BusinessMagazin

Tag: retail

  • Pentru comercianţi, Crăciunul a venit şi în februarie

    odurile meteo de varii culori par a avea un efect miraculos asupra vânzărilor din magazine, care cresc la fel ca şi Făt-Frumos. “Am avut vânzări mai mari chiar decât de Crăciun”, spunea o vânzătoare dintr-un hipermarket bucureştean la începu-tul weekend-ului trecut, când aşteptata înrăutăţire a vremii a mânat cumpărătorii din întreaga ţară să se aprovizioneze. Ca urmare, de când iarna şi-a intrat cu adevărat în drepturi, “traficul cumpărătorilor a crescut în magazinele real”, spune Adriana Piţa, director de comunicare în cadrul reţelei. Un rol special în această ecuaţie l-au jucat chiar anunţurile “foarte alarmiste făcute de autorităţi, aşa încât populaţia din Bucureşti, în primul rând, s-a speriat”, argumentează Ana Maria Florea, managerul de comunicare a reţelei de hipermarketuri Cora. Tot ea completează că afluxul mare de clienţi s-a datorat faptului că “lumea a venit să-şi facă provizii de teamă că vor rămâne blocaţi în case sau că magazinele nu vor mai avea mâncare pe rafturi”. Prin urmare, au fost zile când traficul a crescut cu 20%, iar în unele magazine numărul de clienţi a fost chiar dublu sau mai mare, cu până la 140% faţă de aceleaşi zile ale săptămânii anterioare venirii ninsorilor abundente şi viscolului, spune reprezentanta Cora. Cumpărătorii au pus în coşuri mai cu seamă alimente de bază, cum sunt carnea, lactatele, ouăle, cartofii sau pâinea. Situaţia s-a regăsit şi în alte magazine, iar în capul listei de cumpărături s-au plasat şi articolele auto de iarnă, lopeţile, hainele groase, aparatele de încălzit locuinţa, precizează Andreea Mihai, director de marketing la Carrefour România.

    Astfel, pentru unele articole de pe rafturi, vremea rea a avut un rol cât se poate de pozitiv; pe de altă parte, şi mărfurile de sezon au avut o evoluţie bună. În magazinele real şi în prima parte a iernii, pe ansamblu, vânzările de sezon au crescut faţă de perioada similară din anul anterior. Lucru care se datorează, explică Adriana Piţa, atât “acţiunilor comerciale şi de marketing susţinute”, cum a fost un discount suplimentar de 20% la toate articolele de încălzire în luna noiembrie, dar şi diversificării ofertei sau lichidărilor de stoc. În plus, pe parcursul ultimelor săptămâni, “gerul puternic a creat în unele gospodării necesitatea existenţei unor surse suplimentare de încălzire”, completează reprezentanta real.

    E drept însă că unele magazine au întâmpinat dificultăţi de aprovizionare, mai cu seamă în zonele mai afectate de condiţiile meteo nefavorabile. Andreea Mihai dă ca exemple situaţii ale unor spaţii din Brăila, Focşani şi Buzău. Pe de altă parte însă, reprezentanta Cora spune că “nu avem probleme deosebite de aprovizionare şi nici nu cred că lumea trebuie speriată că va rămâne fără mâncare”. Şi totuşi, orice situaţie are cazuri de excepţie. Dacă drumurile sunt blocate mai mult de câteva zile, alimentarea rafturilor cu mărfuri ar putea deveni dificilă. Adriana Piţa afirmă că în ce priveşte aprovizionarea “ne-am pregătit, am suplimentat stocurile şi am luat toate măsurile pentru a nu avea întreruperi în lanţul de aprovizionare”. Astfel încât magazinele pot funcţiona fără probleme cel puţin două-trei zile.

