BusinessMagazin

Tag: raport

  • RAPORT: Ce DONAŢII au primit partidele politice în prima parte a campaniei pentru alegerile europarlamentare

     Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) prezintă, într-un comunicat remis presei situaţia, la data de 14 mai, a donaţiilor primite şi declarate de partidele politice, alianţele politice şi electorale şi de către candidaţii independenţi, în campania electorală pentru Parlamentul European.

    Astfel, conform sursei citate, Alianţa PSD-UNPR-PC a primit donaţii de 1.622.120 lei (de la persoane juridice – 240.658 lei, de la persoane fizice – 1.381.462 lei), PDL – 663.412 lei (de la persoane juridice – 54.300 lei, de la persoane fizice – 609.112 lei), PNL – 482.538 lei (de la persoane juridice – 107.852 lei, de la persoane fizice – 374.686 lei), iar PMP – 310.333 lei (de la persoane juridice – 2.300 lei, de la persoane fizice – 308.033 lei).

    Sunt partide care au primit donaţii doar de la persoane fizice, respectiv: PPDD – 82.551 lei, UDMR – 63.000 lei, PNR – 28.787 lei, PNŢCD – 30.000 lei, FC – 57.940 lei, Partidul Verde – 4.750 lei, PDS – 6.000 lei. În schimb, Alianţa Naţională a Agricultorilor a primit donaţii doar de la persoane juridice – 17.800 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt ţările cu cea mai mare speranţă de viaţă

    Islanda este ţara în care bărbaţii trăiesc cel mai mult (81,2 ani) iar Japonia cea în care femeile trăiesc cel mai mult (87 de ani). La nivel mondial, speranţa de viaţă a bărbaţilor a fost calculată la 68,1 ani, iar cea a femeilor la 72,7 ani, relatează Business Insider.

    Diferenţele înregistrate între nivelurile de trai au un impact semnificativ: în cazul bărbaţilor s-au înregistrat diferenţe de până la 16 ani, iar în cazul femeilor de până la 19 ani.

    “Sunt nouă ţări în care speranţa de viaţă, atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi, este estimată la mai puţin de 55 de ani”, se arată în comunicatul OMS. Toate cele nouă state meţionate se află în Africa.


    Raportul nu a inclus şi statele cu mai puţin de 250.000 de locuitori, considerând datele nerelevante.

  • Harta beţivilor lumii: pe ce loc suntem?

    România ocupă locul 5 în clasamentul publicat de OMS, în urma Belarus, a Republicii Moldova, Lituaniei şi Rusiei. Consumul mediu de alcool pe cap de locuitor a fost de 14,4 litri. Datele sunt valabile pentru anul 2010, relatează The Independent.

    În România, 50% din alcoolul consumat este sub formă de bere, 29% vin şi 21% băuturi spirtoase. Bărbaţii au consumat în medie 30,7 litri de alcool pur, iar femeile 10,9 litri. Raportul mai arată şi că 7,5% din populaţie a avut, în 2010, cel puţin un episod de consum intens de alcool. Studiul subliniază faptul că românii trăiesc cu cinci ani mai puţin datorită alcoolului, încadrându-se în categoria de maxim risc din acest punct de vedere.

    Europa este continentul cu cei mai mulţi băutori, ocupând în înregime primele zece locuri ale clasamentului. Belarus ocupă primul loc, cu o medie de 17,5 litri pe cap de locuitor. Media globală este de 6,2 litri de alcool pur pe an, iar continentul cu cel mai puţin alcool consumat este Africa. Având însă în vedere că doar 38% din populaţia planetei consumă alcool, rezultă o medie anuală globală de 17 litri de alcool pur.

    Studiul oferă date pentru cele 194 de state membre OMS, urmărind deasemenea modul în care autorităţile se implică în combaterea consumului excesiv de alcool.

  • Deloitte: Încrederea investitorilor în Europa de Est a atins un nivel maxim al ultimilor doi ani

     Încrederea investitorilor în Europa de Est continuă să crească la nivelul din perioada 2003-2007. Recesiunea din regiune ar putea astfel să ia sfârşit: proporţia repondenţilor care se aşteaptă la o revenire a activităţii tranzacţionale s-a dublat faţă de ultimul studiu Deloitte, ajungând astfel la 60%, ceea ce indică un nivel maxim al încrederii în ultimii doi ani, se arată într-un comunicat al Deloitte.

