BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Oraş subteran din România, cu efecte miraculoase. Cum arată această oază de sănătate

    În plus, decorul pare desprins parcă dintr-o altă lume.
    Printr-un tunel lung de peste 1.000 de metri şi coborând mai bine de 200 de trepte, turiştii găsesc aici o altfel de lume.

    Oraşul subteran se întinde pe 1300 de metri pătraţi. Turiştii au parte de tot confortul: baze de tratament, restaurante, biliard, bibliotecă şi internet.

    Salina Praid este un adevărat refugiu împotriva caniculei, şi asta pentru că temperaturile nu urcă mai sus de 16 grade. Este locul perfect pentru relaxare, dar mai ales pentru sănătate. Aerul este renumit pentru tratarea astmului sau bronşitei.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • MS: Termenul de valabilitate al cardului naţional de sănătate a fost prelungit de la 5 ani la 7 ani

    „În şedinţa de Guvern de astăzi (n.r. – joi) a fost aprobată o Hotarâre de Guvern prin care se prelungeşte, de la 5 la 7 ani, termenul de valabilitate al cardurilor naţionale de sănătate emise până la data de 31 iulie 2018. De asemenea, pentru cardurile emise până la data de 31 decembrie 2012, cei 7 ani de valabilitate se vor calcula începând cu data de 1 ianuarie 2013”, se arată în sursa citată.

    Ministerul Sănătăţii anunţă că prin prelungirea duratei de valabilitate a cardului până la data expirării valabilităţii certificatului digital necalificat emis de Autoritatea de Certificare a CNAS, se degrevează bugetul de stat pentru anul 2018 – 2019 cu cheltuielile aferente tipăririi unui număr de aproximativ 14,2 milioane carduri naţionale de asigurări de sănătate, precum şi a bugetului FNUASS de cheltuielile aferente distribuirii acestora.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

     

  • GUVERNUL, undă verde pentru a emite ORDONANŢE în VACANŢA PARLAMENTARĂ

    Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe a fost adoptat cu 172 de voturi “pentru”, 95 de voturi “împotrivă” şi 4 abţineri.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Ministerul Sănătăţii lansează procedura de achiziţie pentru o mie de incubatoare

    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat că achiziţia de incubatoare va acoperi necesarul existent în maternităţile din ţară.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii nu mai vor să poarte ochelari? Business-ul care explodează în România

    Potrivit statisticilor, jumătate din populaţia României suferă de diferite afecţiuni oftalmologice, iar problemele de vedere se agravează odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, mulţi români nu respectă recomandarea de a face anual un control oftalmologic, care ar putea preveni sau vindeca din timp cele mai multe dintre problemele de vedere cu care aceştia se confruntă.

    Din poziţia sa consolidată în timp, de lider mondial în topul companiilor producătoare de lentile de ochelari, Essilor dezvoltă, produce şi comercializează o gamă largă de lentile pentru corecţia şi protejarea vederii. Varilux®, Crizal®, Transitions®, EyeZen®, Xperio® sunt doar câteva dintre mărcile cele mai cunoscute ale companiei Essilor. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor partenerilor săi şi a purtătorilor de ochelari din întreaga lume, Essilor dezvoltă şi, de asemenea, comercializează echipamente, instrumente şi servicii specializate, destinate profesioniştilor din domeniul vederii.

    Prima filă din istoria companiei Essilor a fost scrisă în 1848, când a fost înfiinţată Association Fraternelle des Ouvriers Lunetiers, care mai târziu şi-a schimbat numele în Essel. Al doilea moment important din istoria Essilor a fost făcut în 1931, când s-a deschis primul magazin Lissac Brothers. Cele două companii, Essel şi Silor, au fuzionat în 1972, formând compania Essilor.
    În România, compania Essilor a luat fiinţă în anul 2000, din 2006 devenind filiala din Bucureşti a Grupului Essilor International. Essilor România are ca activitate distribuţia de lentile de ochelari şi aparatură pentru dotarea centrelor de optică medicală, a cabinetelor oftalmologice, precum şi distribuţia de aparatură destinată medicinei muncii. Essilor România a realizat în 2017 afaceri de 35 milioane lei, în vreme ce profitul a fost de 2 milioane de lei.
    La nivel mondial, sănătatea vederii este încă o mare provocare, deoarece o treime din populaţia lumii (2,5 miliarde de oameni) are probleme de vedere netratate, motiv pentru care Essilor şi-a accelerat acţiunile care dau viaţă misiunii companiei, dezvoltând parteneriatele, modelele de afaceri şi iniţiativele strategice cu companii din alte domenii. Prin aceste acţiuni, începând cu anul 2013, Grupul Essilor a reuşit, pentru prima dată, să ofere acces la servicii de sănătate a vederii pentru peste 3 milioane de oameni care trăiesc în zone defavorizate.

    Piaţa românească a suferit şi încă suferă de lipsa unei educaţii medicale solide şi de un grad scăzut de accesare a serviciilor preventive de sănătate, ceea ce duce la imposibilitatea prevenirii sau tratării din timp a problemelor de vedere. Statisticile arată că unu din doi români suferă de afecţiuni ale vederii (10 milioane de români), comparativ cu media mondială de unu din trei (adică 2,5 miliarde de oameni din totalul de 7,6 miliarde). Pentru a contribui la popularizarea informaţiilor de calitate din domeniul vederii, Essilor a dezvoltat şi a pus la dispoziţia românilor platforma de educare www.DespreOchi.ro, unde găsim atât informaţii despre soluţiile de corecţie a vederii, cât şi despre afecţiunile oculare şi cum poate fi împiedicată agravarea problemelor de vedere printr-o prevenţie adecvată.
    Conform cercetării de piaţă făcute de Essilor România, există un procent foarte mic de populaţie, respectiv 3,91% dintre respondenţi, care poartă lentilele progresive pentru corecţia vederii. Când comparăm acest procent cu nevoia reală de lentile progresive, care debutează începând cu vârsta de 40 ani, în care, conform datelor statistice, se încadrează 40% din populaţia României (6 – 7 miioane de oameni), începem să înţelegem oportunităţile de creştere pe piaţa de lentile progresive.
    Românii sunt însă din ce în ce mai receptivi la lentilele de bună calitate pentru corecţia vederii. ,,Am observat un interes crescut al românilor pentru segmentul de lentile mediu şi premium, ceea ce le îmbunătăţeşte semnificativ calitatea vieţii. De aceea, toate inovaţiile Essilor International sunt oferite în timp real şi pe piaţa din România. Astfel, românii au acces inclusiv la lentilele progresive Varilux® Seria X, realizate cu cele mai moderne şi avansate tehnologii“, subliniază Tudor Baciu, managing director al Essilor România.
    În ceea ce priveşte însă beneficiile accesului la informaţii corecte şi de calitate, trebuie menţionat faptul că doar 18% dintre persoanele intervievate au ştiut ce sunt lentilele progresive.
    România ar putea beneficia de o implicare mai susţinută a Ministerului Sănătăţii în introducerea unor programe care să favorizeze accesul unui număr cât mai mare de persoane la serviciile de sănătate a vederii. O pârghie care ar putea accelera accesul la aceste servicii de sănătate ar putea fi introducerea unui sistem de compensări la achiziţionarea ochelarilor de vedere. De asemenea, este necesară şi implicarea activă ca parteneri în aceste iniţiative a companiilor care oferă produse şi servicii de sănătate a vederii.
    Misiunea companiei fiind aceea de a îmbunătăţi viaţa oamenilor prin corectarea vederii, unul dintre pilonii principali pe care se bazează succesul şi filosofia Essilor este inovaţia. Astfel, Essilor investeşte anual peste 200 milioane de euro în cercetare şi dezvoltare, ţinându-şi promisiunea de a lansa în permanenţă pe piaţă produse noi, din ce în ce mai inovatoare şi mai eficiente.
    Compania Essilor International a fost nominalizată şi în anul 2017 de către Forbes în top 100 Cele mai inovatoare companii din lume. Essilor a fost inclusă pentru prima dată în această listă de prestigiu în 2010 şi de atunci s-a clasat în fiecare an în primele 100 de companii identificate de investitori ca având cel mai bun potenţial de inovare în prezent, dar şi în viitor.
    Direcţiile de inovaţie ale Essilor includ protecţia la lumina albastru – violet şi radiaţiile UV, cât şi noi tipuri de design adaptat tuturor nevoilor vizuale.
    „Avem planuri mari, multe dintre acestea fiind deja în derulare“, remarcă Tudor Baciu, managing director al Essilor România. „Pas cu pas, creştem odată cu maturizarea pieţei şi contribuim activ la o viaţă mai sănătoasă, prin creşterea gradului de acces la produsele şi serviciile de calitate destinate sănătăţii vederii. Dacă analizăm ponderea populaţiei cu probleme de vedere – potrivit statisticilor, unul din doi români suferă de diverse afecţiuni ale ochilor – raportată la gradul actual de acces la serviciile de corecţie a vederii, există multe oportunităţi de creştere pe piaţa românească.“ În aceste condiţii, el estimează o creştere cu peste 10% a vânzărilor în anul următor şi se aşteaptă ca această tendinţă să se manifeste şi în următorii ani, ţinând cont de faptul că în România, la fel ca în întreaga Europă, se vorbeşte tot mai mult despre îmbătrânirea populaţiei, cu toate efectele care decurg din aceaste realităţi.

  • Românii nu mai vor să poarte ochelari? Business-ul care explodează în România

    Potrivit statisticilor, jumătate din populaţia României suferă de diferite afecţiuni oftalmologice, iar problemele de vedere se agravează odată cu înaintarea în vârstă. Cu toate acestea, mulţi români nu respectă recomandarea de a face anual un control oftalmologic, care ar putea preveni sau vindeca din timp cele mai multe dintre problemele de vedere cu care aceştia se confruntă.

    Din poziţia sa consolidată în timp, de lider mondial în topul companiilor producătoare de lentile de ochelari, Essilor dezvoltă, produce şi comercializează o gamă largă de lentile pentru corecţia şi protejarea vederii. Varilux®, Crizal®, Transitions®, EyeZen®, Xperio® sunt doar câteva dintre mărcile cele mai cunoscute ale companiei Essilor. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor partenerilor săi şi a purtătorilor de ochelari din întreaga lume, Essilor dezvoltă şi, de asemenea, comercializează echipamente, instrumente şi servicii specializate, destinate profesioniştilor din domeniul vederii.

    Prima filă din istoria companiei Essilor a fost scrisă în 1848, când a fost înfiinţată Association Fraternelle des Ouvriers Lunetiers, care mai târziu şi-a schimbat numele în Essel. Al doilea moment important din istoria Essilor a fost făcut în 1931, când s-a deschis primul magazin Lissac Brothers. Cele două companii, Essel şi Silor, au fuzionat în 1972, formând compania Essilor.
    În România, compania Essilor a luat fiinţă în anul 2000, din 2006 devenind filiala din Bucureşti a Grupului Essilor International. Essilor România are ca activitate distribuţia de lentile de ochelari şi aparatură pentru dotarea centrelor de optică medicală, a cabinetelor oftalmologice, precum şi distribuţia de aparatură destinată medicinei muncii. Essilor România a realizat în 2017 afaceri de 35 milioane lei, în vreme ce profitul a fost de 2 milioane de lei.
    La nivel mondial, sănătatea vederii este încă o mare provocare, deoarece o treime din populaţia lumii (2,5 miliarde de oameni) are probleme de vedere netratate, motiv pentru care Essilor şi-a accelerat acţiunile care dau viaţă misiunii companiei, dezvoltând parteneriatele, modelele de afaceri şi iniţiativele strategice cu companii din alte domenii. Prin aceste acţiuni, începând cu anul 2013, Grupul Essilor a reuşit, pentru prima dată, să ofere acces la servicii de sănătate a vederii pentru peste 3 milioane de oameni care trăiesc în zone defavorizate.

    Piaţa românească a suferit şi încă suferă de lipsa unei educaţii medicale solide şi de un grad scăzut de accesare a serviciilor preventive de sănătate, ceea ce duce la imposibilitatea prevenirii sau tratării din timp a problemelor de vedere. Statisticile arată că unu din doi români suferă de afecţiuni ale vederii (10 milioane de români), comparativ cu media mondială de unu din trei (adică 2,5 miliarde de oameni din totalul de 7,6 miliarde). Pentru a contribui la popularizarea informaţiilor de calitate din domeniul vederii, Essilor a dezvoltat şi a pus la dispoziţia românilor platforma de educare www.DespreOchi.ro, unde găsim atât informaţii despre soluţiile de corecţie a vederii, cât şi despre afecţiunile oculare şi cum poate fi împiedicată agravarea problemelor de vedere printr-o prevenţie adecvată.
    Conform cercetării de piaţă făcute de Essilor România, există un procent foarte mic de populaţie, respectiv 3,91% dintre respondenţi, care poartă lentilele progresive pentru corecţia vederii. Când comparăm acest procent cu nevoia reală de lentile progresive, care debutează începând cu vârsta de 40 ani, în care, conform datelor statistice, se încadrează 40% din populaţia României (6 – 7 miioane de oameni), începem să înţelegem oportunităţile de creştere pe piaţa de lentile progresive.
    Românii sunt însă din ce în ce mai receptivi la lentilele de bună calitate pentru corecţia vederii. ,,Am observat un interes crescut al românilor pentru segmentul de lentile mediu şi premium, ceea ce le îmbunătăţeşte semnificativ calitatea vieţii. De aceea, toate inovaţiile Essilor International sunt oferite în timp real şi pe piaţa din România. Astfel, românii au acces inclusiv la lentilele progresive Varilux® Seria X, realizate cu cele mai moderne şi avansate tehnologii“, subliniază Tudor Baciu, managing director al Essilor România.
    În ceea ce priveşte însă beneficiile accesului la informaţii corecte şi de calitate, trebuie menţionat faptul că doar 18% dintre persoanele intervievate au ştiut ce sunt lentilele progresive.
    România ar putea beneficia de o implicare mai susţinută a Ministerului Sănătăţii în introducerea unor programe care să favorizeze accesul unui număr cât mai mare de persoane la serviciile de sănătate a vederii. O pârghie care ar putea accelera accesul la aceste servicii de sănătate ar putea fi introducerea unui sistem de compensări la achiziţionarea ochelarilor de vedere. De asemenea, este necesară şi implicarea activă ca parteneri în aceste iniţiative a companiilor care oferă produse şi servicii de sănătate a vederii.
    Misiunea companiei fiind aceea de a îmbunătăţi viaţa oamenilor prin corectarea vederii, unul dintre pilonii principali pe care se bazează succesul şi filosofia Essilor este inovaţia. Astfel, Essilor investeşte anual peste 200 milioane de euro în cercetare şi dezvoltare, ţinându-şi promisiunea de a lansa în permanenţă pe piaţă produse noi, din ce în ce mai inovatoare şi mai eficiente.
    Compania Essilor International a fost nominalizată şi în anul 2017 de către Forbes în top 100 Cele mai inovatoare companii din lume. Essilor a fost inclusă pentru prima dată în această listă de prestigiu în 2010 şi de atunci s-a clasat în fiecare an în primele 100 de companii identificate de investitori ca având cel mai bun potenţial de inovare în prezent, dar şi în viitor.
    Direcţiile de inovaţie ale Essilor includ protecţia la lumina albastru – violet şi radiaţiile UV, cât şi noi tipuri de design adaptat tuturor nevoilor vizuale.
    „Avem planuri mari, multe dintre acestea fiind deja în derulare“, remarcă Tudor Baciu, managing director al Essilor România. „Pas cu pas, creştem odată cu maturizarea pieţei şi contribuim activ la o viaţă mai sănătoasă, prin creşterea gradului de acces la produsele şi serviciile de calitate destinate sănătăţii vederii. Dacă analizăm ponderea populaţiei cu probleme de vedere – potrivit statisticilor, unul din doi români suferă de diverse afecţiuni ale ochilor – raportată la gradul actual de acces la serviciile de corecţie a vederii, există multe oportunităţi de creştere pe piaţa românească.“ În aceste condiţii, el estimează o creştere cu peste 10% a vânzărilor în anul următor şi se aşteaptă ca această tendinţă să se manifeste şi în următorii ani, ţinând cont de faptul că în România, la fel ca în întreaga Europă, se vorbeşte tot mai mult despre îmbătrânirea populaţiei, cu toate efectele care decurg din aceaste realităţi.

  • Piaţa de lentile de ochelari din România, o piaţă în continuă creştere

    Din poziţia sa consolidată în timp, de lider mondial în topul companiilor producătoare de lentile de ochelari, Essilor dezvoltă, produce şi comercializează o gamă largă de lentile pentru corecţia şi protejarea vederii. Varilux®, Crizal®, Transitions®, EyeZen®, Xperio® sunt doar câteva dintre mărcile cele mai cunoscute ale companiei Essilor. Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor partenerilor săi şi a purtătorilor de ochelari din întreaga lume, Essilor dezvoltă şi, de asemenea, comercializează echipamente, instrumente şi servicii specializate, destinate profesioniştilor din domeniul vederii.

    Prima filă din istoria companiei Essilor a fost scrisă în 1848, când a fost înfiinţată Association Fraternelle des Ouvriers Lunetiers, care mai târziu şi-a schimbat numele în Essel. Al doilea moment important din istoria Essilor a fost făcut în 1931, când s-a deschis primul magazin Lissac Brothers. Cele două companii, Essel şi Silor, au fuzionat în 1972, formând compania Essilor.
    În România, compania Essilor a luat fiinţă în anul 2000, din 2006 devenind filiala din Bucureşti a Grupului Essilor International. Essilor România are ca activitate distribuţia de lentile de ochelari şi aparatură pentru dotarea centrelor de optică medicală, a cabinetelor oftalmologice, precum şi distribuţia de aparatură destinată medicinei muncii. Essilor România a realizat în 2017 afaceri de 35 milioane lei, în vreme ce profitul a fost de 2 milioane de lei.
    La nivel mondial, sănătatea vederii este încă o mare provocare, deoarece o treime din populaţia lumii (2,5 miliarde de oameni) are probleme de vedere netratate, motiv pentru care Essilor şi-a accelerat acţiunile care dau viaţă misiunii companiei, dezvoltând parteneriatele, modelele de afaceri şi iniţiativele strategice cu companii din alte domenii. Prin aceste acţiuni, începând cu anul 2013, Grupul Essilor a reuşit, pentru prima dată, să ofere acces la servicii de sănătate a vederii pentru peste 3 milioane de oameni care trăiesc în zone defavorizate.

    Piaţa românească a suferit şi încă suferă de lipsa unei educaţii medicale solide şi de un grad scăzut de accesare a serviciilor preventive de sănătate, ceea ce duce la imposibilitatea prevenirii sau tratării din timp a problemelor de vedere. Statisticile arată că unu din doi români suferă de afecţiuni ale vederii (10 milioane de români), comparativ cu media mondială de unu din trei (adică 2,5 miliarde de oameni din totalul de 7,6 miliarde). Pentru a contribui la popularizarea informaţiilor de calitate din domeniul vederii, Essilor a dezvoltat şi a pus la dispoziţia românilor platforma de educare www.DespreOchi.ro, unde găsim atât informaţii despre soluţiile de corecţie a vederii, cât şi despre afecţiunile oculare şi cum poate fi împiedicată agravarea problemelor de vedere printr-o prevenţie adecvată.
    Conform cercetării de piaţă făcute de Essilor România, există un procent foarte mic de populaţie, respectiv 3,91% dintre respondenţi, care poartă lentilele progresive pentru corecţia vederii. Când comparăm acest procent cu nevoia reală de lentile progresive, care debutează începând cu vârsta de 40 ani, în care, conform datelor statistice, se încadrează 40% din populaţia României (6 – 7 miioane de oameni), începem să înţelegem oportunităţile de creştere pe piaţa de lentile progresive.
    Românii sunt însă din ce în ce mai receptivi la lentilele de bună calitate pentru corecţia vederii. ,,Am observat un interes crescut al românilor pentru segmentul de lentile mediu şi premium, ceea ce le îmbunătăţeşte semnificativ calitatea vieţii. De aceea, toate inovaţiile Essilor International sunt oferite în timp real şi pe piaţa din România. Astfel, românii au acces inclusiv la lentilele progresive Varilux® Seria X, realizate cu cele mai moderne şi avansate tehnologii“, subliniază Tudor Baciu, managing director al Essilor România.
    În ceea ce priveşte însă beneficiile accesului la informaţii corecte şi de calitate, trebuie menţionat faptul că doar 18% dintre persoanele intervievate au ştiut ce sunt lentilele progresive.
    România ar putea beneficia de o implicare mai susţinută a Ministerului Sănătăţii în introducerea unor programe care să favorizeze accesul unui număr cât mai mare de persoane la serviciile de sănătate a vederii. O pârghie care ar putea accelera accesul la aceste servicii de sănătate ar putea fi introducerea unui sistem de compensări la achiziţionarea ochelarilor de vedere. De asemenea, este necesară şi implicarea activă ca parteneri în aceste iniţiative a companiilor care oferă produse şi servicii de sănătate a vederii.
    Misiunea companiei fiind aceea de a îmbunătăţi viaţa oamenilor prin corectarea vederii, unul dintre pilonii principali pe care se bazează succesul şi filosofia Essilor este inovaţia. Astfel, Essilor investeşte anual peste 200 milioane de euro în cercetare şi dezvoltare, ţinându-şi promisiunea de a lansa în permanenţă pe piaţă produse noi, din ce în ce mai inovatoare şi mai eficiente.
    Compania Essilor International a fost nominalizată şi în anul 2017 de către Forbes în top 100 Cele mai inovatoare companii din lume. Essilor a fost inclusă pentru prima dată în această listă de prestigiu în 2010 şi de atunci s-a clasat în fiecare an în primele 100 de companii identificate de investitori ca având cel mai bun potenţial de inovare în prezent, dar şi în viitor.
    Direcţiile de inovaţie ale Essilor includ protecţia la lumina albastru – violet şi radiaţiile UV, cât şi noi tipuri de design adaptat tuturor nevoilor vizuale.
    „Avem planuri mari, multe dintre acestea fiind deja în derulare“, remarcă Tudor Baciu, managing director al Essilor România. „Pas cu pas, creştem odată cu maturizarea pieţei şi contribuim activ la o viaţă mai sănătoasă, prin creşterea gradului de acces la produsele şi serviciile de calitate destinate sănătăţii vederii. Dacă analizăm ponderea populaţiei cu probleme de vedere – potrivit statisticilor, unul din doi români suferă de diverse afecţiuni ale ochilor – raportată la gradul actual de acces la serviciile de corecţie a vederii, există multe oportunităţi de creştere pe piaţa românească.“ În aceste condiţii, el estimează o creştere cu peste 10% a vânzărilor în anul următor şi se aşteaptă ca această tendinţă să se manifeste şi în următorii ani, ţinând cont de faptul că în România, la fel ca în întreaga Europă, se vorbeşte tot mai mult despre îmbătrânirea populaţiei, cu toate efectele care decurg din aceaste realităţi.

  • Gadget Review: Fitbit Versa, alternativă la Apple Watch

    +Design minimalist
    +Preţ convenabil
    +Date exacte despre puls, activitate sau somn

    -Aplicaţiile din magazin nu funcţionează bine

    Fitbit Versa este cel mai nou ceas inteligent al companiei americane şi, în urma testării, pare să fie şi cel mai bun ceas realizat de companie până acum. Să vă spun de ce.

    Ceasul are un design minimalist, cadran cu o formă dreptunghiulară, un buton în stânga şi două în dreapta; poate fi echipat cu o curea din silicon sau una din piele. De asemenea, mai există o variantă cu curea din material textil fie gri, fie mov. Designul este unul modern şi aduce cu cel al Apple Watch (necunoscătorii le pot confunda), iar mie mi-a plăcut. În plus, ceasul este unul destul de uşor pentru a putea fi purtat toată ziua, şi chiar noaptea, dacă eşti interesat să obţii date despre somnul tău. L-am purtat toată ziua, la birou, dar şi în timpul exerciţiilor fizice şi nu am simţit că mă jenează în vreun fel. L-am ţinut la mână de câteva ori chiar şi în timpul somnului şi nu m-a deranjat.

    Când am testat primul smartwatch, am încercat să-i înţeleg utilitatea şi am ajuns la o concluzie nu foarte flatantă pentru producătorii de asemenea obiecte: un smartwatch este un ceas normal cu câteva „zorzoane” în plus şi cu un preţ mare. În cazul brăţărilor de fitness, am fost mai interesat, deoarece oferă date despre sănătate ce te ajută să duci un stil de viaţă mai sănătos, iar preţul era mai mic faţă de ceasurile inteligente.

    După părerea mea, Fitbit Versa reuşeşte să îmbine plusurile celor două lumi (ceasuri şi brăţări) şi poate deveni un accesoriu pentru cei care doresc un ceas modern care să le ofere şi date despre sănătate. Versa pune accentul pe sport şi are un buton dedicat unei secţiuni unde poţi înregistra diferitele tipuri de sporturi (alergat, bicicletă, înot etc.) şi poate măsura distanţa pe care o parcurgi, viteza şi aşa mai departe. De asemenea, pe ceas poţi vedea pulsul actual, caloriile arse sau câţi paşi ai făcut. Pentru a încuraja sportul, Fitbit vine cu metode de motivare (de pildă: „Încă 1.000 de paşi pentru a-ţi atinge obiectivul” sau „Trebuie să mai faci încă 180 de paşi ora aceasta”), însă o problemă cu multe ceasuri şi brăţări era faptul că puteau fi păcălite. Nici Versa nu face excepţie. Dacă stai pe loc şi gesticulezi frenetic, ceasul interpretează acest lucru ca paşi făcuţi.

    În legătură cu celălalte măsurători nu am observat discrepanţe: bătăile inimii, exerciţiile sau caloriile arse par a fi corecte. Ceasul vine şi cu un antrenor personal care te poate ajuta să progresezi în antrenamentele de acasă sau de la sală (pentru acces complet trebuie să plăteşti). Tot pe ceas poţi vedea cum e vremea, poţi stoca muzică, poţi pune alarmă, te poţi cronometra şi, pentru ţările unde este disponibilă plata prin NFC, poţi plăti la supermarket cu ajutorul ceasului. Pentru Versa, Fitbit a implementat şi o aplicaţie de relaxare (trebuie să expiri şi să inspiri adânc de câteva ori), dar şi o funcţie utilă pentru femei (monitorizarea ciclului menstrual). Astfel, femeile beneficiază de un plus de informaţie şi o pot corela cu performanţa sportivă pentru a administra mai bine zilele de efort fizic. Din motive biologice, nu am putut testa această funcţie, dar, la o primă vedere, mi se pare o caracteristică extrem de utilă.

    Un mare plus pe care Fitbit îl are faţă de ceilalţi competitori este platforma unde utilizatorii pot observa date statistice despre ei înşişi şi activităţile lor. De pildă, aici pot vedea câţi paşi fac în medie pe săptămână sau pe lună, pot să-şi urmărească activitatea şi progresul, pot vedea câte ore dorm pe noapte şi cum dorm, pot compara datele cu alte altor indivizi şi pot vedea dacă se încadrează în valorile medii sau, dimpotrivă, pot detecta o posibilă anomalie, care poate constitui un semnal de alarmă.

    Un lucru care nu mi-a plăcut la Fitbit Ionic, ceasul anterior, era faptul că nu puteam răspunde la niciun fel la notificare, indiferent că era un telefon sau SMS. Acum, Fitbit a implementat un sistem de răspuns prin cinci replici presetate pe care le poţi modifica cum vrei (Da, Nu, Te sun imediat etc.). O altă problemă a multor ceasuri inteligente este autonomia bateriei, iar multe ceasuri inteligente nu rezistă două zile de funcţionare. Fitbit Versa performează la acest aspect, asigurând constant patru zile de funcţionare.

    Un lucru care mi se pare că lipseşte de la acest smartwatch este posibilitatea de a vedea locul unde eşti pe hartă şi posibilitatea de a naviga. Ar fi extrem de util ca, atunci când eşti turist într-un oraş, să te uiţi doar pe ceas pentru a vedea unde eşti şi să vezi cum poţi ajunge în locul dorit, fără să mai fii nevoit să apelezi la telefon. Am căutat în magazinul de aplicaţii al Fitbit şi am găsit două aplicaţii de hartă, dar niciuna nu funcţionează cum trebuie: se încarcă foarte greu, navigarea pe hartă e dificilă şi nu recomand utilizarea unei astfel de aplicaţii. Poate pe viitor Fitbit o să-şi creeze propria aplicaţie de hărţi.
    Fitbit avea nevoie de un ceas inteligent care să aibă lipici la public, iar această versiune bifează câteva dintre caracteristicile esenţiale pentru a fi un ceas inteligent de succes.

    casetă tehnică:
    Compatibilitate iOS, Android, Windows
    sistem de operare: Ecran: LCD
    Touchscreen: Da
    Rezistent la apă: Da
    Autonomie baterie: 96 de ore
    Măsurători: distanţa parcursă, caloriile arse, activitate, puls, paşi făcuţi, scări urcate
    Senzori: Accelerometru, senzor de detectare a pulsului
    NFC: Da
    Bluetooth: Da
    Preţ: aproximativ 1.000 de lei

     

  • MedLife se prăbuşeşte la bursă: scădere de 10% în şedinţa de miercuri. Acţiunile sunt la cel mai scăzut preţ din februarie 2017 încoace

    Un număr de 12 acţiuni din 13 ale indicelui BET sunt pe minus la ora redactării acestei ştiri.
     
    Cel mai probabil declinul acţiunilor M vine în contextul în care fondurile Pilon II au 15,5% din MedLife, iar marţi seară Ministrul Muncii a afirmat că Pilonul II va deveni opţional, ceea ce implicit va afecta investiţiile fondurilor de pensii private la bursa românească, care se va reflecta în lichiditate şi în cotaţiile acţiunilor din portofoliu. MedLife nu plăteşte dividende deci nu poate fi vorba de data ex-dividend.
     
    Pe 29 mai 2018 MedLife a închis la 695 milioane de lei capitalizare, iar la preţul de astăzi de la ora 12:20 capitalizarea companiei familiei Marcu este de 626 mil. lei.
     

  • Cum ajung românii să se trateze la spitalele din Austria? În ultimii ani numărul pacienţilor a explodat. ”Ţine de neîncrederea în sistemul medical local”

    Clinica medicală privată Wiener Privatklinik (WPK), cu sediul în capitala Austriei, Viena, a înregistrat în primul trimestru din 2018 un număr de pacienţi români cu 15% mai mare faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent. Nu este un caz izolat, ci în ultimii ani numărul pacienţilor români care aleg să se trateze în străinătate este într-o continuă creştere. Care sunt însă motivele care îi determină pe aceştia să se orienteze spre centre internaţionale de tratament?

    Reprezentanţii spitalului vienez spun la unison că principalul motiv pentru care românii, dar şi alţi pacienţi internaţionali aleg să se trateze în afara ţării ţine de neîncrederea în sistemul medical local. Printre alte aspecte care stau la baza acestei alegeri se numără şi intervalele lungi de timp petrecute în aşteptarea unui rezultat sau a unei examinări, lipsa condiţiilor şi, mai ales, imposibilitatea de a găsi tratamentul necesar în ţara de provenienţă.

    „Uneori, pacienţii aleg să se trateze la noi deoarece nu sunt mulţumiţi de medicina din România. Alteori, dacă sunt diagnosticaţi cu cancer, vor să audă o a doua opinie. În România nu au posibilitatea de a se trata, aşa că vin în Austria, pentru tratamente precum imunoterapia. Când primeşti un astfel de diagnostic, eşti dispus să cauţi în toată lumea o soluţie”, spune Robert Winkler, CEO şi director general al clinicii WPK.Ideea este întărită şi de dr. Walter Ebm, celălalt CEO şi director general al spitalului, care deţine totodată şi funcţia de şef al centrului aeromedical: „În unele ţări, calitatea sistemului medical e scăzută. Dar oamenii nu cred în sistemele medicale din ţările lor mai ales pentru că există o lungă istorie a corupţiei în spatele acestora”. Peter Sloup, directorul financiar al spitalului, consideră la rândul său că „principalul motiv este că nu sunt mulţumiţi de spitalele din ţările lor şi nu au încredere în sistem”.

    Cum ajung românii să se trateze la spitalele din Austria? În ultimii ani numărul pacienţilor a explodat. ”Ţine de neîncrederea în sistemul medical local”