    Una peste alta, dincolo de disconfortul clienţilor, care s-au îngrămădit în magazine, şi al comercianţilor, care au fost nevoiţi să răspundă unei cereri mai mari, neaşteptate, un lucru este clar: profiturile retailerilor s-au rotunjit considerabil graţie vremii neprielnice. Cu toate acestea, atenţionează Ana Maria Florea, “în niciun caz nu trebuie confundată această situaţie, de panică, cu o reluare a consumului, iar autorităţile ar trebui să fie mai responsabile în privinţa anunţurilor aşa încât lumea să nu se streseze fără motiv”. Cumpărăturile făcute în ultimele săptămâni nu dau tonul unei tendinţe. Clienţii şi-au umplut cămările, iar cei mai mulţi dintre ei nu vor mai băga prea adânc mâna în buzunar până la epuizarea proviziilor, mai cu seamă că temperarea de care au dat dovadă chiar şi în decembrie este cea mai bună dovadă de chiverniseală.

  • AFI Palace B.NOI va avea un hipermarket real

    AFI Europe Romania continuă astfel parteneriatul dezvoltat de-a lungul timpului cu retailerul. Reţeaua de hipermarketuri a deschis deja un magazin în interiorul AFI Palace Cotroceni, cel mai mare mall din România.
    “AFI Palace B.NOI va fi cel de-al treilea centru comercial dezvoltat de AFI Europe în România, după AFI Palace Cotroceni şi AFI Palace Ploieşti”, a declarat David Hay, CEO AFI Europe Romania. Noul proiect AFI Palace B.NOI va găzdui un centru comercial cu o suprafaţă închiriabilă de 30.000 mp, un magazin do-it-yourself cu o suprafaţă de 18.000 mp ataşat coridorului principal al mall-ului şi mai multe boxe adiţionale de retail cu o suprafaţă comercială totală de 6.000 mp.

    Atât hipermarketul cât şi magazinul DIY vor fi conectate la galeriile comerciale din interiorul mall-ului. Este pentru prima dată când design-ul unui proiect de retail din România permite celor două ancore să fie unite cu galeria comercială a mall-ului printr-un coridor şi o intrare comună.

    “Acesta va fi cel de-al cincilea hipermarket real,- deschis în Bucureşti. Capitala continuă să fie pentru noi o piaţă ofertantă, de aceea intenţionăm să profităm de orice oportunitate care ne permite o dezvoltare susţinută a reţelei de hipermarketuri real,-“, a declarat Michel Lamoot, managing director real,- Hypermarket Romania. AFI Europe este activ în România din anul 2005 şi este dezvoltatorul şi administratorul “AFI Palace Cotroceni”, cel mai mare centru comercial din România şi unul dintre primele cinci în Europa Centrală şi de Sud-Est.

  • Ce branduri de modă au părăsit definitiv Romania

    Cu peste 700 de magazine, peste 15.000 de angajaţi şi cu afaceri de peste 3 miliarde de euro în toată lumea, Esprit este unul dintre cele mai populare branduri mass-market pe pieţe precum Franţa sau Italia. În România povestea acestui brand are un final mai puţin fericit. Cu o istorie de cinci ani pe piaţa locală, brandul Esprit a ieşit din România la finalul anului trecut.

    Omul de afaceri Vicenţiu Zorzolan, fostul partener pe zona de fashion al lui Octavian Radu, anunţa în 2008 că va ajunge la un total de 70 de magazine până în 2011 cu cele cinci branduri de modă pentru care deţinea franciză, respectiv Esprit, Springfield, Women’Secret, Cortefiel şi Peacocks. Mai mult, el ţintea afaceri de 100 de milioane de euro.

    După trei ani de criză, Zorzolan a închis toate cele trei magazine Esprit şi mai deţine patru magazine Springfield, potrivit paginii web a brandului spaniol. În ceea ce priveşte businessul de lenjerie intimă Women’Secret, pe site-ul propriu al brandului nu mai apare nicio unitate în România. Situaţia se repetă şi în cazul brandurilor Cortefiel şi Peacocks. Mai mult, afacerile nu mai ajung nici la 2 milioane de euro, faţă de cele 11 milioane de euro din 2008. Zorzolan nu oferă însă informaţii despre businessul pe care îl mai deţine.