    “Este încurajator să vedem o creştere a activităţii de tranzacţionare şi în Romania, comparativ cu anul trecut”, a declarat Hein van Dam, partener Deloitte România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Negriţoiu: ASF va fi reorganizată – cheltuielile de personal vor fi reduse masiv, vor fi mai puţini conducători

     “Raportul PwC propune revizuirea numărului de personal de execuţie în baza unei organigrame simplificate (…) Se vor elimina anumite nivele de conducere nenecesare şi se vor simplifica procesele de execuţie din instituţie. Nu pot să vă dau cifre acum, dar obiectivul este reducerea masivă a cheltuielilor de personal şi îmbunătăţirea substanţială a eficienţei. Am discutat cu personalul. Avem nevoie de fiecare, dar nu de toată lumea. Cine munceşte, cine e eficient, va avea un loc de muncă. Locul de muncă nu este garantat pentru mine, nici pentru mine, deşi avem un contract colectiv. Locul de muncă se câştigă prin performanţă”, a spus Negriţoiu la primă conferinţă de presă de la preluarea mandatului.

    Potrivit preşedintelui ASF, restructurarea va privi în principal funcţiile de conducere şi în special cele de middle management.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CE: Escaladarea tensiunilor în raport cu Rusia ar putea afecta creşterea economică a unor state UE

     “Dacă intensificarea tensiunilor în raport cu Rusia va conduce la perturbări majore în aprovizionarea cu petrol şi gaze, cu o creştere puternică a preţurilor, impactul negativ asupra câtorva state membre ar putea fi semnificativ”, notează Comisia Europeană (CE) în prognoza economică de primăvară.

    Riscurile geopolitice au afectat deja semnificativ perspectivele de creştere economică ale Rusiei. Comisia Europeană a redus prognoza de creştere economică pentru Rusia la 1% în acest an şi 2% anul viitor, faţă de estimările de 2,3% pentru 2014 şi 2,7% pentru 2015 înaintate în prognoza economică de iarnă, publicată în luna februarie.

    Anul trecut, Produsul Intern Brut al Rusiei a crescut cu 1,3%.

    O deteriorare şi mai acută a situaţiei economice a Rusiei nu poate fi exclusă, din cauza turbulenţelor de pe pieţele financiare şi impactului riscurilor geopolitice asupra încrederii, se arată în raportul CE.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marea Britanie, noul rai al milionarilor

    CONFORM UNUI RAPORT REALIZAT DE NEW WORLD WEALTH, MAI MULT DE 60% DIN MILIONARII ÎN CAUZĂ PROVIN DIN EUROPA. ASTFEL, MAREA BRITANIE A AJUNS PE LOCUL TREI ÎN LUME CA NUMĂR DE MILIONARI, SUB STATELE UNITE (PUŢIN PESTE PATRU MILIOANE) ŞI JAPONIA (UN MILION). Ajustând datele la nivelul populaţiei, britanicii se află pe locul patru, în urma unor state precum Singapore (42 de milionari la o mie de locuitori) sau Elveţia (33 de milioanari la o mie de locuitori), dar înaintea Statelor Unite.

    Fluxul de milionari ce migrează către Marea Britanie este cel care face însă diferenţa: dacă în Statele Unite numărul milionarilor a crescut cu aproximativ 1%, în cazul Marii Britanii el a crescut cu 16%.

    Milionarii lumii migrează mai mult ca niciodată, creând zone de bogăţie şi modificând balanţa banilor în lume. Nicio altă ţară nu a primit mai mult de 100.000 de milionari din 2003 şi până în prezent. Ca urmare, milionarii care s-au mutat în Marea Britanie au transformat Londra în oraşul cu cei mai mulţi bogaţi de pe planetă. Către Singapore şi Statele Unite au emigrat în jur de 40.000, iar Australia, Hong Kong, Canada şi Emiratele Arabe Unite au devenit reşedinţa a peste zece mii de milionari.

    De unde vin însă toţi aceşti milionari care migrează în lumea întreagă? În primul rând, din China. Conform raportului, din statul chinez au plecat peste 76.000 de milionari în perioada 2003-2013. Pe următoarele locuri vin India, care a pierdut 43.000 de milionari, Franţa, Italia şi Rusia.

