BusinessMagazin

Tag: nato

  • Moscova: Intrarea Ucrainei în NATO ar fi o “provocare FĂRĂ PRECEDENT” pentru securitatea europeană

    “Nu vrem să vedem Ucraina în NATO”, a declarat reprezentantul rus pe lângă UE, Vladimir Cijov.

    Prezenţa “Ucrainei în NATO ar constitui o provocare fără precedent pentru securitatea europeană, o provocare care ar fi cea mai importantă de la căderea zidului Berlinului”, a apreciat Cijov.

    Guvernul ucrainean şi-a anunţat la sfârşitul lui august dorinţa de a relansa procesul de aderare la NATO, întrerupt în 2010 de regimul prorus al preşedintelui Viktor Ianukovici. Intrarea Ucrainei a fost primită favorabil la summitul de la Bucureşti din 2008, ceea ce a declanşat furia Moscovei. Această decizie formală îi permite acum secretarului general Anders Fogh Rasmussen să lase uşa deschisă Kievului.

    Dar această aderare va depinde de “capacitatea Ucrainei de a desfăşura reformele necesare” în timp ce echipamentele sale datează din epoca sovietică, de a “se adapta la standardele NATO şi de a îndeplini toate criteriile”, a subliniat Rasmussen.

    De asemenea, reprezentantul rus pe lângă UE a avertizat Kievul să nu încalce armistiţiul în estul Ucrainei.

    “Cred că ambele părţi implicate în conflict încearcă în prezent o regrupare a forţelor. Dar cu ce scop? Este inadmisibilă o regrupare de forţe pentru a consolida apărarea şi a încălca ulterior regimul de încetare a focului“, a adăugat el.

    Kievul şi separatiştii s-au acuzat din nou, luni, de încălcarea armistiţiului în estul Ucrainei.

     

  • SUA, Franţa, Italia, Polonia şi Norvegia ar fi promis Ucrainei armament de înaltă precizie

    Ministere ale Apărării din ţările menţionate au dezminţit afirmaţiile liderului Partidului Bloc al lui Petro Poroşenko, informează RIA Novosti online.

    Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a anunţat vineri, la finalul Summitului NATO de la Newport, în Marea Britanie, că mai mulţi aliaţi sunt pregătiţi să furnizeze armament de înaltă precizie Ucrainei şi să trimită consilieri militari în ţara sa. Însă atunci când a fost întrebat care sunt aceste ţări, Poroşenko a refuzat să răspundă, invocând natura confidenţială a acestei informaţii.

    Dar consilierul său Iuri Luţenko a anunţat, într-un mesaj postat pe Facebook, că este vorba despre Statele Unite, Norvegia, Italia, Franţa şi Polonia.

    Şefii de stat şi de guverne reuniţi în Ţara Galilor joi şi vineri au decis să consolideze în mod semnificativ cooperarea Alianţei Nord-Atlantice cu ţări vecine Rusiei, şi anume Ucraina, Georgia, Finlanda şi Republica Moldova. NATO intenţioanează să implice mai activ aceste state în manevre şi programe de antrenament ale blocului militar.

    Organizaţia a anunţat deja că următoarele exerciţii ale statelor NATO vor avea loc la jumătatea lui septembrie în partea de vest a Ucrainei. În plus, participanţii la summit au anunţat crearea de către statele membre a unor fonduri destinate modernizării armatei ucrainene. Ele vor atinge doar 15 milioane de euro, dar o sursă de la sediul NATO susţine că este vorba despre primele plăţi şi că suma va creşte în viitor.

    Casa Albă şi-a exprimat, de asemenea, voinţa de a ajuta Ucraina să elaboreze o nouă strategie a Apărării şi să-şi dezvolte Garda Naţională.

