BusinessMagazin

Tag: Plan

  • Legea falimentului personal are puţine şanse de a intra în vigoare la 1 ianuarie 2017

    Legea privind insolvenţa persoanelor fizice a fost adoptată de Parlament în luna mai 2015, însă specialiştii susţin că sunt puţine şanse ca aceasta să intre în vigoare la 1 ianuarie 2017 an şi că în rectificarea bugetară nu au fost alocaţi bani pentru punerea acesteia în practică.

    “La ultima rectificare bugetară nu am văzut nici un efort pentru alocarea sumelor necesare punerii în practică a Legii privind insolvenţa persoanelor fizice. Este greu de crezut că aceasta va intra în vigoare la începutul anului viitor, aşa cum era prevăzut. Şi chiar dacă ar intra în vigoare, nu va fi curând funcţională”, a declarat, miercuri, avocatul Gheorghe Piperea la conferinţa “Falimentul personal, între avantaje şi dezavantaje”. Acesta a arătat că reglementările vizează persoanele cu venit mic sau fără venituri şi care au datorii în valoare totală de aproximativ 12.000 de lei, pe care nu le mai pot rambursa.

    Potrivit actului normativ, românii care au datorii vor avea posibilitatea să-şi declare falimentul personal. Aceştia vor beneficia de două proceduri: una administrativă, care prevede că, în faţa unei comisii de insolvenţă, îşi vor putea face un plan de reeşalonare a datoriilor pe 5 ani, şi o procedură de lichidare în faţa instanţelor de judecată.

    Legea se adresează persoanelor fizice de bună-credinţă, cu datorii la furnizorii de utilităţi, bănci sau la întreţinere, şi nu dintr-o afacere ce are ca scop generarea de profit. Starea de insolvenţă poate fi luată în considerare dacă termenul de plată a datoriilor a fost depăşit cu mai mult de 90 de zile. Dacă situaţia finan­ciară a datornicului nu este iremediabil compromisă, se poate cere Comisiei de insolvenţă des­chiderea insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, ca­re este o procedură administra­tivă şi nu judiciară. În acest caz, cuantumul minim al datoriilor tre­buie să totalizeze 15 salarii mi­nime pe economie. Durata de executare a planului este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 1 an. Insolvenţa prin lichidare de active poate fi solicitată de către datornic, în mod direct, în cazul în care “situaţia sa financiară este iremediabil compromisă“. Legea prevede şi o procedură simplificată pentru insolvenţa per­sonală care poate fi accesată de o persoană fizică insolventă, dacă suma totală a datoriilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau ve­nituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.

    “Legea prevede o perioadă ce poate ajunge până la zece ani pentru descărcarea datoriei. Adică debitorul, care nu mai are resurse financiare, se poate descărca de datorie într-un termen mai lung decât este reabilitat un tâlhar în Penal. De ce? Fiindcă atât sistemul bancar, cât şi FMI s-au opus timp de cinci ani introducerii acestei legi, iar în final au reuşit să obţină acest termen de cinci ani. Sunt circa 800.000 de debitori în această situaţie”, a afirmat Piperea.

    Avocatul a arătat care sunt punctele slabe ale acestei legi: “Se prevede că, dacă în ultimii doi ani ai fost dat afară din vina ta de la serviciu nu te poţi pune sub protecţia legii. Însă poţi fi dat abuziv afară din serviciu, iar acest lucru îl dovedeşti în instanţă. Un proces durează, în medie, patru ani. O altă verigă slabă este cea legată de obligativitatea de a dovedi că ai făcut eforturi susţinute ca să-ţi găseşti de lucru. Sunt persoane care au trecut de 40 de ani şi care deşi fac eforturi nu-şi mai găsesc un loc de muncă”.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 21 noiembrie 2016

    COVER STORY: Povestea brandurilor româneşti din vin

    Domeniul vinurilor constituie un studiu de caz special. Pe de o parte este un domeniu cu o îndelungată tradiţie, dar sunt şi afaceri noi, care înfloresc, cu investitori deopotrivă români şi străini. Nu mai puţin de 250 de crame funcţionează acum în România, ţară aflată pe locul şase în topul european al producătorilor de vin şi pe locul 12 la nivel mondial.

    STRATEGIE: Cum protejezi drepturile de autor când conţinutul e gratis?

    IDEI DE AFACERI: Povestea finanţistului pasionat de modă
     

    RETAIL: Paşii de expansiune ai Otter: Cluj, Braşov şi… Cehia

    SPECIAL: Povestea miliardarului chinez care vrea să cumpere Hollywoodul
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Chiar dacă românii fac mai puţin sport decât majoritatea europenilor, piaţa de fitness s-a dublat în ultimii 3 ani

    Plusuri anuale de 20-25% este ritmul de creştere pe care îl evaluează World Class pentru întreaga piaţă, referindu-se la segmentul de servicii fitness. Aşteptările continuă curba de creştere abruptă din ultimii ani: din 2012 până în 2015, piaţa s-a dublat. Şi pe baza acestor aşteptări şi-a construit şi planul de atac asupra pieţei, mărind reţeaua anul acesta cu 13 cluburi. Cu o cotă de piaţă pe care o estimează la 30%, World Class România va încheia 2016 cu un plus de 45% faţă de rezultatele de anul trecut şi mizează tot pe extindere.

    Dacă în urmă cu câţiva ani un abonament la un centru de fitness era încadrat în plaja de servicii premium din pachetele salariale, un apetit tot mai mare au acum şi clienţii cu venituri medii.

    Veniturile mai mari sunt unul dintre principalele motoare de creştere ale afacerilor cu servicii de fitness, iar interesul sporit pentru sport se regăseşte în rândul tot mai multor români, din toate categoriile de vârstă, declară Irina Roşu, partner, executive director şi CFO al World Class România. Cu toate acestea, doar 4-5% dintre români sunt adepţi ai practicării fitnessului; spre comparaţie, interesul pentru sălile de profil este mai mare în alte ţări: 10% în Spania, 12-13% în ţările din vestul Europei sau 15-20% în ţările scandinave. În România valoarea pieţei de fitness per capita a crescut în ultimii ani, de la 5,1 euro în 2012 la 11 euro în 2015. Cu toate acestea, însă, pe o piaţă estimată la 223 de milioane de euro în 2015, aproape două treimi (61%) din populaţie nu practică sport, iar 18% fac mişcare foarte rar. „Piaţa de fitness din România creşte, în medie, cu 25% anual, chiar dacă tot acelaşi procentaj rămâne nefiscalizat, constituind piaţa gri. Numărul centrelor de sport este în creştere, chiar dacă doar 6% din totalul populaţiei practică sport. Suntem la coada Europei, un procentaj mai scăzut fiind înregistrat de Cehia şi Polonia, ambele cu 5%, şi respectiv Bulgaria, cu doar 2%”, spune Andrei Creţu, cofondator al Benefit Seven şi deţinătorul 7card – concept de carduri unice cu acces concomitent la mai multe săli de sport şi wellness.

    Reprezentanta World Class are însă aşteptări optimiste pentru viitor, referindu-se la un ritm de creştere a pieţei cu circa 20-25% pe an; iar în această ecuaţie World Class ar deţine un rol crucial, conform spuselor sale, deoarece reţeaua deţine circa 30% cotă de piaţă (conform estimărilor interne ale companiei) şi se aşteaptă la o cifră de afaceri de 20 de milioane de euro până la sfârşitul acestui an. Reţeaua operează 31 de centre de fitness la nivel naţional, în cadrul cărora circa 45.000 de membri au acces la aproximativ 60.000 de şedinţe derulate anual pentru adulţi şi copii; compania are 425 de antrenori certificaţi internaţional. Divizia locală a operatorului de fitness deţine 20 de centre în Bucureşti, trei în Cluj-Napoca şi câte unul în Timişoara, Constanţa, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău, Cluj şi Otopeni.

    În prima parte a anului, grupul a achiziţionat competitorul principal, Club Sport Fitness Moving, ce a adus în portofoliu nouă cluburi cu acoperire în toată ţara: Bucureşti, Ploieşti, Piteşti, Craiova, Iaşi, Bacău şi Cluj. A urmat dezvoltarea organică a trei noi cluburi: două în Bucureşti (World Class Militari, World Class ParkLake) şi un club în Constanţa. „Acestea, împreună cu modernizările din alte nouă cluburi ale reţelei de centre de fitness, au însemnat un efort investiţional de peste 5 milioane de euro”, spune Irina Roşu, care nu face referire şi la valoarea achiziţiei. Reţeaua a bifat planurile creionate la finalul anului trecut, când era vizată deschiderea altor 13 spaţii în 2016, pe lângă cele 18 pe care le opera la finalul anului trecut.

  • BAT investeşte 100 milioane de euro în fabrica de la Ploieşti în următorii cinci ani şi mută producţia de capsule neopods din Marea Britanie pe plan local

    British American Tobacco Romania, cel mai important jucător din industria tutunului din România, a anunţat marţi, o investiţie de 1 miliard de euro în operaţiunile companiei de pe plan local.

