BusinessMagazin

Tag: prezenta

  • A riscat toţi banii familiei pentru a vinde produse de care nu auzise nimeni. Acum e milionar

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.

  • Următorul film al lui Martin Scorsese va fi “The Devil in the White City” cu Leonardo DiCaprio

    Următorul film al regizorului Martin Scorsese va fi “The Devil in the White City”, un proiect al studiourilor Paramount, în care starul hollywoodian Leonardo DiCaprio va interpreta rolul unui criminal în serie, informează The Independent.

    Martin Scorsese jonglează în prezent cu mai multe proiecte diferite în acelaşi timp, printre care un film biografic despre Frank Sinatra, un film biografic despre Evel Knievel, şi drama “The Irishman” cu Robert De Niro şi Al Pacino.

    Totuşi, următoarea prioritate pare să fie o adaptare a romanului din 2003 semnat Erik Larson, intitulat “The Devil in the White City” cu Leonardo DiCaprio în rol principal. Romanul împleteşte adevărata poveste a Târgului şi Expoziţiei Mondiale din Chicago, în 1893, şi povestea criminalul în serie viclean, care a folosit prilejul oferit de târg pentru a-şi atrage victimele în cursă. DiCaprio va juca rolul criminalul în serie, Dr. H. H. Holmes, un medic carismatic şi criminal în serie, care a ucis aproximativ 200 de oameni, potrivit relatărilor.

    Acest proiect cinematografie, aflat în preproducţie de peste un deceniu, îi va reuni pe DiCaprio şi Scorsese la peste trei ani după încheierea filmărilor de la “Lupul de pe Wall Street”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa centralelor în condensaţie a crescut în ultimul an cu aproximativ 80%

    Datorită normativului european ErP din 2015, piaţa centralelor în condensaţie a crescut în ultimul an cu aproximativ 80%. În primele 10 luni din 2016, Viessmann a vândut peste 20.000 mii de centrale termice în condensaţie, modelul cel mai bine vândut fiind centrala murală Vitodens 050-W.

    “2016 a însemnat un an bun în ceea ce priveşte centralele de apartament în condensaţie, vânzările Viessmann s-au dublat pe acest segment. Asta înseamnă că numai în acest an compania Viessmann a reuşit să vândă peste 20.000 centrale în condensaţie, păstrându-şi cifra de afaceri din 2015 pentru aceeaşi perioadă în ciuda stopării importurilor de centrale termice convenţionale. Cea mai bine vândută centrală Viessmann este acum Vitodens 050-W”, declară Valentin Nan, marketing Viessmann România.

    Viessmann lucrează în România cu peste 1000 de parteneri autorizaţi cu care acoperă întreg teritoriul ţării.Viessmann numără în prezent peste 11.600 de salariaţi, fiind unul dintre principalii producători de echipamente de încălzire la nivel mondial ce deţine în Europa cea mai bine vândută marcă de cazane de pardoseală. În România, Grupul Viessmann este prezent încă din 1998 cu reprezentanţă proprie ce numără la ora actuală peste 60 de angajaţi.
     

  • Avertismentul făcut de guvernatorul unei dintre cele mai importante bănci din lume: peste 15 milioane de locuri de muncă vor dispărea

    Mark Carney, Guvernatorul Băncii Angliei, a avertizat recent că peste 15 milioane de britanici ar putea rămâne fără slujbă ca urmare a unui proces tot mai accentuat de automatizare. Astfel, spune Carney, meserii precum cea de contabil ar putea dispărea complet în viitor, activităţile fiind derulate de către roboţi.

    “Provocarea fundamentală, pe lângă beneficiile evidente, este că fiecare revoluţie tehnologică distruge slujbe şi vieţi – prin urmare identităţi – cu mult înainte de a crea unele noi”, a spus Carney.

    Nu este primul avertisment în această direcţie: Forumul Economic Internaţional (WEF) a lansat la finele anului trecut, în vederea întâlnirii anuale de la Davos din ianuarie 2016, un studiu numit “Viitorul locurilor de muncă”, în cadrul căruia explică fenomenul de automatizare a posturilor. Mai exact, autorii documentului arată că până la finalul anului 2020 peste 7 milioane de locuri de muncă vor dispărea, sarcinile respective fiind preluate de roboţi şi maşini automate.

    Interesant este că femeile vor avea mai mult de suferit din această cauză. În primul rând, explică autorii studiului, roboţii vor prelua sarcini din administraţie, acestea fiind în prezent îndeplinite mai mult de femei.

    În al doilea rând, chiar dacă se estimează că alte 2 milioane de locuri de muncă vor fi create până în 2020, majoritatea acestora va fi în domenii precum programarea, arhictura sau ingineria, în care bărbaţii ocupă marea parte a forţei de muncă.

    În grupul de domenii numit STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică), raportul dintre femei angajate şi bărbaţi angajaţi este de 1 la 4. “Faptul că am identificat această problemă înseamnă o oportunitate unică de a rezolva diferenţele de gen din piaţa muncii”, a explicat Saadia Zahidi, reprezentant al WEF. “Dacă nu găsim o soluţie, este foarte probabil să ne confruntăm cu o inegalitate a veniturilor în întreaga societate.”

    Sunt roboţii pe punctul de a ne fura locurile de muncă? Este destinul muncitorilor umani să devină depăşiţi? Acest subiect este dezbătut de peste 100 de ani de economişti, care au creat chiar un termen special – Erezia Ludită – referindu-se la artizanii din ţesătoriile Angliei secolului XIX, care s-au opus utilajelor noi pentru că reduceau nevoia de mână de lucru. În prezent, o tendinţă la fel de înspăimântătoare apare. Aproape neobservată, puterea de calcul a computerelor creşte expo-nenţial şi accelerează eforturile de mecanizare a forţei de muncă, scrie Federico Pistono în comentariul “Roboţii îţi vor fura locul de muncă, dar e în regulă: Cum să supravieţuieşti colapsului economic şi să fii fericit”, pentru CNBC.

    Teoriile economice convenţionale sugerează că pentru fiecare loc de muncă eliminat de tehnologie apar noi locuri de muncă şi noi sectoare economice, situaţie care a fost confirmată de-a lungul timpului. Când oamenii au părăsit fermele, au început să lucreze în fabrici, iar când a început mecanizarea fabricilor, s-au dezvoltat serviciile.

    În prezent însă, şomajul tehnologic, termen folosit pentru a descrie Înlocuirea permanentă a muncii umane de către maŞini, ro-boţi şi algoritmi, pare tot mai real, iar rădăcinile se află în natura exponenţială a tehnologiei.

  • Noi percheziţii la Spitalul Marie Curie. La verificări ar fi prezent şi medicul Burnei

    Surse judiciare au declarat pentru agenţia de presă MEDIAFAX că procurorii fac noi verificări, miercuri dimineaţă, la Spitalul Marie Curie din Bucureşti, în spaţiile sigilate, dar rămase neverificate.

    La percheziţii a fost adus şi medicul Gheorghe Burnei, arestat la domiciliu, conform aceloraşi surse.

    Medicul ar fi mascat mita cerută de la părinţi în contracte de donaţii iar pe unii copii i-ar fi operat pentru afecţiuni inexistente în realitate, el şi familia sa primind chiar şi deplasări în străinătate de la firma care îi furniza proteze neomologate, se arată în referatul de arestare.

    În referatul prin care procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au cerut arestarea medicului Gheorghe Burnei se notează că în biroul acestuia de la spitalul Marie Curie au fost găsite, sâmbătă, şi ridicate sumele de 13.343 de lei, 5015 de euro şi 750 de dolari, bani ce ar fi fost primiţi de la părinţii copiilor operaţi, drept mită. Anchetatorii susţin că la dosar există numeroase declaraţii de martori, înregistrări ambientale dar şi înscrisuri care ar proba infracţiunile în cazul medicului. Aceştia descriu “modul de operare” şi vorbesc despre experimente făcute pe copii, despre copii care erau întorşi de la operaţii pentru a creea presiune iar astfel părinţii să plătească.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Banking şi cumpărături la un click distanţă

    ING Bank România a lansat ING Bazar, un serviciu care reuneşte oferte personalizate ale unor comercianţi relevanţi (supermarketuri, benzinării, farmacii, comercianţi cu amănuntul), carduri de fidelitate şi recompense pentru plăţile efectuate.

    ELEMENTUL DE NOUTATE:

    Primul produs de acest gen disponibil clienţilor din România.

    EFECTELE INOVAŢIEI:

    Procesul decurge astfel: clienţii fac cumpărături şi primesc bani înapoi, ceea ce, cu timpul, sedimentează relaţia cu banca, potrivit reprezentanţilor instituţiei financiare. Până în prezent, banca a dat clienţilor ING mai mult de 2,5 milioane de lei prin intermediul a 275.000 de tranzacţii prin ING Bazar. Pentru parteneri, ING Bazar înseamnă generare de business prin achiziţia unor clienţi noi, creşterea numărului de tranzacţii, oferte targetate pe profilurile de clienţi pe care îi au. De la lansare, banca a generat vânzări suplimentare în valoare de 12,2 milioane de euro pentru comercianţii înscrişi în ING Bazar.

    DESCRIEREA INOVAŢIEI:

    Pentru a beneficia de serviciu, clienţii trebuie să facă o plată cu cardul, online sau offline. ING Bazar este integrat în Home’Bank şi este disponibil atât în varianta pentru mobil cât şi pe desktop. Cardurile de fidelitate la diverşi comercianţi pot fi stocate în aplicaţia de mobil; în plus, aplicaţia generează oferte personalizate în funcţie de istoric şi opţiuni, prin urmare, mai relevante pentru clienţi. ING Bazar este un produs de bază nonbancar, ce răspunde unor nevoi nonbancare atât pentru clienţii de retail, cât şi celor corporate.Ideea produsului a fost trimisă către ING Group în 2014 şi a primit finanţare de la Innovation Fund, pentru a fi implementată.

    Implementarea a durat un an, iar partea de interfaţă la client, mai precis aplicaţia în sine, a fost dezvoltată cu o echipă in-house; back-end-ul a fost dezvoltat în colaborare cu un terţ. ING Bazar a fost lansat într-o fază restrânsă de pilot (12.000 de clienţi), în decembrie 2014, iar lansarea comercială a avut loc în aprilie 2015. În prezent, 45 de parteneri sunt înscrişi în program.

  • În citadela de coletărie

    În depozitul de la Köln, în Germania, angajaţilor UPS le trec prin mâini peste 600.000 de colete în fiecare noapte, iar depozitul are o suprafaţă cât 21 de terenuri de fotbal. Şi asta într-o noapte normală de lucru, nu în cele cuprinse în perioada care precede sărbătorile de iarnă sau promoţiile de Black Friday. Curieratul câştigă tot mai mult teren, odată cu înflorirea retailului online.

    Trăim într-o lume în care distanţa nu mai pare la fel de mare ca în trecut, iar viteza – cu care comunicăm, reacţionăm sau ne deplasăm – creşte tot mai mult. Cum obiceiurile de consum se schimbă, afacerile de comerţ din mediul virtual au bifat plusuri consistente în ultimii ani, iar expedierea de bunuri a fost unul dintre motoarele domeniului. Însă puţini se gândesc la numărul celor care lucrează pentru ca bunurile lor să ajungă la destinaţie la timp.

    La ora 23:00, zeci de tineri veneau la serviciu; nu este o tură de noapte, ci program obişnuit pentru 2.800 de oameni, care lucrează la centrul de logistic al UPS de la aeroportul din Köln, Germania. Între 23:00 şi 2:30, angajaţii UPS sortează şi procesează 190.000 de colete pe oră, care apoi sunt încărcate în avioane şi duse la destinaţie, peste tot în Europa, dar şi în Asia. Călătoria unui pachet prin acest labirint de benzi ce se întind pe sute de mii de metri pătraţi nu este simplă, dar ordinea este cuvântul de ordine, iar automatizarea are un cuvânt greu de spus; operaţiunile nu ar fi însă posibile fără intervenţia umană.