    Milionarii chinezi au migrat în marea lor majoritate către Hong Kong, Singapore şi Marea Britanie. Cei din India au vizat Marea Britanie, Statele Unite şi Australia, în vreme ce francezii şi italienii au ales Marea Britanie şi Elveţia.
    DE CE ALEG MILIONARII MAREA BRITANIE? Anglia primeşte cu entuziasm ceea ce agenţia britanică pentru emigrare (UKBA) a numit „emigranţi de mare valoare„, limitând în acelaşi timp accesul celor cu venituri reduse. Schimbările recente în legislaţia privind emigrarea sunt cât se poate de clare: milionarii şi mai ales miliardarii sunt bineveniţi în Anglia; ceilalţi mai au de aşteptat.

    Pe lângă aceste schimbări, există o altă tendinţă care se manifestă din ce în ce mai puternic: proprietăţile din Londra sunt cumpărate de străini bogaţi, iar efectul este că piaţa imobiliară din capitala Angliei a devenit cea mai scumpă din lume. Această circulaţie permanentă de oameni şi bani a modelat oraşul pe placul celor foarte bogaţi, astfel că mulţi britanici din clasa de mijloc aleg să locuiască în afara zonei metropolitane londoneze.

  • Şefa finanţărilor de la Banca Mondială explică de ce nu resimte mediul de afaceri creşterea economică

    Anul trecut economia locală a înregistrat un salt de 3,5%, luând prin surprindere pe toată lumea. Iar pentru 2014 unii analişti anticipează o performanţă comparabilă. Ana Maria Mihăescu se arată încrezătoare că ratele de creştere ale economiei îşi vor continua trendul în perioada 2014-2018. Pe acest fond este de aşteptat o evoluţie pozitivă a volumului creditării, care poate influenţa ca pondere creditele neperformante, ce au crescut ca procent în ultimii ani din cauza ritmului foarte lent al creditării, ajustat de rambursări semnificative.

    Cariera Anei Maria Mihăescu a început în domeniul asigurărilor şi a continuat în anii ‘90 în sectorul bancar, unde a urcat treptele ierarhiei până pe poziţii de top management. După o scurtă perioadă petrecută la BRD, Ana Maria Mihăescu a ajuns să realizeze un mecanism integrat al promovării exporturilor prin crearea Eximbank. „Am participat în acest proces de la început şi în 1997, când am părăsit banca, eram preşedintele acestui organism, extrem de important pentru orice infrastructură financiară„, povesteşte Mihăescu. De 16 ani conduce misiunea International Finance Corporation (IFC) în România, o entitate care face parte din grupul Băncii Mondiale şi este cel mai mare finanţator al sectorului privat în ţările emergente. Din 2011 a fost promovată, ajungând să decidă soarta proiectelor IFC din şapte ţări europene.

    ANA MARIA MIHĂESCU ŞI-A ÎMPĂRŢIT TOT TIMPUL VIAŢA ÎNTRE CARIERĂ ŞI FAMILIE. ÎN ULTIMII TREI ANI CARIERA I-A CERUT SĂ-ŞI ÎMPARTĂ TIMPUL ÎNTRE ROMÂNIA, BULGARIA, CEHIA, UNGARIA, MOLDOVA, POLONIA ŞI SLOVACIA, COORDONÂND BIROURILE IFC DIN ACESTE ŢĂRI.

    Dar familia a continuat să ocupe o poziţie privilegiată. După o carieră de mai mult de trei decenii în sectorul financiar, cel mai mare succes nu are legătură nici cu băncile, nici cu finanţările acordate de IFC pentru susţinerea economiilor emergente. Ana Maria Mihăescu spune că cel mai mare succes este fiul ei de 14 ani, Theodor. De-a lungul timpului, Mihăescu s-a implicat şi în proiecte sociale. Timp de patru ani a fost preşedinte al organizaţiei Salvaţi Copiii, iar acum lucrează la proiecte de promovare a unor pictori moldoveni şi a altor tinere talente din România. Face asta deoarece a fost impresionată de unul dintre discursurile lui Dalai Lama, care susţinea că nu ne mai trebuie oameni de succes, pentru că avem deja prea mulţi, ci ne trebuie oameni cărora să le pese.