    Compania britanică are pe plan local o fabrică la Ploieşti, un centru de servicii (call center), unde lucrează în jur de 700 de oameni şi deservesc activităţile companiei pe plan global, şi divizia comercială, care vinde produsele companiei pe piaţa românească. Investiţia de 1 miliard va merge către cele trei entităţi de-a lungul anilor. Concret BAT va investi 100 milioane de euro în fabrica din Ploieşti în următorii cinci ani, urmând să devină a doua ca importanţă din Europa la nivel de grup.

    Mai mult, compania va muta producţia de capsule de nouă generaţie „neopods” pentru ţigara electronică  „glo Ifuse” din Marea Britanie la fabrica din Ploieşti, mărinduse în acelaşi timp şi producţia. Francisco Toso, directorul general al fabricii British American Tobacco din Ploieşti, a declarat că investiţia de 100 de milioane de euro va creşte producţia totală a fabricii (ţigări tradiţionale + tigări electronice) cu 20%. Odată cu această investiţie, compania a anunţat că va crea 100 de noi locuri de muncă la fabrica din Ploieşti.

    „România este un mediu favorabil investiţiilor, cu oameni bine pregătiţi şi cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană în 2016, creştere la care suntem mândri că am putut contribui şi noi. Drept urmare, dorim să continuăm impactul pozitiv pe care îl avem în economia locală prin angajamentul nostru pe termen lung, inclusiv în securizarea celor peste 2.000 de locuri de muncă din întreaga ţară şi crearea altora în următorii ani”, a declarat Gemma Webb, director general British American Tobacco

    British American Tabacoo a avut afaceri de 1.656 de milioane de euro în 2015 pe plan local, în creştere cu 6% faţă de 2014, şi un profit de 98 de milioane de euro, faţă de 80 de milioane în 2014.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 14 noiembrie 2016

    COVER STORY: Laboratul medical al HR-ului

    Există o personalitate dezirabilă sau indezirabilă pentru un post? Ce rol joacă personalitatea angajaţilor în ecuaţia care are drept rezultat profitul firmei? Sunt întrebările la care răspunde Andrei Ion, directorul companiei de talent management care reprezintă în România organizaţia internaţională CEB/SHL Talent Measurement.

    ANALIZĂ: Independenţa artiştilor-antreprenori din teatru

    SPECIAL: Cel de-al 45-lea preşedinte

    STRATEGIE: Un business cu multe exerciţii fizice

    ANTREPRENORIAT: Online-ul, umăr la umăr cu Lipscanii

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • Legumele şi fructele urâte, în prim-plan

    Dominaţia fructelor şi legumelor conforme în magazine nu este încă ameninţată, dar şi cele nu la fel de aspectuoase încep să atragă cumpărători şi nu neapărat pentru că ar fi mai ieftine, scrie Wall Street Journal.

    După ce multă vreme fructele şi legumele mai puţin arătoase au fost ţinute departe de consumatorii din vest, ele ajungând în suc, conserve sau în hrana animalelor, ori forţând fermierii să găsească soluţii ingenioase, aşa cum a fost cea de tăiere şi aranjare a morcovilor urâţi pentru a crea morcovi micuţi vânduţi ca atare, preocuparea din ultimii ani pentru limitarea risipei alimentare a dus la încercarea de a convinge publicul să cumpere şi astfel de produse.

    Se caută aşadar mere urâţele, chiar şi cele bătute de grindină, morcovi cu două sau trei vârfuri, cartofi sau roşii cu forme ciudate ori prune cu „nas“ şi nu numai, ele ajungând în diverse reţele de magazine şi apărând chiar şi companii dedicate găsirii fructelor şi legumelor cu defecte care să ajungă apoi la vânzare, cum ar fi Imperfect Produce.

    Pentru promovarea acestora se folosesc fotomodele sau tot felul de nume amuzante, ori reţele de socializare online, pe care utilizatorii care vor să atragă atenţia asupra faptului că fructele şi legumele mai puţin aspectuoase sunt bune de mâncat postează imagini cu defecte interesante cum ar fi mere îngemănate, dovleci cu pete care seamănă a ochelari ori roşii cu „urechiuşe“.
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 7 noiembrie 2016

    COVER STORY: Un business cu volum

    Klaus Reisenauer a plecat din România în 1982 şi s-a întors 20 de ani mai târziu pentru a demara o afacere în construcţii, strâns legată de dezvoltarea Kaufland pe plan local. Criza financiară a adus însă momente dramatice în domeniul în care activa, aşa că a decis să încerce un business pe un un alt segment. Alături de Cristina Fleacă, a mizat pe dezvoltarea pieţei de produse profesionale pentru îngrijirea părului.

     

    EVENIMENT: Gala CEO Awards 2016

    RETAIL: Ofensiva IKEA pentru România şi întreaga regiune

    ANTREPRENORIAT: Acronim de ţinut minte

    TEHNOLOGIE: Adaptarea la noua realitate digitală

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

     

  • IKEA deschide încă patru magazine în România. Unde se vor afla acestea

    „Ne bucurăm să vedem progresul planurilor de expansiune, rezultat al eforturilor colegilor din echipa de Property & Expansion. Ne aflăm pe drumul cel bun cu planul pentru deschiderea celui de-al doilea magazin, aproape de obţinerea Planului Urbanistic Zonal – pe 8 noiembrie se va încheia termenul pentru dezbaterea publică finală pentru PUZ – iar apoi putem aplica pentru autorizaţia de construcţie, care ne va conduce către o dată de deschidere sigură. În acest moment, putem estima că vom deschide cel de-al doilea magazin la finalul anului 2018”, a declarat Stefan Vanoverbeke, country retail manager al IKEA pentru Europa de Sud-Est.  Potrivit lui, noul magazin IKEA, situat pe bulevardul Theodor Pallady, va fi magazinul fanion al companiei în regiune, iar investitia in acesta va ajunge la circa 80 de milioane de euro.

    Mai mult, Timişoara, Braşov şi Cluj sunt următoarele trei oraşe în care deschiderea de noi magazine în România este o prioritate pentru IKEA South Europe. ”Echipa de Property & Expansion se află în proces de prospectare de terenuri care să îndeplinească parametrii necesari pentru un magazin nou, precum: acces la mijloace de transport în comun şi o bună infrastructură de drumuri, suprafaţa terenului şi o localizare bună, aproape de oraş”, a adăugat Vanoverbeke.

    Pe termen lung, organizaţia regională IKEA South East Europe se apropie de îndeplinirea planurilor de expansiune de a atinge 13 magazine în Croaţia, România, Serbia şi Slovenia până în 2025, a mai spus Stefan Vanoverbeke.

     

     

  • IKEA deschide încă patru magazine în România. Unde se vor afla acestea

    „Ne bucurăm să vedem progresul planurilor de expansiune, rezultat al eforturilor colegilor din echipa de Property & Expansion. Ne aflăm pe drumul cel bun cu planul pentru deschiderea celui de-al doilea magazin, aproape de obţinerea Planului Urbanistic Zonal – pe 8 noiembrie se va încheia termenul pentru dezbaterea publică finală pentru PUZ – iar apoi putem aplica pentru autorizaţia de construcţie, care ne va conduce către o dată de deschidere sigură. În acest moment, putem estima că vom deschide cel de-al doilea magazin la finalul anului 2018”, a declarat Stefan Vanoverbeke, country retail manager al IKEA pentru Europa de Sud-Est.  Potrivit lui, noul magazin IKEA, situat pe bulevardul Theodor Pallady, va fi magazinul fanion al companiei în regiune, iar investitia in acesta va ajunge la circa 80 de milioane de euro.

    Mai mult, Timişoara, Braşov şi Cluj sunt următoarele trei oraşe în care deschiderea de noi magazine în România este o prioritate pentru IKEA South Europe. ”Echipa de Property & Expansion se află în proces de prospectare de terenuri care să îndeplinească parametrii necesari pentru un magazin nou, precum: acces la mijloace de transport în comun şi o bună infrastructură de drumuri, suprafaţa terenului şi o localizare bună, aproape de oraş”, a adăugat Vanoverbeke.

    Pe termen lung, organizaţia regională IKEA South East Europe se apropie de îndeplinirea planurilor de expansiune de a atinge 13 magazine în Croaţia, România, Serbia şi Slovenia până în 2025, a mai spus Stefan Vanoverbeke.

     

     

  • Elon Musk a făcut public planul său de colonizare a planetei Marte. Coloniştii trebuie să fie ”pregătiţi să moară”

    Elon Musk, directorul general al SpaceX, companie care se ocupă cu realizarea vehiculelor pentru transport în spaţiul cosmic, îşi doreşte să trimită un număr de 1.000.000 de persoane către Marte în cazul în care apocalipsa ar lovi pământul.

    Această companie şi-a exprimat dorinţa de a coloniza planeta Marte, oferind şi soluţii. O colonizare a planetei Marte are nevoie de doar 40.000 de voluntari pentru ca baza acesteia să fie creată.

    Vezi aici planul lui Elon Musk de colonizare a planetei Marte. De ce coloniştii trebuie să fie ”pregătiţi să moară”