    UPS a fost fondată în 1907 în Seattle, SUA, şi a păşit peste ocean, în Europa, în 1976; a ales Germania de Vest, apoi a ajuns la Köln în 1985, când a inaugurat serviciul internaţional de curierat aerian. Între 1987 şi 1995 firma americană a achiziţionat şi integrat 16 reţele de curierat locale din Germania. Între timp, aeroportul german a devenit un hub central pentru operaţiunile gigantului de pe piaţa de curierat, care şi-a extins în mai multe rânduri operaţiunile din Köln. Ultima extindere având loc în 2014, iar în momentul de faţă suprafaţa centrului UPS din aeroportul Köln se întinde pe o suprafaţă echivalentă cu 21 de terenuri de fotbal (105.500 mp), operează 300 de camioane şi dube şi 39 de avioane, dintre care 19 sunt proprii şi 20 închiriate.

    Am văzut operaţiunile firmei de logistică într-o zi obişnuită, iar coletele vâjâiau frenetic dintr-o parte în alta, pretutindeni era zgomot produs de maşinăriile ce alimentau mişcarea pachetelor. Reprezentanţii companiei ne-au asigurat că în timpul perioadei de cumpărături de Black Friday şi de sărbători volumul de muncă este şi mai mare, motiv pentru care şi angajează mai mulţi oameni; în astfel de perioade, chiar echipele de management sunt prezente pe liniile de sortare. „În asemenea perioade, toată lumea e «all hands on deck» (n.r. – toată lumea participă), având în vedere că mulţi din management şi-au început cariera în companie de la liniile de sortare”, spune unul dintre reprezentanţii UPS în timpul turului de prezentare a centrului logistic. Mare parte a angajaţilor sunt studenţi, care caută un venit în plus fără a fi nevoiţi să renunţe la şcoală. „Sunt foarte mulţi tineri aici, studenţi care pot să lucreze fără să fie nevoiţi să plece de la orele de la facultate. Îmi place mult colectivul aici, e foarte energic”, povestea o tânără al cărei job era să se ocupe de transportarea corectă a coletelor.

    Pachetele ce se plimbă pe benzi sunt scanate de mai multe ori, pentru a fi determinată destinaţia finală, apoi sunt plasate în cutii uriaşe ce sunt prinse prin nişte cleşti de podeaua avionului. În cazul transporturilor mici, coletele sunt încărcate direct în avion, cum este şi cazul avionului ce transportă marfă din şi spre România.

    Prezent pe piaţa din România din 1990, UPS operează în mod direct începând cu 2008; centrele sale de pe plan local se conectează la reţeaua globală UPS prin intermediul zborurilor zilnice dedicate de pe aeroporturile Otopeni, Timişoara şi Cluj-Napoca. UPS România are aproximativ 140 de angajaţi şi o flotă compusă din 100 de autovehicule; în prezent, filiala din România este condusă de Jim Kearney, care a fost numit în funcţie în luna martie a acestui an. El a preluat poziţia din România după ce fostul country director, Tim Helsen, a fost promovat pe aceeaşi funcţie la filiala din Olanda. Odată cu preluarea conducerii afacerilor UPS din România, Jim Kearney a devenit şi country manager pentru Ungaria şi Grecia. El şi-a construit cariera în cadrul grupului lucrând la UPS încă din 1989, când a fost funcţionar administrativ în cadrul departamentului financiar-contabil al UPS din Marea Britanie.

    Întrebat de ce a deschis cel mai recent sediul al UPS în România la Cluj, având în vedere că aveau un birou deja la Timişoara, Jim Kearney a argumentat această decizie prin faptul că în regiunea Centru-Nord a României activează multinaţionale şi companii mici în sectoare precum auto, confecţii şi producţie industrială. „Suntem interesaţi să ne creştem afacerea în aceste industrii”, spune executivul irlandez, care explică şi că noul hub permite ca angajaţii UPS să poată face livrări sau ridicări de colete sau mărfuri pe o perioadă mai lungă de timp în cursul zilei. Aspect important mai cu seamă în ce priveşte activitatea multinaţionalelor şi IMM-urilor care activează în industriile menţionate „şi care vor să se extindă pe pieţele internaţionale”, adaugă Jim Kearney. Tot el mai spune că România este o piaţă importantă pentru UPS şi că „strategia şi planurile noastre de aici nu diferă de cele din restul Europei. Intenţionăm să dezvoltăm afacerea pe toate segmentele – colete, expediţii mărfuri şi logistică contractuală. Volumul de exporturi al UPS din Europa a crescut cu peste 5%, faţă de 2015. Operaţiunile din România au contribuit la aceste rezultate”. Compania americană a înregistrat în 2015 venituri de 58,4 miliarde de dolari la nivel global, dintre care o bună parte vin de pe continentul european, care este a doua piaţă ca importanţă pentru americani, după SUA. Motiv pentru care UPS intenţionează să investească 2 miliarde de dolari în infrastructura europeană în perioada 2014-2019.

    Cel mai mare centru UPS din România este cel din Otopeni, cu o suprafaţă de 1.300 mp, din care cea mai mare parte este alocată depozitării şi operaţiunilor de sortare. „În viitor, dorim să creştem afacerea pe toate segmentele şi să profităm de oportunităţile oferite de dezvoltarea comerţului online, IMM‑urilor şi pieţelor în curs de dezvoltare şi, de asemenea, să creştem reţeaua globală UPS Access Point an de an”, declară Jim Kearney, care spune că serviciile de curierat oferă companiilor din România un acces mai flexibil la alte pieţe europene.

    În România UPS operează prin două entităţi juridice, UPS România şi UPS SCS România, cu afaceri cumulate de 185,5 milioane lei în 2015, cu 14% mai mari decât în 2014, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Piaţa de curierat din România, în care lider este compania românească Fan Courier, este în creştere, fiind estimată de unii jucători din piaţă la 400 milioane de euro în 2016.

  • Giganţii industriei auto se unesc pentru a pune la punct infrastructura necesară maşinilor electrice

    BMW Group, Daimler AG, Ford Motor Company şi Volkswagen Group cu Audi şi Porsche au semnat un Memorandum de Înţelegere pentru a crea cea mai puternică reţea de încărcare din Europa. Obiectivul este construirea rapidă a unui număr mare de staţii de încărcare pentru a permite călătorii pe distanţe lungi pentru conducătorii de automobile electrice (BEV).

    Staţiile de încărcare ultra-rapide şi de mare putere vor avea până la 350kW, fiind mult mai rapide decât cea mai puternică staţie de încărcare din prezent. Conform planului, construcţia staţiilor va începe în 2017. Ţinta este construirea a aproximativ 400 de astfel de puncte de încărcare în Europa. Până în 2020, clienţii vor avea acces la sute de puncte de încărcare de mare putere. Scopul este de a permite călătoriile pe distanţe lungi cu ajutorul reţelei deschise de staţii de încărcare plasate de-a lungul autostrăzilor şi arterelor importante, ceea ce nu a fost posibil pentru majoritatea conducătorilor de automobile electrice (BEV) până în prezent. Această soluţie ar urma să permită sistemului de încărcare cu energie electrică să devină la fel de simplu ca alimentarea cu combustibil de la benzinăriile clasice.

    Reţeaua se va baza pe tehnologia standard Combined Charging System (CCS). Infrastructura de încărcare planificată se extinde de la standardul tehnic existent de încărcare pentru curent continuu şi alternativ către următorul nivel al capacităţii de încărcare rapidă cu curent continuu, de până la 350 kW. Maşinile electrice care sunt compatibile cu puterea maximă a staţiilor de încărcare se pot reîncărca, indiferent de marcă, în mult mai puţin timp decât în prezent. Reţeaua este proiectată pentru a deservi toate automobilele echipate cu CCS, facilitând astfel adoptarea maşinilor electrice (BEV) în Europa.  

    „Există doi factori decisivi pentru noi: încărcarea foarte rapidă şi poziţionarea corectă a staţiilor de încărcare”, a declarat Oliver Blume, Chairman of the Executive Board la Porsche AG. „Împreună, aceşti doi factori ne permit să călătorim cu maşinile alimentate electric la fel cum călătorim cu maşinile convenţionale cu combustie. În calitate de constructor auto, ne implicăm activ în modelarea viitorului nostru, nu numai prin construirea automobilelor integral electrice, ci şi prin construirea infrastructurii necesare”.

    În timp ce partenerii fondatori – BMW Group, Daimler AG, Ford Motor Company şi Volkswagen Group – vor fi parteneri cu drepturi egale, şi alţi producători de automobile vor fi încurajaţi să participe la reţea pentru a ajuta la stabilirea unor soluţii de încărcare confortabile pentru proprietarii maşinilor electrice (BEV). Societatea mixtă este deschisă şi la colaborări cu parteneri regionali.

    Înfiinţarea societăţii mixte este condiţionată de implementarea acordurilor finale şi de reglementările cu privire la fuziuni din diferite jurisdicţii.
     

  • Ce salariu câştigă o stewardesă şi ce beneficii are

    Dintre cei 5.000-6.000 de candidaţi prezenţi la cele 15 sesiuni de interviuri de recrutare organizate anul acesta de companiile aeriene din Orient, precum Emirates, Qatar Airways sau Oman Air, doar 150 au fost aleşi, a spus la ZF Live Cristina Toader, fostă stewardesă.

    „Când pleci în Orient trebuie să ştii foarte bine la ce să te aştepţi, în exterior pare un job glamour, cosmopolit, stai la hoteluri, vezi toată lumea. Am stat în locuri în care stăteau Madonna sau Prince, am văzut peste 80 de ţări, însă când avionul este cu uşile închise nu mai este atât de uşor. Înăuntru pasagerul este cel mai important, se acumulează oboseală foarte mare, pasagerii nu sunt cei mai drăguţi întotdeauna”, a spus Cristina Toader, care este în prezent trainer în cadrul cursului „Cum ajungi stewardesă?”, prin intermediul căruia a pregătit 300 de candidaţi care doresc să devină însoţitori de zbor să treacă de interviurile de recrutare ale companiilor aeriene. Preţul unui curs este de 300 de lei şi durează o zi.

    Cristina Toader are o experienţă de trei ani şi jumătate ca stewardesă la Wizz Air şi Emirates şi peste 3.500 de ore de zbor, însă a decis să vină în România şi să rămână aici.  Din ce în ce mai mulţi tineri îşi doresc să devină însoţitori de zbor, iar accesibilitatea pentru acest job a crescut odată cu extinderea companiilor aeriene, mai ales pentru că unele dintre acestea asigură trainingul gratuit.

    La Emirates, o stewardesă poate câştiga un salariu de 2.000-2.500 de euro net pe lună. Salariul de bază este de 1.000 de euro, la care se adaugă orele de zbor şi diurnele, în funcţie de destinaţii, iar astfel poate ajunge la 2.500 de euro. 

    Citiţi povestea completă a româncei pe www.zf.ro

  • Japonia şi Coreea de Sud, acord privind împărtăşirea de informaţii secrete despre Coreea de Nord

    Japonia şi Coreea de Sud au semnat, miercuri, un acord care prevede împărtăşirea de informaţii secrete privind activităţile balistice şi nucleare ale Coreei de Nord, în pofida protestelor din partea partidelor de opoziţie şi activiştilor din Seul, relatează France 24 şi Le Figaro.

    Ministerul sud-coreean al Apărării a anunţat că acordul este “necesar” în contextul intensificării ameninţărilor militare din partea Phenianului, care a efectuat anul acesta două teste nucleare şi a lansat peste 20 de rachete balistice.

    “Este gata să efectueze noi teste nucleare şi să lanseze rachete oricând”, a anunţat ministerul, făcând referire la Coreea de Nord.

    “Din moment ce acum ne putem folosi de capacitatea Japoniei în materie de informaţii secrete pentru a face faţă efectiv ameninţărilor nord-coreene tot mai mari în ceea ce priveşte testele nucleare şi cele cu rachete, acest lucru va spori interesele noastre privind securitatea”.

    Seul şi Tokyo se folosesc în prezent de intermedierea Washingtonului pentru împărtăşirea de informaţii secrete privind activităţile militare ale Phenianului, în baza unui acord semnat în 2014.