    Consideră că viaţa a fost extrem de generoasă cu ea şi spune că a participat la procese complexe variate. În 1998, când a ajuns şefa misiunii IFC în România, susţine că a avut proiecte variate „first of„, inclusiv promovarea societăţilor româneşti pentru a deveni jucători regionali. Iar în perioada recentă a fost preocupată şi de consolidarea pieţei de capital. Din 2006 Ana Maria Mihăescu a preluat portofoliul IFC din Republica Moldova, pentru ca în 2011 să fie numită la cârma birourilor IFC din alte cinci ţări (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia). Iar România continuă să fie liderul acestui grup, cu cel mai mare număr de proiecte ale IFC. În ceea ce priveşte expunerile IFC în regiunea din care facem parte – Europa şi Asia Centrală – Turcia, Rusia şi Ucraina ocupă primele trei poziţii, iar România se situează pe locul cinci, la mică distanţă de Serbia.

    „Acum trei ani, sfera mea de coordonare a activităţilor IFC s-a lărgit de la două la şapte ţări. Dintre acestea, pot spune că programul cu cel mai mare număr de proiecte este în continuare cel din România. Diversitatea proiectelor şi nevoile mediului privat ne-au permis să structurăm proiecte în cadrul diferitelor programe globale lansate de IFC drept Crisis Response Initiatives. Mă refer aici la programul Global Trade Finance, Distressed Assets, iar în curând proiecte finanţate de IFC Capitalization Fund (Fondul Subordonat administrat de IFC prin Asset Management Fund)„, spune Ana Maria Mihăescu.

    România a devenit membră a International Finance Corporation – divizia de investiţii a Băncii Mondiale – în 1990. De atunci, totalul investiţiilor IFC în România a depăşit 2 miliarde de dolari (inclusiv împrumuturi sindicalizate). Rolul IFC este să dezvolte sectorul privat în economiile în curs de dezvoltare. În cele aproape şase decenii de la înfiinţare, IFC a devenit cel mai mare investitor multilateral din lume în companiile private de pe pieţele emergente. Rolul instituţiilor financiare internaţionale a crescut în contextul crizei financiare şi economice mondiale.

    Dar seiful diviziei de investiţii a Băncii Mondiale nu se deschide pentru orice proiect. Finanţările IFC vizează cu prioritate sectoarele care pot avea un impact benefic la nivelul economiei. Totodată, IFC nu se implică în proiecte mici, pentru că nu doreşte să intre în competiţie cu băncile, ci completează ceea ce poate oferi sistemul bancar, după cum a susţinut Mihăescu.

  • Livrările de ciment şi clincher ale Holcim în România au crescut cu 5,1% în primul trimestru

    Preţurile la ciment şi clincher au urcat totodată cu 6,6% în monedă locală, se spune în raport. Pe piaţa agregatelor, Holcim a înregistrat în România o scădere de 16,3% a livrărilor, însă preţurile au afişat o creştere de 39,1%.

    Producătorii de ciment şi alte materiale de construcţii Lafarge (Franţa) şi Holcim (Elveţia) au anunţat recent că vor fuziona, într-o tranzacţie efectuată prin schimb de acţiuni în urma căreia va rezulta cel mai mare jucător de profil la nivel global, cu afaceri anuale estimate la 44 miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AVIONUL DISPĂRUT: Malaysia va publica un raport de anchetă privind zborul MH370

     “Am cerut unei echipe de experţi să studieze acest raport şi probabil că va fi publicat săptămâna viitoare”, a declarat premierul într-un interviu pentru CNN, difuzat joi.

    Guvernul malaysian nu a dezvăluit nimic, până în prezent, din ancheta pe care a efectuat-o asupra dispariţiei zborului MH370 pe 8 martie, care rămâne în continuare fără explicaţie.

    Avionul avea 239 de persoane la bord, malaysieni şi chinezi, în principal, şi efectua o legătură pe ruta Kuala Lumpur-Beijing.

    După ce şi-a schimbat ruta în direcţia opusă dintr-un motiv necunoscut, la o oră de la decolare, MH370 s-ar fi prăbuşit în sudul Oceanului Indian, la aproximativ 1.600 de kilometri nord-vest de Perth, un oraş situat pe coasta de vest a Australiei, potrivit unor date prin satelit.

    În pofida unor operaţiuni uriaşe de căutare, implicând avioane, nave şi un robot submarin, nu s-a găsit nicio urmă a avionului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro