BusinessMagazin

Tag: organizare

  • Business Magazin în cel de-al 11-lea an

    Anul 2015 a marcat cea de-a zecea ediţie a catalogului „100 tineri manageri de top“, produsul-fanion al Business Magazin, care a devenit, pentru businessul local, un echivalent al Almanahului Gotha, un instrument care deschide drumul spre top al celor care vor să reuşească în cariere. Catalogul nu este un top, ci o prezentare a unui grup de câştigători ai unei competiţii bazate pe dedicaţie, curaj şi muncă susţinută, manageri care reprezintă adevărate modele pentru tinerii aflaţi la început de drum. Împreună cu ediţia 2015, Business Magazin a adunat 1.000 de tineri manageri şi antreprenori care s-au remarcat şi, pentru a marca acest moment, a organizat Gala Tineri Manageri de Top. Aşa că pe 28 mai a fost un dublu motiv de sărbătoare: pe de o parte i-am sărbătorit pe cei 100 de tineri manageri prezentaţi în ediţia din acest an a catalogului, iar pe de altă parte i-am sărbatorit pe toţi cei 1.000 de tineri prezentaţi de-a lungul a zece ani în cataloagele 100 de Tineri Manageri de Top. În plus, am sărbătorit longevitatea acestui produs, singurul din peisajul media care celebrează tânărul management românesc.

    La ediţia de anul acesta a galei managerii premiaţi pentru că au dovedit performanţă în afaceri şi în profesie au fost: Mihai Muntean, Chief Sales Officer, NN România; Alexandru Băloi, Distribution & Indirect Sales, Vodafone România; Rareş Măcinică, Managing Director, Lagermax AED România; Iulian Tudorache, Director Strategie şi Managementul Performanţei, Telekom România; Ioana Predescu, Director de Resurse Umane, Mercedes-Benz România; Mircea Solomon, Director Achiziţii Energie şi Vânzări, Enel Energie şi Enel Energie; Claudiu Conţanu, Managing Director Supply Chain, KMG International; Andreea Ioniţă, Strategy & Program Management Director, Orange România; Mihai Logofătu, Cofondator & CEO, Bittnet Systems; Gabriela Leca, Charisma HCM Director, TotalSoft. Ediţia din 2015 a catalogului „200 cele mai importante femei din business“ a cuprins doamnele cu evoluţii spectaculoase în carieră şi cu realizări pe măsură, eforturile lor concretizându-se în afaceri de milioane de euro. Criteriile luate în calcul în prezentarea celor mai puternice 200 de femei din România sunt valoarea afacerii, notorietatea, gradul de implicare socială şi polivalenţa (colaborarea cu şcoli, cariera academică, cărţi scrise). În economia globală, mediul de business feminin s-a dezvoltat rapid, producând astăzi 66% din munca lumii. Între 2002 şi 2007 veniturile femeilor pe plan mondial au crescut cu aproape 400 de miliarde de dolari. Şi economia României urmează acest trend în care femeile de business se bucură de vizibilitate crescută şi sunt mai active, au iniţiativă în afaceri şi reprezintă o concurenţă din ce în ce mai mare pentru bărbaţi.

    Am încununat anul 2015 cu cea de-a şasea ediţie a Galei CEO Awards, menită să premieze cei mai admiraţi manageri ai anului 2015, aşa cum îi prezintă „Topul celor mai admiraţi CEO“. Pentru a înţelege mai bine admiraţia, am vorbit despre chimia admiraţiei, care este iscată de valori, de relevanţe şi de sentimente, totul impus de amalgamul care formează un CEO de succes: colaborare, parteneriat, curiozitate, entuziasm, candoare, inovaţie, demnitate, flexibilitate, empatie sau pasiune. Premiul „Cel mai admirat CEO din România“ a fost acordat lui Dragoş Pavăl, preşedintele Dedeman, cea mai puternică afacere antreprenorială din România, aflată la un pas de o cifră de afaceri de peste 1 miliard de euro. Este al doilea an când cel mai admirat CEO roman este un antreprenor local. Maturizarea generaţiei de antreprenori care a crescut odată cu economia locală şi modul cum aceasta a reuşit să impună branduri româneşti într-o piaţă dominată de cuvinte cheie precum competiţie şi dificultate sunt principalele motive pentru care admiraţia se îndreaptă mai mult către localnicii care au rezistat în faţa crizei. Premiul pentru cel mai tânăr CEO din catalog a fost primit de către Sergiu Biriş, co-founder & CEO Zonga.

    Mihai Marcu, preşedintele consiliului de administraţie de la MedLife, a primit premiul celui mai admirat CEO din servicii. Mariana Gheorghe, director general al OMV-Petrom, nu a ieşit în niciun an din top 10 şi a condus clasamentul celor mai admiraţi doi ani la rând, iar în 2015 este „cel mai admirat industriaş“ şi cea mai admirată doamnă din catalog. Pentru al şaselea an consecutiv Raul Ciurtin, preşedintele Albalact, este „cel mai admirat producător“, unul dintre puţinii antreprenori locali care se luptă de la egal la egal cu multinaţionalele. O ascensiune importantă, de 11 locuri, a avut-o şi Dragoş Petrescu, antreprenorul care a dezvoltat cel mai important brand local de pe piaţa de restaurante, City Grill, şi care a primit premiul pentru viziune în afaceri. Iulian Stanciu a fost primul antreprenor local care a ocupat primul loc în topul admiraţiei mediului de afaceri, anul trecut. În acest an liderul distribuitorului online eMag, cu activităţi în mai multe ţări, care controlează şi reţeaua Flanco, dar şi alte afaceri a primit premiul pentru „cel mai admirat comerciant“. Un alt nume cu greutate din antreprenoriatul local este cel al lui Florin Talpeş, creatorul Bitdefender, unul dintre cei mai mari jucători din industria mondială a soluţiilor de securitate IT, care este în acest an „cel mai admirat CEO din tehnologie“. Ludwik Sobolewski, CEO Bursa de Valori Bucureşti, este „Cel mai spectaculos new entry“ în catalogul admiraţilor.

    Iar „Cel mai longeviv CEO în topul admiraţilor” a fost primit de către Radu Gheţea, preşedintele CEC Bank. Business Magazin a organizat opt ediţii ale evenimetului Meet the CEO, în cadrul cărora Remus Borza, Hidroelectrica, Vladimir Sterescu, CEO Computer Generated Solutions, Martin Zmelik, CEZ, Toni Volpe, Enel, Boris Billich, Mercedes-Benz România, Tatian Diaconu, Immochan România, Cosmin Vladimirescu, MasterCard România, şi Levent Yüksel, PepsiCo, şi-au povestit experienţele, au discutat cu alţi oameni de afaceri şi au împărtăşit sfaturi.

     

  • Arta de a conduce, o lectură importantă pentru oricine doreşte să treacă graniţa dintre „a ajunge în frunte“ şi „a conduce“


    Trebuie să spun că în engleză sună mai bine, mai incitant; faceţi comparaţie: „Being the Boss: The 3 Imperatives for Becoming a Great Leader“ la ei, „Excelenţa în Management: trei reguli pentru succes“ la noi. Dincolo de acest amănunt, cartea scrisă de Linda Hill, profesoară de administrarea afacerilor la Harvard Business School, şi de Kent Lineback, om de afaceri şi scriitor, este o lectură importantă pentru oricine doreşte să treacă graniţa dintre „a ajunge în frunte“ şi „a conduce“.

    Scrisă în stilul limpede caracteristic şcolii de afaceri de limbă engleză, cu exemple practice şi cu pagini de chestionare pentru autoevaluare, cartea este menită să pună ordine în gândurile şi temerile oricui conduce o organizaţie, să-i răspundă la cât mai multe nelămuriri şi să-i ofere o perspectivă clară asupra nevoii de a se organiza şi a-şi organiza entitatea pe care o conduce. De multe ori veţi întâlni abordări care vi se vor părea logice şi/sau de neevitat, de multe ori veţi avea impresia că citiţi un şablon – „cum să nu fiu conştient de rolul benefic al unei echipe închegate?“; în acele momente, duceţi ideea până la capăt: „de ce unii au rezultate mai bune şi conduc companii spre care oamenii se îndreaptă, la care vor să fie angajaţi şi să lucreze, iar alţii au organizaţii care reprezintă doar scurte halte în cariere?“.

    Talentul de a manageria nu este un dar, ca al pictorilor sau al poeţilor, ci unul care se dezvoltă cu tenacitate, cu ambiţie, cu un dram de orgoliu şi cu o mână bună de modestie, cu riscuri şi cu temeri. Şi cu câteva cărţi bune, care să îţi ordoneze haosul din exceluri şi temerile din şedinţe. „Being the Boss“ este una dintre aceste cărţi.

  • Club de lectură într-o galerie de artă

    Organizate pentru pasionaţii de citit, cluburile de lectură le dau acestora ocazia să se întâlnească şi fiecare încearcă să se distingă prin ceva. Astfel, o galerie din Birmingham, Marea Britanie, numită Ikon, propune spre lectură o carte relevantă pentru opera unui artist expus, iar la întâlnirea cu participanţii clubului un invitat explică motivul alegerii cărţii şi se discută despre relaţia dintre aceasta şi lucrările artistului, scrie The Guardian.

    Participanţii la clubul de lectură din magazinul londonez I Knit împletesc în timpul şedinţelor, ideea organizatorilor fiind că acest lucru îi ajută să-şi organizeze mai bine ideile despre cartea propusă spre dezbatere. La rândul său, un cinematograf din Newcastle organizează un club de lectură ori de câte ori are în program o ecranizare, aducând un expert în domeniu care să prezinte filmul şi să modereze o discuţie ulterioară despre cartea care a servit drept sursă de inspiraţie.

  • Povestea omului care a fondat una dintre cele mai importante case de licitaţii din lume

    Christie’s organizează anual circa 450 de licitaţii, la care sunt prezentate obiecte decorative, bijuterii, vinuri, fotografii, opere de artă şi altele, cu preţuri de pornire cuprinse între 200 de dolari şi 100 de milioane de dolari.

    James Christie, născut în ţinutul Perth din Scoţia, în 1730, a petrecut câţiva ani în marină, iar apoi s-a angajat ca asistent la o casă de licitaţii din Londra. A ales însă propriul drum şi a fondat casa de licitaţie când avea 36 de ani, la Londra, ocupându-se de unele dintre cele mai importante vânzări de la finalul secolului XVIII. A fost căsătorit de două ori, din prima căsătorie având patru fii, iar cel mai mare, James Christie (1773-1831), i-a succedat la conducerea casei de licitaţii pe care o înfiinţase. Fondatorul Christie’s s-a stins din viaţă la 73 de ani, în 1803.

    James Christie este cel care a crescut reputaţia casei de licitaţii, odată ce Londra a căpătat statutul de cel mai important centru în comerţul cu obiecte de artă, după ce revoluţia franceză afectase Parisul. În 1859, compania şi-a schimbat numele în Christie, Manson & Woods. În 1958 a deschis primul birou de reprezentare peste hotare, la Roma.

    Între 1973 şi 1999, Christie’s a fost listată la bursa de la Londra; în mai 1998 Groupe Artémis a preluat un pachet de 29,1% din acţiunile companiei, pentru 243,2 milioane de dolari. Ulterior, grupul francez a preluat şi restul acţiunilor într-o tranzacţie care a evaluat compania la 1,2 miliarde de dolari. De la acel moment, Christie’s nu a mai raportat profitul, dar comunică rezultatele de la vânzări, de două ori pe an, sume care nu reflectă însă informaţii despre costuri sau câştigul casei de licitaţii.

    Compania, acum deţinută de Groupe Artemis, este prezentă cu 53 de birouri în 32 de ţări, iar în prima jumătate a acestui an valoarea tranzacţiilor de la licitaţiile organizate de Christie’s a ajuns la 4,5 miliarde de dolari. În 2014, valoarea vânzărilor de la licitaţiile companiei a ajuns la suma record de 8,4 miliarde de dolari. Anul acesta, la licitaţia organizată pe 11 mai, Christie’s a vândut tabloul „Femei din Algeria“ de Pablo Picasso pentru 179,3 milioane de dolari, unui cumpărător necunoscut. Acest tablou a devenit astfel a patra cea mai valoroasă operă de artă vândută vreodată la licitaţii. În acest moment, recordul pentru cel mai scump tablou, cel puţin în cazul tranzacţiilor despre care există informaţii, este deţinut de vânzarea tabloului „Când te căsătoreşti“, de Paul Gauguin, cumpărat anul acesta pentru 300 de milioane de dolari.
     

  • Fiica unuia dintre ultimii dictatori ai lumii şi viaţa sa incredibilă. A cântat cu Iglesias, vinde bijuterii şi fură milioane de dolari

    A deţinut mai multe funcţii oficiale, a fost ambasador în Spania şi reprezentant al Uzbekistanului la Naţiunile Unite, şi-a lansat propria linie de bijuterii, a organizat evenimente de caritate şi s-a lansat în muzică sub pseudonimul Googoosha şi a cântat alături de Julio Iglesias, însă nu pentru asta a intrat în vizorul presei internaţionale, ci datorită implicării sale în mai multe cazuri de corupţie, unde sunt vehiculate sume de milioane de dolari.

    Gulnara Karimova era femeia pe care uzbecii o urau cel mai mult din întreaga ţară, era văzută ca „o persoană lacomă, avidă de putere, care se foloseşte de puterea tatălui său pentru a distruge pe oricine îi stă în cale”, potrivit Bloomberg. În prezent, Karimova nu mai părăseşte ţara natală şi este supravegheată de serviciul de protecţie al preşedintelui, însă rămâne protagonista unei poveşti despre corupţie şi lăcomie în care sunt implicate miliarde de dolari şi companii de pe trei continente. Uzbekistanul are o populaţie de aproximativ 30 de milioane de persoane şi este clasată în topul celor mai corupte ţări din lume de către Freedom House şi Transparency International.

    Telecomul din Uzbekistan, prilej de corupţie. Mai multe companii multinaţionale sunt acuzate că i-ar fi dat mită Gulnarei Karimova pentru a le facilita accesul pe piaţa de telecom din Uzbekistan. Povestea se întinde pe un deceniu, de la marginile imperiului ţarist până pe străzile din Oslo, via Gibraltar şi Geneva. Sunt implicaţi şase dintre cei mai bogaţi oameni de afaceri din Europa, cinci ruşi şi un norvegian, iar ultimul capitol al acestei poveşti a fost deschis pe 4 noiembrie când Jo Lunder, care fusese angajat de omul de afaceri John Fredriksen să-i administreze afacerile, a fost arestat de către poliţia scandinavă. Autorităţile nu cercetau grupul Fredriksen, ci pe fostul angajator al lui Lunder, VimpelCom Ltd, compania de telecomunicaţii deţinută de mai mulţi miliardari ruşi, printre care şi Mikhail Fridman, fondatorul Alfa Group, care deţine Alfa Bank şi compania Telenor ASA, deţinută de statul norvegian.

     Departamentul de justiţie american investighează VimpelCom, fondată la Moscova, cu sediul în Amsterdam, pentru o presupusă dare de mită Gulnarei Karimova, care în schimb trebuia să îi ajute să facă afaceri în Uzbekistan. De asemenea, sunt cercetate MobileTeleSystems PJSC (MTS) şi TeliaSonera AB, cu sediul în Stockholm, din aceleaşi motive. Reprezentanţii celor trei companii au declarat că vor să coopereze cu autorităţile şi au refuzat să comenteze acuzaţiile care li se aduc.

     Justiţia americană acuză companiile că ar fi făcut plăţi de peste 500 de milioane de dolari către diferite companii offshore, care au fost înfiinţate pentru beneficiul „unei rude a preşedintelui”. Numele lui Karimova nu este menţionat în dosar, dar se crede că este vorba despre ea, potrivit unor surse implicate în investigaţie. Ea a negat acuzaţiile în repetate rânduri. Lunder, fost executiv al VimpelCom, a fost reţinut timp de şase zile în timp ce autorităţile i-au percheziţionat casa şi au intervievat martorii. După ce a fost eliberat, el a declarat că nu a fost niciodată în Uzbekistan şi că nici nu o cunoaşte pe Karimova. Lunder rămâne în zona de interes a autorităţilor norvegiene, fiind suspectat de corupţie. „Mi-am construit întreaga carieră profesională pe încredere. Am încercat să cooperez cu autorităţile americane şi olandeze”, a declarat el. Între timp, Fredriksen l-a suspendat din funcţie. De asemenea, au fost suspendaţi din funcţie Svein Aaser, preşedintele Telenor, acţionar majoritar al VimpelCom, şi CFO-ul Telenor.

    Departamentul de justiţie american a cerut unei instanţe din New York să blocheze 300 de milioane de dolari, deţinuţi în conturi din Belgia, Irlanda şi Luxemburg. Procurorii susţin că banii sunt legaţi de tranzacţii suspecte între MTS, VimpelCom şi un număr de companii offshore.

     VimpelCom se află în discuţii cu autorităţiile din Statele Unite privind plata unei sume de 775 de milioane de dolari pentru a soluţiona cazul, potrivit unor surse apropiate acestuia. Dacă ar fi adevărat, atunci această plată ar deveni a doua amendă ca mărime din istoria Statelor Unite aplicată în temeiul legii privind actele de corupţie. Autorităţile americane au refuzat să comenteze.

    Plângerea înaintată de Statele Unite detaliază numeroase scheme prin care VimpelCom şi MTS i-au dat mită lui Karimova. De exemplu, în 2011 VimpelCom ar fi virat suma de 30 de milioane de dolari companiei Takilant, controlată de fiica preşedintelui uzbek, pentru consultanţă. Era vorba de nişte rapoarte cu informaţii copiate de pe Wikipedia şi de rapoarte de cercetare care aparţineau chiar VimpelCom. Takilant a fost cercetată de organele de drept din Suedia şi Elveţia sub suspiciunea de luare de mită şi spălare de bani.

    În Elveţia, Karimova este bănuită de fraudă şi spălare de bani. În august autorităţile elveţiene au confiscat bunuri care ar fi legate de Gulnara Karimova în valoare de 1,1 miliarde de dolari. În 2011, ea a fost acuzată că ar fi controlat, din Elveţia, sectorul de hidrocarburi din ţara sa, printr-o societate care a „sustras 80 la sută din exporturile de gaze naturale”, potrivit unor note diplomatice obţinute de WikiLeaks. Presa internaţională a scris atunci că aceste documente „aruncă o lumină nouă asupra modului în care Gulnara Karimova ar exploata economia unei ţări a cărei populaţie de 28 de milioane de locuitori trăieşte în proporţie de o treime în sărăcie”.

  • Cei mai inovatori români din Europa Centrală şi de Est

    Domeniile în care s-au remarcat reprezentanţii României sunt variate: de la educaţie şi creatori de conţinut, la dezvoltare de aplicaţii, astrofizică sau robotică.

    Nominalizările din România de pe lista NE100 2015:

    • Radu Georgescu, fondator GECAD Group

    Antreprenor în sectorul tehnologiei. După ce a fondat compania GECAD la începutul anilor ‘90, a fost implicat în dezvoltarea mai multor proiecte antreprenoriale, inclusiv RAV AntiVirus şi Avangate;

    • András Kapy, CEO Axosuits

    Axosuits este o companie de robotică care dezvoltă exo-schelete puternice, ce pot fi utilizate în diverse scopuri;

    • Cosmin Mihaiu, co-fondator MIRA Rehab

    MIRA Rehab dezvoltă o serie de jocuri şi lecţii interactive pentru diverse dispozitive, precum Kinect, cu scopul de a ajuta recuperarea medicală;

    • Paul Balogh, Cristian Dinu, fondatori Read Forward

    Read Forward este un start-up care a dezvoltat primul manual digital din România, iar acum produce manuale utilizate pe scară largă în şcoli;

    • Ramona Cordoş, Codin Pop, fondatori Creative Monkeyz

    Echipa Creative Monkeyz publică gratuit tutoriale video şi lecţii despre software de grafică, design, montaj şi modelare 3D;

    • Stefania Druga, fondator HacKIDemia

    Hackidemia este o reţea globală care dezvoltă seminarii şi kit-uri care ajută copiii să rezolve diverse provocări prin curiozitate, joacăşi empatie;

    • Eduard Alexandrian, co-fondator SafeDrive

    SafeDrive este o aplicaţie românească, care recompensează şoferii care nu folosesc telefonul în timp ce conduc;

    • Aurora Simionescu, astrofizician

    Aurora Simionescu a făcut parte dintr-un grup de cercetători care au observat pentru prima oară unul dintre filamentele de gaz care leagă grupurile de galaxii. Existenţa acestor filamente a fost dedusă teoretic în urmă cu zece ani;

    • Dan Ciotu, Dragoş Ilinca, Vladimir Oane, fondatori UberVu 

    UberVu este o platformă de tip „social analytics”, care analizează datele de pe bloguri, forumuri şi reţele sociale şi oferă informaţii pe baza cărora se pot lua decizii de business;

    Proiectul NE100 este organizat de Res Publica împreună cu Visegrad Fund, Google şi Financial Times, şi în cooperare cu importante instituţii din această regiune a Europei. Lista completă a celor 100 de inovatori din Europa Centrală şi de Est este disponibilă la http://ne100.org/.

    „Lista New Europe 100 de anul acesta arată că în multe domenii, inclusiv educaţie, sănătate, transport, agricultură, inovatorii din această regiune utilizează cele mai recente tehnologii pentru a adresa probleme sociale şi de afaceri. Diversitatea acestei liste evidenţiază că inovaţia economicăşi socială în Europa Centrală şi de Est are un potenţial considerabil de creştere, generând proiecte solide de afaceri, locuri de muncăşi creştere economică”, a declarat Agata Wacławik-Wejman, directorul Public Policy, Google CEE.

    Între cei 100 de vectori ai schimbării din Europa Centrală şi de Est se regăsesc persoane care utilizează noile tehnologii pentru a crea noi modele în cultură, politică, afaceri, ştiinţă şi activităţi sociale. Majoritatea sunt antreprenori (50%) sau activişti şi politicieni (32%). „Lista evidenţiază oamenii care vor fi motorul schimbărilor pozitive în Europa Centrală şi de Est”, a declarat Wojciech Przybylski de la Res Publica Foundation, iniţiatorul proiectului.

    Printre câştigătorii de anul acesta regăsim persoane care nu doar au generat schimbări pozitive prin activitatea lor, dar au adresat şi anumite probleme sociale. Avem astfel creatori de platforme online pentru artişti şi sponsori ai artei, dezvoltatori a unor programe interactive de recuperare medicală, organizaţii care predau IT copiilor sau constructorii dronei AirDog, utilizatăîn sporturile extreme. Lista inovatorilor de anul acesta acordă credit şi personajelor politice proeminente. Între acestea se numărăşi Toomas Hendri Ilves, preşedintele Estoniei, unul dintre arhitecţii acestei ţări cu o dezvoltare economică remarcabilă. Un alt politician de pe listă este Andrej Kiska, preşedintele Slovaciei, un nume sinonim cu inovaţia şi soluţiile electronice în economie, educaţie şi politică.
     

  • Black Friday pe Autovit.ro: toate autoturismele au fost vândute

    Pentru al doilea an la rând, Autovit.ro, cel mai mare site de anunţuri auto din România, a organizat pe data de 20 noiembrie 2015 campanie de reduceri de Black Friday.

    Astfel, românii interesaţi în găsirea unei maşini noi sau rulate au beneficiat de cele 38 de oferte de nerefuzat puse la dispoziţie pe platforma blackfriday.autovit.ro de către dealerii parteneri din toată ţara.

    Valoarea totală a maşinilor înainte de reducerile oferite de dealeri a fost de 1,2 milioane euro, iar suma discounturilor a ajuns la nivelul de 280.000 euro.

    Platforma blackfriday.autovit.ro a funcţionat vineri, 20 noiembrie 2015, în intervalul 8.00– 18.00 fără întrerupere. Programul iniţial a fost prelungit cu încă o oră datorită cererii foarte mari din partea clienţilor. Obiectivele campaniei au fost îndeplinite în proporţie de 100%.

  • Business Magazin a organizat astăzi conferinţa: Cele mai inovatoare companii din România

    Business Magazin a organizat astăzi conferinţa cu tema “Cele mai inovatoare companii din România”, eveniment moderat de Dorin Oancea, redactor şef al Business Magazin şi Ioana Mihai, editor al publicaţiei.

    Evenimentul este organizat în contextul în care inovaţia reprezintă o provocare pentru companiile prezente pe piaţa locală, afectându-le totodată modelul clasic de business. Peste jumătate din companiile inovatoare  de produse şi-au dezvoltat inovaţiile în propria întreprindere. În anul 2012, ponderea cheltuielilor pentru activităţi de cercetare-dezvoltare internă aproape s-a dublat. Pe de altă parte, economia, autorităţile, şefii de companii şi Guvernul trebuie să acorde o mai mare atenţie, să insiste pe sprijinirea inovaţiei, care poate asigura o economie dinamică, creşteri susţinute şi o piaţă efervescentă. In cadrul evenimentului, Business Magazin a adus laolaltă autorităţi, manageri şi strategi pentru a discuta strategii de sprijinire a inovaţiei, care pot asigura o economie dinamică, creşteri susţinute şi o piaţă efervescentă.

    În perioada 2010-2012, una din cinci companii a introdus sau implementat un produs,  un proces, o metodă de organizare sau de marketing, nouă sau îmbunătăţit/ă semnificativ, ponderea lor fiind de  20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale, în comparaţie cu perioada 2008-2010.

    Potrivit unui raport INS citat de Dorin Oancea în deschiderea evenimentului, cheltuielile publice şi private investite anual în inovaţie pe piaţa locală se ridică la 570 de milioane de euro, reprezentând circa 0,3% din PIB, un procent modest raportat la celelalte state ale Uniunii Europene.

    ”În timp ce presiunile mediului economic continuă să crească, iar oportunităţile pentru a crea valoare sunt  din ce in ce mai căutate, cum şi unde caută companiile soluţii inovatoare de creştere? Cum îşi finanţează şi promovează inovaţia?”, ”Ce indicatori trebuie folosiţi pentru a măsura succesul eforturilor de inovare? Şi cum poate transforma inovaţia performanţa pe termen lung?” – sunt temele principale de discuţie ale panelului dedicat inovaţiei.

    Cei care au răspuns la aceste întrebări sunt Marius Coman, M2M country sales manager, enterprise business unit în cadrul Vodafone; Claudiu Petre, structural funds & business development manager Telekom, Mihai Svasta, managing partener, ICG Integrated Consulting Group Romania, Sorin Lăpădat, managing director Metro Systems Romania, Ramona Jurubiţia, partener, head of tax and legal services, KPMG România, Alex Bălan, chief security researcher, Bitdefender, Leonidas Anastasopoulos, managing partner alesonor, Mihai Zamfir, director general, KEI Development, Cristina Miclea, director de marketing Albalact.

    Prima întrebare adresată speakerilor evenimentului a fost ”Ce înseamnă inovaţia pentru compania pe care o reprezentaţi”? Potrivit lui Sorin Lăpădat, inovaţia reprezintă o direcţie strategică în cadrul Metro Systems România de aproximativ doi ani: ”Am realizat atunci că trebuie să aducem valoare adăugată la nivel internaţional. Inovaţia este o direcţie nouă importantă în companie, necesară pentru a răspunde şi preîntâmpina nevoile clienţilor noştri din retail”.

    Alex Bălan, Chief Security Researcher în cadrul Bitdefender, a spus că producătorul autohton de antiviruşi inovează din prima zi de activitate: ”Cred că în 2008 am avut prima discuţie în cadrul companiei în care s-a solicitat un raport asupra inovaţiilor realizate. Am strâns din companie peste 42 de proiecte – iar dintre acestea cred că doar două au adus venituri directe în firmă. Inovaţia implică un risc, o nebunie – există două tipuri de inovaţie: inovaţia de tip catch up, în care trebuie să ţii pasul cu piaţa, cât şi cea de tip pionierat, care necesită mai multă asumare a riscului.” Potrivit lui Bălan, reprezentanţii consiliilor directoare ale companiilor au dificultăţi motivele pentru care să investească într-o idee nouă, iar din acest punct de vedere, Bitdefender este un bun incubator de idei, în care se ţine cont de proiectele propuse de fiecare angajat.

    ”Domeniul imobiliar este printre cele mai atipice în care se poate inova, dar prin casele inteligente din cadrul proiectului Alesonor am făcut acest lucru, iar proiectul a fost bine primit de piaţă”, a subliniat Leonidas, Anastopoulos, managing partner al Alesonor.

    Mihai Svasta, managing partner al ICG Integrated Consulting România, a oferit definiţia inovaţiei printr-un citat – ”Inovaţia face bani din cunoştinţe” (Innovation makes money out of knowledge) şi a remarcat cele trei motive pentru care organizaţiile inovează: pentru a crea ordine în haos, pentru a deveni (sau a menţine) poziţia numărul 1 şi pentru a aduce energie pozitivă în cadrul organizaţiei.

    ”Compania a ajuns lider de piaţă inovând – inovaţia are un rol strategic în cadrul Albalact, iar acest lucru presupune un risc asumat de companie, când eşti un brand lider de piaţă, orice pas pe care îl faci reprezintă un risc”, a precizat Cristina Miclea, director de marketing în cadrul Albalact.

    Evenimentul anunţă lansarea de săptămâna viitoare a numărului special Business Magazin ”Cele mai inovatoare companii din România”, aflat anul acesta la a doua ediţie şi fiind, de altfel, obiectul unei inovaţii pe piaţa media locală, unde nu a mai existat o iniţiativă dedicată inovaţiilor din companiile din România.

    – ştire în curs de actualizare –
     

  • Cele mai impresionante fotografii înscrise în concursul National Geographic – FOTO

    În fiecare an, fotografi din toată lumea trimit cele mai bune imagini surprinse pentru a se înscrie la prestigiosul concurs organizat de National Geographic.

    Cei de la Business Insider au selectat 12 fotografii care, în opinia lor, au şanse mari de a câştiga marele premiu.

    Vezi aici cele mai impresionante fotografii înscrise în concursul National Geographic

  • Mesajul secret trimis de Schwarzenegger unor politicieni în octombrie 2009

    O întâmplare cel puţin amuzantă s-a petrecut în octombrie 2009, atunci când Schwarzenegger a participat, fără să fi fost invitat, la o gală organizată de democraţi în San Fran. Nefiind foarte popular în rândul celor prezenţi, actorul a fost huiduit şi chiar înjurat; câteva zile mai târziu, Schwarzenegger a trimis o scrisoare unuia dintre liderii democraţilor, anunţându-l pe acesta că a respins o propunere legislativă.

    Printre rânduri, însă, guvernatorul a transmis un mesaj secret: