi membri care până acum nu au dedicat prea mult timp şi resurse securităţii cibernetice vor da mai multă atenţie acestui subiect în 2015”, consideră Andrew Borene, membru al Truman National Security Project.

    În ultimii ani, Congresul nu a votat o lege majoră în domeniul securităţii informatice, iar problemele ridicate de incidentul de la Sony, relaţiile cibernetice cu China şi recomandările Naţiunilor Unite referitoare la tratarea acestor riscuri nu sunt în mod neapărat subiecte în care Legislativul american are un cuvânt greu de spus. Preşedintele comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanţilor, republicanul Ed Royce, a cerut însă Congresului să înăsprească sancţiunile economice împotriva Coreei de Nord.

    Cele mai recente discuţii de pe Capitol Hill privind securitatea informatică s-au referit la un proiect de lege care să permită sectoarelor public şi privat să facă schimb de informaţii referitoare la riscurile cibernetice, iar ideea s-ar putea concretiza chiar din 2015.

  • Franţa – Peste 1 milion de oameni, aşteptaţi la mitingul de mâine în memoria victimelor atentatelor: “Toate măsurile au fost luate pentru a asigura securitatea”

    “Toate măsurile au fost luate pentru ca această manifestaţie să se poată derula în linişte, respect şi siguranţă”, a insistat Bernard Cazeneuve, la finalul unei reuniuni de criză la Palatul Elysee.

    De altfel, ministrul francez de Interne a anunţat că planul antiterorist din regiunea pariziană, ridicat miercuri la cel mai înalt nivel, va fi menţinut săptămânile următoare şi chiar va fi consolidat, în urma atacurilor din ultimele zile. “Ţinând cont de context, suntem expuşi riscurilor. Este, deci, important ca planul Vigipirate, care a fost ridicat în regiunea Ile-de-France şi care face obiectul unor măsuri particulare în restul ţării, să fie consolidat săptămânile următoare”, a precizat ministrul.

    Autorităţile franceze au ridicat la maximum nivelul de alertă – şi anume “alertă de atentat” – în regiunea pariziană, la scurt timp după atacul comis miercuri la sediul din Paris al publicaţiei satirice Charlie Hebdo.

    Peste un milion de persoane sunt aşteptate la mitingul de duminică, menit să reafirme lupta pentru libertate şi democraţie în faţa terorismului.

    Numeroşi lideri străini şi-au anunţat participarea la “marşul solidarităţii” de la Paris, printre care preşedintele român Klaus Iohannis, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, premierul Marii Britanii, David Cameron, şi cel spaniol, Mariano Rajoy.

    De asemenea, şi-au anunţat participarea la acest miting premierul Italiei, Matteo Renzi, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, precum şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi cancelarul german Angela Merkel.

    Franţa a trăit 53 de ore de coşmar, de la atentatul comis miercuri la redacţia Charlie Hebdo, soldat cu 12 morţi, până la luarea de ostatici sângeroasă de vineri, dintr-un magazin evreiesc din Paris.

    În total, 17 persoane au murit în această serie de atacuri comise de trei jihadişti francezi, care au afirmat că s-au coordonat şi care au fost ucişi de forţele de ordine vineri seara.

    Fraţii Chérif şi Said Kouachi – consideraţi autorii atacului comis miercuri la sediul revistei Charlie Hebdo – au murit vineri seară în confruntările cu forţele de ordine franceze la sediul unei tipografii din localitatea Dammartin-en-Goële. Un bărbat care era ţinut ostatic a scăpat cu viaţă, după ce s-a ascuns într-un dulap, sub o chiuvetă.

    Amedy Coulibaly, un islamist în vârstă de 32 de ani, a fost omorât în intervenţia forţelor de ordine la un magazin evreiesc din zona Vincennes (la periferia Parisului), unde a luat ostatici vineri. În cursul zilei de joi, Amedy Coulibaly a omorât o poliţistă în zona Montrouge din Paris. Conform autorităţilor, el încerca să atace sediul unui post de televiziune situat în sudul Parisului. Suspectul avea antecedente penale, el fiind arestat o lună în anul 2010, după ce fusese prins având o armă automată de tip Kalaşnikov.

    Complicea sa, islamista Hayat Boumeddiene, în vârstă de 26 de ani, este în continuare căutată de poliţie. Potrivit unui oficial din poliţia franceză, ea a reuşit să fugă în timpul intervenţiei forţelor de ordine.