BusinessMagazin

Tag: petrol

  • Surpriză: Italia are şansa să devină ar treilea mare producător de petrol al Europei. “E un zăcământ gigant, potenţialul este uriaş”

     Basilicata, o provincie muntoasă şi puţin populată din arcul cizmei italiene, are rezerve de ţiţei de peste 1 miliard de barili, iar grupul italian Eni şi Total din Franţa intenţionează să dubleze cantitatea extrasă în regiune şi să majoreze producţia de petrol a Italiei la aproape 200.000 de barili pe zi, relatează Bloomberg.

    Italia ar deveni astfel al treilea mare producător de petrol din Europa, după Marea Britanie şi Norvegia.

    De la începerea producţiei în anii ’90, dezvoltarea exploatărilor din Basilicata a fost împiedicată de campanii ecologiste şi birocraţie, dar aceste impedimente sunt eliminate întrucât prioritatea guvernului este relansarea economiei aflată în scădere în ultimele şase trimestre, potrivit analiştilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Posibilă manipulare a preţurilor pe piaţa petrolului. UE cercetează mai multe companii

     Royal Dutch Shell, BP, Statoil şi Platts, companie a grupului McGraw Hill Financial specializată în furnizarea de date privind sectorul petrolier, au informat că sunt investigate, după ce Comisia Europeană a derulat raiduri în trei ţări în căutarea de dovezi, potrivit Bloomberg.

    Manipularea cotaţiilor pe piaţa energiei poate cauza creşteri ale costurilor de producţie şi preţurilor la consumatori pentru toate bunurile şi serviciile.

    Ancheta, care vizează produse din petrol şi biocombustibili, subliniază lipsa de transparenţă a pieţei petroliere, notează Bloomberg. În ultimul an, autorităţile de reglementare din diverse regini ale lumii au derulat anchete similare în alte sectoare, precum cel bancar, pentru manipularea indicelui LIBOR. Royal Bank of Scotland, UBS şi Barclays au primit amenzi de circa 2,5 miliarde de dolari, iar alte firme sunt încă investigate în ancheta LIBOR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • MOL nu va încheia un acord cu NIS privind explorarea şi producţia de petrol în România

     “Grupul MOL este hotărât să îşi continue strategia de dezvoltare pe termen lung în România, atât pe sectorul de upstream, cât şi în downstream (rafinare, distribuţie şi marketing – n.r.). În acest context, grupul MOL doreşte să clarifice că nu intenţionează să încheie niciun angajament cu NIS pentru activităţile de explorare şi producţie în România”, au afirmat reprezentanţii MOL.

    Directorul general al companiei sârbe, Kiril Kravchenko, a declarat la începutul lunii mai, pentru revista ungară Figyelo, că NIS şi MOL ar avea intenţia să înfiinţeze o companie mixtă în România pentru activităţi upstream (explorare şi producţie).

    MOL este prezent pe piaţa carburanţilor din România printr-o reţea de 137 de benzinării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aur, petrol, gaze, cupru sau aluminiu: epoca lor de glorie s-a dus

    Ţiţeiul Brent a scăzut de la 118 dolari pe baril în februarie la mai puţin de 100 de dolari, preţurile unora dintre mărfurile agricole au coborât şi ele, iar aurul a pierdut 15% în doar două zile. Consiliul Mondial al Aurului, cu sediul la Londra, a acuzat natura pur speculativă şi deci temporară a căderii preţului unciei de aur, specifică pieţelor de materii prime. Analiştii financiari (unii dintre ei reprezentând tocmai interesele fondurilor speculative) insistă, în schimb, că ieftinirea metalelor preţioase are la bază factori obiectivi: perspectiva unor vânzări de aur de către bănci centrale din ţări ale zonei euro, faptul că economia Chinei evoluează puţin sub aşteptări, dar mai ales perspectiva unei încetări a programului Fed de tipărire de bani într-o perioadă când “presiuni dezinflaţioniste încep să se acumuleze în varii puncte ale economiei globale”, conform BofA Merrill Lynch.

    Alţi comentatori vorbesc însă de un revers al “superciclului” care a dus preţurile materiilor prime la niveluri record din 1998 încoace. “Ciclul de scumpire a mărfurilor a ajuns acum în faza descendentă, dar aceasta nu indică o prăbuşire a cererii, ci mai curând o supraofertă, care permite o consolidare a preţurilor la un nivel totuşi ridicat”, notează Frederic Neumann, director de cercetare pentru Asia la HSBC. Ieftinirea materiilor prime este pozitivă pentru Asia, afirmă Frederic Neumann, întrucât relaxează presiunea asupra balanţelor de plăţi şi oferă băncilor centrale marjă de acţiune, în condiţiile în care s-a redus ameninţarea inflaţiei – principala problemă pentru Asia în cursul precedentelor runde de relaxare monetară din SUA, când Fed a “exportat” inflaţie folosindu-şi tiparniţa de bani.

    Adepţii ideii că “superciclul” de scumpiri ale mărfurilor s-a încheiat susţin, cu mai mult temei, că la originea căderii preţurilor stau factori structurali şi că, deci, nu vom mai asista la o creştere a preţurilor la nivelurile dinainte de criză. “Superciclul” a fost impulsionat de faptul că, pe parcursul anilor ’80-’90, preţurile scăzute pe atunci ale materiilor prime au descurajat investiţiile în noi mine sau exploatări petroliere, precum şi de explozia cererii de mărfuri din partea pieţelor emergente, în special din China. Ulterior, investiţiile în exploatări de petrol şi gaze şi în noi exploatări miniere au cunoscut o relansare, în paralel cu menţinerea cererii globale la un nivel ridicat.

    Criza a schimbat însă lucrurile, lăsând companiile cu stocuri nevândute de cupru ori aluminiu şi cu investiţii în cercetarea energetică încă neamortizate. În următorul deceniu, potrivit analiştilor citaţi de Reuters, niciunul dintre aceşti doi factori nu va mai acţiona cu aceeaşi intensitate, ceea ce va întreţine situaţia de supraofertă existentă în prezent, atât în producţia de petrol şi gaze, cât şi în producţia de minerale şi metale industriale. Deja grupuri financiare ca JP Morgan Chase vor să lanseze fonduri deschise de investiţii având ca activ de bază cuprul, ceea ce indică intenţia investitorilor de a profita pe această cale de nişte stocuri de metale care altminteri n-ar mai putea aduce câştig.

  • Producţia de petrol şi gaze a OMV Petrom, în stagnare

    Petrom a înregistrat o producţie de hidrocarburi de 183.000 barili echivalent petrol pe zi, comparativ cu 184.000 de barili echivalent petrol pe zi în primele trei luni ale anului trecut. În ultimele trei luni din 2012, compania a avut o producţie de petrol şi gaze de 183.000 de barili echivalent petrol pe zi.

    Volumul vânzărilor de gaze naturale ale Petrom a scăzut în intervalul analizat cu peste 5%, de la 17,32 TWh anul trecut la 16,39 TWh. “Vânzările de gaze ale Petrom au scăzut cu 5%, în linie cu cererea pieţei”, se arată într-un raport al OMV.

    În trimestrul al patrulea al anului trecut, vânzările de gaze s-au situat la 14,44 TWh. Petrom are, de obicei, cele mai mari vânzări de gaze în primul şi al patrulea trimestru, pe fondul sezonului rece.

  • Instabilitatea pe care războaiele americane au creat-o face ca de uriaşele rezerve de petrol ale Irakului să beneficieze mai ales companiile din China şi nu din SUA

    La zece ani după ce a fost invadat şi ocupat de trupele americane Irakul este pe cale să cucerească locul doi în topul ex­por­tatorilor de petrol la nivel mondial, depăşind Rusia, dar ţara care mărşăluieşte agresiv pen­tru a profita de bogăţiile subsolului irakian nu este, cum ar fi de aşteptat, SUA, ci China.
    Dacă în SUA prinde contur un boom al ener­giei alimentat de gazele de şist ieftine, China este înfometată după combustibilul ne­cesar hrănirii creşterii economice, scrie Sacra­mento Bee.

    Devastat de două războaie majore în ul­ti­mii 20 de ani, Irakul este o ţară foarte in­stabilă în privinţa siguranţei, in­fra­structurii şi po­liticii. Războiul a distrus in­dustria petro­lie­ră, iar răpirile, sabotajele şi ata­curile asu­pra infrastructurii fac aproape im­posibile afa­cerile. Companiile petroliere chi­neze deţi­nute de stat par mai dispuse să se con­frunte cu aceste riscuri decât cele americane.

    „Chinezii au o toleranţă mai mare la risc“, a explicat Gal Luft, director la In­sti­tutul de Analiză a Siguranţei Globale de la Washington, un centru de cercetare axat pe energie.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Cât poate scădea preţul benzinei?

    “Petrolul a marcat în februarie o scădere de cca 4%; în martie a fost volatil, dar la finele lunii a avut un preţ aproape egal cu cel de la începutul acesteia; în luna aprilie (de la 1 până pe 18 aprilie inclusiv), preţul petrolului a căzut cu circa 9,5%”, a arătat Silviu Pojar, Sales Manager Noble Securities sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Group of Companies & Getin Holding.

    Mai mulţi factori au contribuit la această scădere a preţului petrolului: FMI şi-a redus estimările privind creşterea economică la nivel global şi a atras atenţia asupra agravării situaţiei unor ţări europene; economia Chinei a crescut trimestrul trecut cu un ritm sub aşteptările analiştilor şi investitorilor; UE şi Zona Euro au în continuare probleme structurale nerezolvate şi nu dau semne că relansarea va avea loc în curând.

    Pe fondul semnalelor economice nesatisfăcătoare privind economia mondială, cele mai importante organizaţii din domeniul petrolului şi-au redus recent estimările privind cererea globală de petrol pe anul în curs. Mai mult, dolarul american s-a apreciat pe toate fronturile (în special faţă de Euro şi Yen), fapt care scade, în general, interesul investitorilor pentru mărfuri al căror preţ se raportează la dolar, arată comunicatul Noble Securities.

    “Este greu de crezut că ţările mari producătoare de petrol vor fi lipsite de reacţie în faţa unei scăderi accelerate a preţului petrolului: să nu uităm că bugetele lor naţionale pe anul în curs au luat în calcul anumite cotaţii ale petrolului şi variaţii valutare în consecinţă, astfel încât scăderea producţiei de petrol ar putea fi considerată, în cele din urmă, pentru a stimula preţul.

    Este cert că economia mondială nu are un ritm care să susţină cotaţii ale petrolului mult peste 110 dolari pe baril şi este probabil că producătorii şi investitorii să fie considerabil afectaţi de un preţ mult sub 100 dolari pe baril; în jurul acestui interval se va desfăşura “bătălia” pe preţul petrolului în următoarea perioadă, dacă nu vor apărea alte elemente fundamentale care să încline rapid balanţa într-o direcţie sau alta”, a precizat Silviu Pojar.

    În luna aprilie, în acelaşi timp cu scăderea preţului petrolului, leul s-a apreciat faţă de dolarul american cu cca 3%.
    Companiile petroliere prezente în România au operat deja ieftiniri ale carburanţilor în ultima perioadă: de exemplu, un anumit tip de benzină, care la data de 6 aprilie costa 5,91 lei/litru, a ajuns la 16 aprilie la 5,73 lei/litru, marcând astfel o scădere de 3,14%.

    “Desigur că aritmetica preţurilor carburanţilor nu presupune o relaţie de dependenţă exclusivă a acestora faţă de preţul petrolului şi de cotaţia leului faţă de lolarul american: de exemplu, accizele şi TVA-ul reprezintă o cotă importantă din preţurile carburanţilor (aproape jumătate, potrivit unor companii petroliere). Cu toate acestea, scăderea consistentă a preţului petrolului împreună cu întărirea monedei naţionale lasă loc, cel mai probabil, unei ieftiniri în continuare a carburanţilor în perioada imediat următoare, în lipsa unor evoluţii care să determine mişcări ale preţurilor în sens invers pentru fiecare variabilă”, a arătat Silviu Pojar.

  • Rusia ar putea creşte taxa pe extracţia de petrol pentru a finanţa construcţia de drumuri

     Executivul analizează majorarea cu 5 puncte procentuale a taxei, în cadrul politicii fiscale pentru perioada 2014-2016, a declarat ministrul de Finanţe, Anton Siluanov, potrivit Bloomberg.

    Un alt oficial din cadrul Ministerului de Finanţe a afirmat că majorarea taxei este o “măsură de rezervă” pentru a face rost de fonduri. Planul este o măsură de urgenţă, în cazul în care statul nu va majora accizele la combustibili anul următor, a spus el.

    “Creşterile de taxe au întotdeauna impact negativ şi considerăm că statul va avea o abordare echilibrată faţă de sectorul petrolier, schimbările radicale fiind puţin probabile”, a declarat Alexander Burganski, analist la firma Otkritie Financial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Resursele de energie primară scad, dar urcă puternic Marea Neagră

    Pe de altă parte, OMV Petrom şi Exxon anunţă că ar putea extrage anual 6,5 miliarde metri cubi de gaze naturale din perimetrul Neptun din Marea Neagră, potrivit estimărilor preliminare, cantitate care echivalează cu aproape jumătate din consumul anual actual al României. OMV Petrom produce anual circa 5 miliarde de metri cubi de gaze. România consumă anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze naturale.

    În urmă cu un an cele două companii au anunţat o descoperire semnificativă de gaze în urma forării sondei Domino-1, în perimetrul Neptun, estimările preliminare plasând zăcământul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi. Dacă operaţiunile ulterioare vor confirma fezabilitatea din punct de vedere tehnic şi comercial a producţiei de gaze din blocul Neptun, valoarea cumulată a investiţiilor în cadrul fazelor de explorare şi dezvoltare ar putea fi de câteva miliarde de dolari americani, prima producţie potenţială fiind estimată cel mai devreme către sfârşitul decadei, se mai spune în comunicat.

    Principalele resurse de energie primară au totalizat 4,99 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 393.200 tep. Producţia internă a însumat 3,56 milioane tep, în scădere cu 7,1%, iar importul a fost de 1,43 milioane tep, mai mic cu 7,8%. Resursele de energie electrică au însumat 10,53 miliarde KWh, în scădere cu 626,1 milioane KWh (5,6%) faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012, ca urmare a reducerii producţiei cu 506,2 milioane KWh (4,6%).

    Consumul final de energie electrică a fost de 8,77 miliarde KWh, cu 4,6% mai mic faţă de perioada corespunzătoare a anului 2012. Exportul de energie electrică a fost de 213,9 milioane KWh în scădere cu 56,2 milioane KWh, respectiv cu 20,8%.

  • Cine este Eike Batista, brazilianul care a pierdut 25 de miliarde de dolari într-un an

    Cu un an în urmă, Eike Batista era cel mai bogat om din Brazilia iar ambiţia lui de a ajunge pe podimul celor mai avuţi oameni de afaceri din lume părea de neoprit.  El conduce unul dintre cele mai mari şi variate conglomerate industriale din lume, cu afaceri în domeniul petrolului şi mineritului până la cele din industria de recreere şi de înfrumuseţare.

    După ce a vândut o parte din acţiunile conglomeratului EBX Group unui fondul suveran din Abu Dhabi, valoarea companiilor sale a ajuns la 34,5 miliarde de dolari, scrie Bloomberg BusinessWeek.

    Astăzi însă, imperiul lui Batista “se clatină”. Portul din Rio de Janeiro, unul dintre proiectele miliardarului este încă în construcţie, fiind doar una dintre ţintele ratate ale omului de afaceri, pe lângă cele de producţie. Acestea, împreună cu o scădere de 34% faţă de 2008 a preţului petrolului au dus la o diminuare considerabilă a valorii acţiunilor companiilor şi la o pierdere de 25 de miliarde de dolari. Cu o avere de 9 miliarde de dolari, Batista nu se mai regăseşte  în Topul 100 miliardari realizat de Bloomberg  şi este al patrulea cel mai bogat om din Brazilia.

    În martie,  acţiunile companiei petroliere OGX au atins minimul istoric de 4,88 reali brazilieni per acţiune (0,38 euro per acţiune). O persoană din interiorul EBX apropiată situaţiei care a refuzat să-şi ofere identitatea  susţine însă că grupul nu se confruntă cu probleme financiare, având între 6 şi 7 miliarde de disponibilităţi băneşti. Batista a refuzat să comenteze.

    „Brazilienii întotdeauna au apreciat visul american. Iar ceea ce se întâmplă în Brazilia acum se numeşte visul brazilian, iar eu sunt unul dintre exemplele de persoane care îl trăiesc”, spunea Batista într-un interviu acordat Bloomberg anul trecut. Eike Batista are peste 1,2 milioane de fani pe Twitter iar în 2011 a publicat o carte de memorii care a devenit la scurt timp bestseller.

    Toate stirile sunt pe zf.ro