    Într-o situaţie similară sunt şi brandurile Etam şi Celio, aduse în franciză de omul de afaceri Răzvan Petrovici prin intermediul companiei ETP Trading. Pe site-ul francezilor de la Celio în România apar totuşi patru magazine, toate în capitală. Magazinele sunt însă toate închise, potrivit reprezentanţilor centrelor comerciale unde acestea se aflau, respectiv Băneasa Shopping City, AFI Palace Cotroceni, Plaza România şi Bucureşti Mall. Unii dintre aceştia mai scapă şi “magazinele sunt închise definitiv”. În aceeaşi situaţie sunt şi magazinele Etam din aceste centre comerciale.

    Cele trei branduri – Esprit, Etam şi Celio – au ieşit de pe piaţa din România anul trecut, după aproape trei ani de scădere a consumului. Criza financiară, tăierile salariale, eliminarea primelor şi bineînţeles pierderea locurilor de muncă sunt doar câteva dintre motivele care i-au determinat pe români să tragă fermoarul buzunarelor şi să îşi raţionalizeze achiziţiile de haine. Acest comportament precaut a determinat ieşirea de pe piaţă a acestor branduri. Înaintea lor au fost însă altele care au urmat această cale, cum ar fi Mandarina Duck sau Olsen, amândouă aduse în franciză de Octavian Radu.

    Până în 2007 Vicenţiu Zorzolan a fost partenerul lui Octavian Radu, proprietarul RTC Group, deţinând împreună AAV Group şi Fashion Retail Group, ambele cu activităţi în domeniul de modă. În urmă cu circa patru ani cei doi oameni şi-au împărţit businessurile. Astfel, Octavian Radu a cedat participaţia sa de 40% deţinută la AAV Group lui Vicenţiu Zorzolan, care a ajuns astfel la un pachet de 100% din titlurile companiei care deţinea brandurile Esprit, Springfield şi Women’ Secret. La rândul său, Zorzolan a renunţat la pachetul de 33,4% din acţiunile Fashion Retail Group (FRG), companie ce deţinea franciza brandului britanic Debenhams pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova. La momentul respectiv cei doi antreprenori români, împreună cu familia Miheţ (Staff Collection), controlau 10% din retailul local de fashion.

    În anii care au urmat însă, economia a intrat în criză, iar consumul a intrat pe o pantă descendentă. În perioada 2009-2011, declinul cumulat al consumului s-a ridicat la circa 20%. În acest context, afacerile AAV Group au scăzut la 7,5 milioane de lei (1,78 milioane de euro), faţă de 31 milioane de lei (7,3 milioane de euro) în 2009 şi circa 40 milioane de lei (11 milioane de euro) în 2008. Mai mult, piaţa locală de fashion şi-a schimbat structura, cele mai multe branduri mari, precum Zara, C&A, New Yorker sau H&M făcându-şi intrarea direct şi începând să domine piaţa.

    În aceste condiţii, AAV Group a închis toate cele trei magazine Esprit pe care le deţinea pe piaţa locală în Plaza România, Bucureşti Mall şi Băneasa Shopping City, brandul ieşind astfel din România.

  • Vedetele comerţului: magazinele online

    Obiceiurile se schimbă văzând cu ochii şi nu e de mirare că tot mai mulţi dintre noi preferă să stea confortabil în faţa calculatorului în loc să alerge pe străzi şi apoi să stea la cozi pentru a plăti dări, facturi sau rate la bancă. Iată însă că şi shoppingul “migrează” tot mai mult către internet. Chiar dacă pentru români conceputul de cumpărături online este unul relativ nou, comparativ cu ceea ce se întâmplă în multe alte ţări de ani buni, “şi la noi există deschidere şi apetit pentru acest mod modern şi facil de a face cumpărături”, spune Manuela Dănilă, senior research executive în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights.

    Dovadă stă şi faptul că 42% dintre internauţi au căutat în acest mediu produse sau servicii puse în vânzare, arată un studiu de tip omnibus realizat recent de 360insights. “Este un comportament mai degrabă caracteristic unui public mai elevat, dar nu este străin nici celorlalte categorii de persoane”, spune Dănilă. Dintre cei care caută produse sau servicii în mediul online, aproape jumătate (45%) dintre utilizatorii de internet ajung să cumpere în această manieră. Mai cu seamă pe parcursul ultimului an, site-urile de reduceri au avut parte de propriul moment de glorie, înregistrând rate de creştere de câteva zeci de procente. Cu o gamă de servicii şi produse care variază de la electronice, electrocasnice sau haine şi până la vacanţe, consultaţii medicale sau tratamente cosmetice, acest tip de site-uri atrag deja unul din cinci utilizatori de internet, conform studiului. “Vânătorii de promoţii sunt în principal tinerii, iar femeile sunt, indiferent de vârstă, mai înclinate decât bărbaţii să urmărească şi să caute promoţiile din mediul online”, comentează Manuela Dănilă. Tot ea punctează că, “împotriva aşteptărilor, nu cei cu venituri mici le accesează, ci mai degrabă cei care au câştiguri medii sau ridicate”. Deocamdată, majoritatea celor care sunt interesaţi de promoţiile de pe internet au rămas doar la stadiul de vizitatori ai site-urilor de cupoane, doar 8% dintre utilizatorii de net mergând un pas mai departe, respectiv să-şi facă un cont. Cei mai mulţi cumpără de pe internet electronice şi electrocasnice, haine, şedinţe la saloane de înfrumuseţare, bilete la spectacole sau călătorii. “Pentru a găsi cele mai bune oferte, cei care accesează aceste pagini de cupoane au conturi pe două sau trei site-uri”, adaugă reprezentanta 360insights.

    De fapt, internetul a dobândit o mare importanţă în viaţa celor mai mulţi dintre noi, fiind accesibil nu numai la birou sau la calculatorul de acasă, ci şi pe telefonul mobil. Deşi la bază era doar un mijloc de comunicare, mediul online şi-a ramificat funcţiile, “ajungând să fie o replică a vieţii de zi cu zi, unde fiecare lucru primeşte un <sinonim> din spaţiul virtual”, spune Manuela Dănilă. Este, prin urmare, explicabil de ce incidenţa internetului ajunge la 70% în mediul urban, nivelul fiind chiar mai ridicat (de cel puţin 90%) în cazul tinerilor sau al persoanelor cu studii superioare.

    Piaţa de cumpărături online va ajunge, conform previziunilor, la valoarea de un miliard de euro în mai puţin de trei ani, principalele motoare de creştere fiind segmentele dedicate femeilor şi site-urile ce oferă cupoane de reduceri. Comerţul electronic cu plata online a înregistrat anul trecut o creştere de 24% faţă de anul anterior, ajungând la aproape 159 de milioane de euro, conform datelor furnizate de Romcard. Prin platforma ePayment au fost procesate plăţi în valoare de aproape 140 de milioane de euro, lunile cu cele mai mari vânzări fiind mai, iunie şi iulie, când volumul tranzacţiilor s-a ridicat la aproape 14 milioane de euro lunar. Spre deosebire de alţi ani, când doar anumite domenii înregistrau evoluţii spectaculoase, în 2011 creşterea s-a regăsit în aproape toate domeniile comerţului electronic. “Dacă până de curând asistam la creşteri de 20-30-50% sau chiar mai mari în industrii consacrate precum turism sau telecomunicaţii, în 2011 s-au înregistrat evoluţii şi la alte tipuri de produse, cu utilizare recurentă”, spune Marin Mitroi, director general al Romcard. Şi valoarea medie a coşului de cumpărături a înregistrat o evoluţie pozitivă, de la 58 de euro în 2010 la 64 de euro anul trecut, conform datelor din sistemul ePayment. Cele mai mari valori medii pe tranzacţie au fost înregistrate în turism (163 euro), software (126 euro), domeniul IT & C (114 euro) şi cel al jucăriilor (81 euro). La polul opus se situează tranzacţiile pentru produse sau servicii în general mai ieftine, cum ar fi cărţi, bilete la spectacol, cupoane de reduceri sau plata de utilităţi, al căror cost mediu se situează în jurul valorii de 30 de euro.

  • Al zecelea magazin Halewood – The Winery Outlet, la Sibiu

    “Deschiderea unui magazin în Sibiu face parte din planul nostru de extindere a reţelei Halewood – The Winery Outlet. Căutăm să fim prezenţi în toate oraşele mari şi să ajungem la cât mai mulţi oameni”, declară Dan Muntean, director general Cramele Halewood.

    Spaţiul comercial are o suprafaţă de 40 mp, din care 22 de mp sunt rezervaţi pentru vânzare, la vânzare fiind peste 300 sortimente de vin, atât din producţia Cramele Halewood cat şi importate de la cei mai importanţi producători din Europa, America, Australia şi Africa.

    Halewood – The Winery Outlet Sibiu este magazinul cu numărul 10 deschis în ţară, pe lângă cele din Bucureşti, Ploieşti, DN1 Breza-Nistoreşti, Sinaia, Azuga, Braşov, Târgovişte, Urlaţi şi Câmpulung.

    Alături de Cramele Halewood, din Grupul Halewood mai fac parte Halewood România, Domeniile Halewood şi Halewood Internaţional Premium Imports. Halewood are in propietate crame şi plantaţii de viţă de vie in regiunea Dealu Mare, Podişul Transilvaniei şi Murfatlar. La acestea se adaugă Pivniţele Rhein & CIE Azuga fondate in 1892, unde se continuă tradiţia producerii vinurilor spumante după metoda tradiţională, de fermentare a vinului in sticlă. In Ploieşti se află sediul Cramelor Halewood, vaste pivniţe subterane, depozitul de produse finite (cu o capacitate de peste 1 milion de sticle) precum şi liniile de îmbuteliere. Grupul Halewood deţine peste 350 hectare de vie plantate in perioada 2002-2009, cu o investiţie de peste 7 milioane de euro.

  • Încă un hypermarket sub brandul Succes, la Craiova în spaţiul fostului magazin Pic

    “Prin această redeschidere a magazinului din Craiova, PwC continuă strategia de reorganizare a societăţii, punând în valoare activele acesteia. Nu ne vom opri aici. Suntem în negocieri pentru a redeschide şi a celelalte magazine din fosta reţea Pic”, a declarat Marius Zidaru, director, liderul Departamentului de Servicii pentru Restructurarea Afacerii din cadrul PwC România.

    “Deschiderea acestui magazin din Craiova confirmă angajamentul firmei Succes de a activa pe segmentul de hypermarketuri, consolidându-şi prezenţa în zona Olteniei. Ambiţia noastră este de a ne crea o reţea de hypermarketuri la nivel naţional şi suntem încrezători că există oportunităţi pe piaţa de retail modern la preţuri accesibile chiar şi în această perioadă de scădere a consumului”, a precizat Liviu Şendroiu, administratorul Succes Nic Com.

    “Obiectivul PwC în este de a valorifica activele societăţii în mod optim maximizând astfel recuperarea pentru toate părţile implicate: creditori, furnizori şi angajaţi. Acest parteneriat dezvoltat împreună cu cei de la Succes prin redeschiderea magazinelor din Piteşti şi Craiova ne face încrezători că, în curând, întreaga reţea de magazine va fi repusă în funcţiune. Ne bucură faptul că în această perioadă economică dificilă capitalul autohton găseşte resurse de a investi în activităţi care produc locuri de muncă şi în acelaşi timp oferă consumatorului opţiunea de a achiziţiona produse de calitate la preţuri competitive”, a mai spus Marius Zidaru.

  • Metro Punct ajunge la şase unităţi în România

    “Ne bucurăm să deschidem magazinul de la Turda acum, înaintea Sărbătorilor de iarnă, pentru a le putea eficientiza afacerile clienţilor noştri din zonă”, a declarat Dusan Wilms, director general Metro Cash & Carry România.

    Metro Cash & Carry România a fost lansată oficial în România în luna octombrie a anului 1996, prin deschiderea primului centru de distribuţie, în Bucureşti. Astăzi, reţeaua numără 32 de magazine în 24 de oraşe şi compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,137 miliarde de euro, în scădere cu 7,3% faţă de 2009.

  • Retailerul francez Leclerc intră anul viitor pe piaţa românească, printr-un hipermarket în Bucureşti

    “Meveco este în negocieri avansate cu doi importanţi retaileri care doresc să intre pe piaţa din România. Compania intenţionează să închirieze două suprafeţe din terenul achiziţionat de la Chimopar pentru construirea a două magazine, unul de 16.000 metri pătraţi, care vor fi alocaţi unui retailer de bricolaj, iar 14.000 metri pătraţi vor reveni companiei Leclerc, retailer alimentar francez. Lucrările pentru construirea celor două magazine vor începe în primăvara anului următor, până atunci Meveco urmând să demoleze depozitele Chimopar şi să facă lucrări de nivelare a terenului”, au declarat pentru MEDIAFAX surse din piaţa de retail. Investiţiile necesare construcţiilor vor fi suportate de către retaileri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Toamna se numără deschiderile magazinelor de haine

    Doar în ultima lună s-au deschis şi au fost anunţate deschiderile a peste 20 de magazine de îmbrăcăminte, şi jucătorii spun că lucrurile nu se vor opri aici, în condiţiile în care potenţial există, iar românii au apetitul, cultura şi în câţiva ani vor avea şi banii necesari pentru a cumpăra tot mai mult.

    Piaţa locală de îmbrăcăminte este evaluată la 1,9 miliarde de euro, însă va creşte până la 2,9 miliarde de euro în 2015 şi 4,2 miliarde de euro în 2020, potrivit datelor companiei de cercetare de piaţă Euromonitor Internaţional. Mult-aşteptatul retailer suedez H&M, care a intrat pe piaţă la finalul lunii martie, a anunţat recent că inaugurează trei magazine noi în luna noiembrie, urmând a ajunge astfel la 11 unităţi în România. Cele mai noi puncte pe harta celor de la H&M sunt Sun Plaza, Lotus Center Oradea şi Maritimo Shopping Center din Constanţa.

    Suedezii deţin deja pe piaţa locală opt magazine, cinci în Bucureşti şi trei în alte oraşe din ţară. La finalul lunii martie retailerul a deschis prima unitate, în centrul comercial AFI Palace Cotroceni, după mai mulţi ani de tatonări pe piaţă. Al doilea magazin deschis a fost în Unirea Shopping Center, urmat de Băneasa Shopping City, Plaza România, Bucureşti Mall. Ulterior, retailerul a ieşit şi în afara Capitalei, în Braşov, Cluj şi Timişoara.

    Potrivit oficialilor H&M, România este prima piaţă unde compania “şi-a făcut curaj” să deschidă atât de multe magazine din primul an de prezenţă pe piaţă. Curajul lor a fost însă răsplătit, în condiţiile în care suedezii au avut, în perioada martie-august, vânzări de circa 21 de milioane de euro cu o reţea de şase magazine, potrivit unui raport financiar al companiei, respectiv încasări zilnice de circa 23.000 de euro pentru fiecare magazin, potrivit calculelor Business Magazin. În aceste condiţii, cu noile deschideri şi dacă vânzările rămân la un nivel constant, H&M ar putea depăşi anul acesta (9 luni de funcţionare) 40 de milioane de euro.
    Nici liderii pieţei, Inditex, nu au stat degeaba în acest an, deschizând peste 20 de unităţi pentru cele şapte branduri din portofoliu (Zara, Bershka, Pull & Bear, Stradivarius, Zara Home, Oysho şi Massimo Dutti), semn că au încredere în consum.

    Kenvelo, una dintre cele mai vechi prezenţe de pe piaţa locală de fashion, iese la atac cu un nou plan de business: preia franciza Lee Cooper şi face un parteneriat cu germanii de la Tom Tailor. Dacă totul merge bine, cele două branduri ar putea ajunge fiecare la o reţea de 30 de magazine în următorii trei ani.

    Fie pentru că au văzut luminiţa de la capătul crizei, fie pentru că au simţit o creştere a consumului, nici italienii de la Stefanel nu au dorit să lase anul să treacă fără o deschidere, mai ales după ce au fost nevoiţi să închidă magazinul de pe Calea Victoriei, o emblemă a capitalismului postrevoluţionar. După ce au închis primul magazin străin de modă deschis în România, Stefanel şi-a mutat stindardul doar câteva sute de metri mai departe, în Piaţa Romană, iar lanţul a ajuns din nou să numere zece magazine.

  • EXCLUSIV: Românii văzuţi prin ochii lui Giuseppe Stefanel

    “Trăim vremuri grele şi cred că vom traversa în continuare perioade cu suişuri şi coborâşuri”, spune Giuseppe Stefanel, proprietarul Stefanel, pentru BUSINESS Magazin. Tot el spune însă că în perioada de dinainte de criză, “era o economie drogată, în care toată lumea acţiona bezmetic, avea standarde de viaţă peste posibilităţi şi fiecare se grăbea să facă diverse lucruri fără a cântări deciziile”. Acum lucrurile sunt chiar mai rele de-atât (“nimeni nu ştie nimic”), iar deciziile se iau tot alandala. În opinia lui Giuseppe Stefanel, antreprenorii, politicienii şi instituţiile statelor ar trebui să discute şi să stabilească planuri concrete şi realizabile de acţiune. Recunoaşte însă că se ţine departe de mediul politic (“sunt un antreprenor care lucrează prea mult, nu am timp de discuţii”), şi este iritat de vorbăria nelimitată. “La finalul unei zile grele de muncă văd la televizor că toată lumea ştie care este soluţia pentru a ieşi la liman. Nimeni însă nu spune care este metoda prin care poate fi pusă în practică această soluţie”, declară el. În opinia sa, la nivel mondial nu mai sunt lideri adevăraţi, aşa cum erau, pe vremuri, Gorbaciov sau Mitterrand. “Oamenii sunt interesaţi numai de ceea ce se întâmplă acum sau mâine şi pare că nimănui nu-i pasă de ce ne aşteaptă peste şase luni.”

    Partea plină a paharului se regăseşte însă în faptul că orice perioadă grea oferă oportunităţi. Ţinta principală a italianului (“şi profitabilitatea e importantă, dar pe plan secund”) este ca Stefanel să muşte o felie cât mai mare din zona de fashion. Italianul, care are săptămânal câte o călătorie de afaceri – săptămâna aceasta de pildă are de inaugurat un magazin la Istanbul după ce joia trecută a deschis un concept store la Bucureşti – a mirosit de mai bine de trei ani că trebuie să facă ceva nou. “Dacă nu te mişti, dispari”, susţine el cu tărie. Şi a hotărât să repoziţioneze brandul Stefanel. Deşi în 1947, când primul Stefanel, Carlo, tatăl, respectiv bunicul interlocutorilor BUSINESS Magazin, a pus bazele afacerii, firma nu avea pretenţii prea mari (“produceam, în esenţă, pulovere, care şi acum cred că sunt de bază”), în prezent Giuseppe, fiul fondatorului, implicat de 41 de ani în afacere, este nelipsit de la “Săptămâna modei”, fie ea la Paris, Milano sau Tokio.

    Coordonatorul afacerii spune că nu-şi doreşte ca hainele ce se vând sub brandul Stefanel să fie produse de masă, ci să se adreseze persoanelor cu venituri mari. Cu alte cuvinte, doreşte un brand exclusivist şi către această direcţie îşi îndreaptă acum atenţia. În ultimii trei ani a investit 100 de milioane de euro pentru reaşezarea imaginii Stefanel la acest nou nivel. “Numele meu e cel mai important lucru pe care îl am”, spune italianul pe un ton uşor glumeţ. Bugetele includ atât reamenajarea magazinelor, extinderea, cât şi strategii de readaptare a ofertei. “Am crescut foarte mult atenţia asupra calităţii produselor”, explică el, întrucât cerinţele şi pretenţiile clienţilor s-au schimbat foarte mult. Acum cumpărătorii au pretenţia să poarte hainele mai multe sezoane, ba chiar să le poată combina cu piesele din colecţiile viitoare. Din acest motiv, durata de viaţă a textilelor trebuie să fie mult mai lungă. Ba chiar clienţii sunt tot mai interesaţi de curentul eco, motiv pentru care Stefanel are în pregătire o linie de produse de acest tip.