    Ministerul polonez al Apărării a dezminţit duminică afirmaţiile lui Iuri Luţenko despre existenţa unor acorduri în vederea livrării de armament modern către Ucraina. Un purtător de cuvânt al ministerului, Jacek Sonta, a declarat că “nu confirmă această informaţie. Niciun acord nu a fost convenit la Summitul NATO cu privire la furnituri de armament modern din Polonia către Ucraina. Este foarte probabil ca acest consilier al preşedintelui să se refere la planurile sale viitoare”.

    Americanii nu au confirmat nici ei declaraţia liderului Partidului Bloc al lui Poroşenko. “Statele Unite nu au făcut nicio propunere privind livrarea de armament către Ucraina”, a declarat un oficial american de rang înalt pentru agenţia Reuters. Potrivit agenţiei, lideri NATO au afirmat anterior că Alianţa Nord-Atlantică nu intenţionează să furnizeze armament Ucrainei, dar că statele membre au “dreptul de a lua o asemenea decizie cu titlu unilateral”.

    “Norvegia nu plănuieşte să livreze armament sau material Ucrainei. La ora actuală încercăm să aflăm de ce a fost difuzată o astfel de informaţie”, a declarat pentru agenţia oficială rusă de presă Itar-Tass Lars Gjemble, un purtător de cuvânt al Ministerului norvegian al Apărării.

    Italia a anunţat, în schimb, că este pregătită să ofere o “asistenţă militară” Ucrainei sub forma unor echipamente neletale – veste şi căşti antiglonţ, scrie La Repubblica.

  • Exerciţiile NATO la graniţa Rusiei, un semnal că Alianţa este pregătită să îşi apere statele membre

    Adresându-se presei, generalul Hans-Lothar Domrose a subliniat că “în mod evident există o legătură cu criza din Ucraina … faptul că exerciţiile au loc arată sus şi tare că NATO este pregătit să apere locuitorii şi integritatea teritorială a statelor membre”.

    Declaraţiile generalului au loc la scurt timp după cele ale preşedintelui american Barack Obama cu privire la securitatea Ţărilor Baltice. Estonia, vecină cu Lituania, “nu va fi niciodată singură”, a asigurat Obama în timpul vizitei sale la Tallinn, miercuri, cu o zi înaintea summitului Alianţei la Newport.

    În cadrul acestei întâlniri, ţările membre au promis să menţină “o prezenţă continuă” în estul Europei, unde atitudinea Rusiei provoacă îngrijorare, mai ales graţie creării unei forţe foarte reactive capabile să se mobilizeze în câteva zile.

    Exerciţiul Steadfast Javelin II, prevăzut de Alianţă de multă vreme, a început la 1 septembrie şi se va încheia în data de 10 septembrie.

    El este destinat “ameliorării interoperabilităţii operaţiunilor complexe” şi mai ales a operaţiunilor aeropurtate, potrivit Ministerului eston al Apărării.

    În total, circa 2.000 de militari participă la acest exerciţiu, dintre care americani, italieni, canadieni, bulgari şi germani.

    “Avem o nouă ameninţare. Ea este mai diversificată şi mai dinamică decât oricând. În consecinţă, necesită o abordare diferită. În acest scop, construim forţe care pot da un răspuns la această ameninţare în 48 de ore”, a declarat comandantul adjunct al forţelor terestre ale NATO, generalul Ed Davis, potrivit televiziunii publice letone LTV.

    “Rusia a ignorat dreptul internaţional şi se defineşte ca agresor”, a declarat pentru LTV ministrul leton al Apărării, Raimonds Vejonis.

    “Nu ne putem defini inamicul (în acest exerciţiu), dar Rusia este o ţară care prezintă o ameninţare potenţială pentru ţările europene în general şi pentru NATO”, a declarat el.

     

  • ANALIZĂ Washington Post: Forţa de reacţie rapidă a NATO, o măsură slabă care nu va descuraja Rusia

    Într-un articol foarte critic la adresa strategiei adoptate de preşedintele american, pe care îl numeşte “întruchiparea ambivalenţei”, şi publicat în ediţia electronică a cotidianului american, editorialistul Charles Krauthammer subliniază “indiferenţa şi lipsa de acţiune” a lui Obama şi a Alianţei Nord-Atlantice cu privire la Ucraina.

    El critică pasivitatea liderului american în faţa unei invazii care a surprins nu numai ucrainenii, ci şi est-europenii şi susţine că deşi NATO a promis o forţă de reacţie rapidă, capabilă să răspundă unei urgenţe în 48 de ore, astfel de forţe, “despre care auzim de decenii”, nu au dus la nimic.

    În al doilea rând, continuă el, chiar dacă aceasta se concretizează, este o măsură slabă. Nu numai că trupele trebuie reunite, dislocate, transportate şi înarmate în regim de urgenţă, dar trimiterea lor necesită o decizie afirmativă şi imediată a NATO, ceea ce este greu de obţinut. Alianţa este recunoscută pentru reticenţa sa şi pentru procesul lent de luare a deciziilor. Până să ajungă o forţă de reacţie rapidă, Rusia va invada deja bazele respective, scrie editorialistul american.

    Singura ştire de la summitul din Ţara Galilor, conchide el, este ce nu face NATO, şi anume că nu creează un sistem de disuasiune serioasă a Rusiei, respectiv baze permanente în Ţările Baltice şi estul Poloniei. Astfel, liderul rus va şti că orice forţă invadatoare va fi întâmpinată imediat de trupe NATO, ceea ce va însemna un război cu Occidentul.

     

  • ANALIZĂ: Aliaţii îşi consolidează prezenţa în Europa de Est, în faţa Rusiei

    Aliaţii, reuniţi la Newport, în Ţara Galilor, au adoptat vineri un Plan de acţiune pentru pegătire (Readiness action plan, RAP) “pentru consolidarea apărării colective”, misiunea-cheie a NATO, o organizaţie fondată la începutul Războiului Rece, în urmă cu 65 de ani.

    “Un atac armat împotriva unuia dintre noi va fi considerat un atac împotriva tuturor. Este o obligaţie a Tratatului şi nu este negociabilă”, a declarat în mod solemn preşedintele american Barack Obama la finalul summitului.

    Alianţa Nord-Atlantică îşi va continua misiunile de patrulare aeriană consolidate în spaţiul aerian al ţărilor baltice, va continua să mobilizeze fregate la Marea Neagră şi Marea Baltică şi va dubla exerciţiile militare în est, a anunţat Obama, amintind că Statele Unite au promis în iunie un miliard de dolari “pentru reasigurarea Europei”.

    Statele baltice, în care locuieşte o importantă minoritate rusofonă, dar şi Polonia, se tem puternic că pot fi următoarele victime ale Rusiei, acuzată că vrea să destabilizeze regiunea cu scopul de a păstra o influenţă în aceasta.

    “Ne-am pus de acord astăzi (vineri) să menţinem o prezenţă şi o activitate continue în spaţiul aerian, pe teren şi pe mare în partea de est a Alianţei (Nord-Atlantice), pe bază de rotaţie”, a declarat secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen.

    O forţă “foarte reactivă” va fi creată în cadrul Forţei de reacţie a NATO (NRF). “Acest «vârf de lance» va include câteva mii de membri ai trupelor terestre, pregătiţi să se mobilizeze în câteva zile, cu susţinere aeriană, maritimă şi a forţelor speciale”, a descris el.

    Lituania a afirmat că, în acest cadru, “sedii” NATO vor fi instalate pe teritoriul său şi în alte ţări baltice, dar Rasmussen s-a arătat mai prudent.

    “Instalaţii de comandament” vor fi mobilizate în estul Europei, a anunţat el, fără să ofere detalii şi evitând cu grijă să vorbească despre “baze permanente”, ceea ce ar risca să înfurie Rusia.

    “Este încă de văzut unde exact vor fi localizate instalaţiile de recepţie. Însă, până în prezent am luat notă de faptul că ţările baltice, Polonia şi România au anunţat că vor să găzduiască asemenea instalaţii”, a declarat el.

    Planul prevede, de asemenea, pre-poziţionarea unor echipamente, furnituri şi creşterea nivelului de împărtăşire a informaţiilor secrete.

    Crearea acestei noi forţe multinaţionale, care urmează să coste câteva sute de milioane de euro pe an, nu va fi finalizată până la sfârşitul anului. Marea Britanie a promis deja că va aloca 1.000 de militari.

    “Este o demonstraţie a solidarităţii şi determinării noastre”, a subliniat Rasmussen. “Unul dintre rezultatele acestui plan de reacţie rapidă va fi că NATO va avea o prezenţă mai vizibilă în (Europa de) Est. Eu cred că acest lucru transmite un mesaj foarte clar Rusiei”, a subliniat el.

    NATO şi Rusia au semnat în 1997 un “Act fondator”, în care Aliaţii promit să nu instaleze baze permanente în foste ţări din Pactul de la Varşovia. Rasmussen, care-i va preda la sfârşitul lui septembrie frâiele NATO fostului premier norvegian Jens Stoltenberg, a ţinut de altfel să amintească faptul că organizaţia respectă acest acord.

    Forţa de reacţie rapidă este menită, de asemenea, să le permită Aliaţilor să se apere şi în alte crize din lume. “Mediul de securitate este mai imprevizibil ca niciodată. Rusia atacă Ucraina. Extremişti violenţi apar în Orientul Mijlociu. Instabilitatea creşte în Africa de Nord”, a subliniat Rasmussen.

    Totodată, Polonia urmează să găzduiască viitorul summit al şefilor de stat şi de guverne ai Alianţei Nord-Atlantice, în 2016, la Varşovia. Acesta este, de asemenea, “un semnal foarte puternic” şi o confirmare a “prezenţei mai vizibile în (Europa de) Est a NATO”, potrivit lui Rasmussen.

     

  • Băsescu: România şi-a atins toate obiectivele. Vom avea un comandament NATO pe teritoriul ţării. La summit s-au semnat 5 documente publice şi 15 secrete – LIVE TEXT

     Declaraţiile preşedintelui:

    – A fost un summit foarte important, care a prefigurat noile misiune ale Alianţei, de după misiunile din Afganistan.

    – Foarte mulţi au speculat pe disputele între Europa şi SUA, au pus sub semnul întrebării legătura transatlantică şi a fost suspectată chiar unitatea membrilor NATO.

    – Summitul a demonstrat că nu există şefi de stat care să nu fi înţeles misiunea fundamentală a NATO, de a-şi apăra proprii membri.

    – România a avut câteva obiective, aceastea fiind atinse.

    – La summit s-au semnat 20 de documente, din care cinci sunt publice, iar 15 sunt secrete. Acum, structurile militare trebuie să pună în practică politicile.

    – Cele 5 documente sunt: Comunicatul summitului, declaraţia privind relaţia transatlantică, care este foarte importantă, declaraţia comună NATO – Ucrsaina, declaraţia privind Afganistanul şi declaraţia privind forţele armate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • NATO îşi exprimă speranţa ca armistiţiul ucrainean să marcheze începutul unui proces politic. REACŢII după semnarea acordului

    “Una este să declari un armistiţiu, dar următoarea etapă crucială este aplicarea cu bună-credinţă (a armistiţiului), iar acest lucru rămâne de văzut”, a declarat Rasmussen în conferinţa de presă de la finalul Summitului NATO de la Newport, după care a adăugat: “până aici, totul merge bine”.

    Kremlinul îşi exprimă speranţa că armistiţiul ucrainean va fi “respectat punct cu punct

    Moscova speră că armistiţiul încheiat la Minsk între autorităţile ucrainene şi separatiştii proruşi “va fi respectat punct cu punct”, a declarat vineri Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, relatează AFP.

    “Moscova îşi exprimă speranţa că toate dispoziţiile din document şi acordurile obţinute (la Minsk) vor fi respectate punct cu punct de către toate părţile şi că procesul de negociere în vederea soluţionării complete a crizei din Ucraina va continua”, a declarat Peskov, citat de agenţia oficială Itar-Tass.

    “Administraţia prezidenţială rusă salută semnarea la Minsk a unui protocol, la finalul consultărilor Grupului de contact, însărcinat să realizeze iniţiativele preşedinţilor rus Vladimir Putin şi ucrainean Petro Poroşenko”, a adăugat el.

    Separatiştii proruşi au semnat la Minsk un acord cu Kievul în vederea unei încetări a focului începând de la ora 15.00 GMT (18.00, ora României), vineri, salutat de către OSCE ca o “veste bună”.

    Imediat după aceea, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a ordonat armatei ucrainene să înceteze otilităţile în estul ţării, începând de la ora 15.00 GMT.

     

  • Rusia ironizează NATO: Fotografii cu tancuri de jucărie, postate pe Twitter – FOTO

    Fotografiile sunt însoţite de mesajul: “Ultimele dovezi ale NATO referitoare la trupele ruse care invadează Ucraina au fost dezvăluite! Se pare că sunt mai convingătoare ca niciodată”, scrie Ambasada Rusiei alaturi de fotografia cu tancurile de jucarie, postate pe contul de Twitter, relatează Russia Today în pagina electronică.

    Mesajul reprezintă un răspuns la publicarea de către NATO a unor imagini din satelit prezentate drept “dovada” implicării militare a Rusiei în conflictul din Ucraina. Mai multe fotografii date publicităţii la 28 august de NATO arată un convoi militar al armatei ruse în zona Krasnodon, din Ucraina.

    Un “război” virtual al hărţilor şi fotografiilor a fost declanşat pe Twitter, la 27 august, după ce Reprezentanţa Canadei la NATO a publicat o hartă pe contul său de Twitter, pe care Rusia apare cu roşu şi cu numele scris mare (“Rusia”), iar Ucraina apare cu albastru şi cu menţiunea “Nu este Rusia”. Imaginea era însoţită de comentariul: “Geografia poate fi dificilă. Iată un ghid pentru soldaţii ruşi care se pierd şi pătrund «accidental» în Ucraina”. În replică, Delegaţia rusă la NATO a difuzat propria hartă, pe Twitter, în care Crimeea este parte integrantă a Rusiei. “Pentru a ne ajuta colegii canadieni să recupereze în privinţa noii geografii a Europei”.

     

  • Mesajul NATO pentru Rusia: Suntem hotărâţi să ne protejăm eficient aliaţii

    ”Cred că deciziile pe care le-am luat azi de a pregăti un plan de acţiune rapidă transmit un mesaj foarte clar Rusiei”, a afirmat Rasmussen.

    ”Suntem hotărâţi să întreprindem toţi paşii necesari pentru a ne ptoteja în mod eficient aliaţii”, a continuat secretarul general al NATO, el subliniind în acest context prezenţa mai vizibilă în flancul estic.

    ”Cred că toate acestea transmit un mesaj foarte clar Moscovei”, a întărit Andres Fogh Rasmussen.

    Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat, vineri, că NATO a aprobat menţinerea unei prezenţe continue aeriene, terestre şi navale în partea estică a Alianţei, unde va exista un comandament special. El a anunţat, de asemenea, crearea unei forţe rapide de intervenţie a NATO, formată din mii de militari care pot interveni în câteva zile în orice zonă, “pentru a susţine aliaţii”.

     

  • Băsescu: NATO şi Rusia nu pot merge atât de departe încât să transforme disputa într-un război rece

    Şeful statului a vorbit la BBC4, conform înregistrării difuzate de Digi 24, despre pericolul pe care îl reprezintă Rusia la flancul estic al Alianţei Nord Atlantice. Preşedintele României a explicat că din acest motiv a cerut sporirea numărului de avioane militare în ţara noastră.

    ”Dumnezeule, nu! Nu pot să cred că Rusia şi ţările NATO pot merge atât de departe încât să transforme această dispută într-un Război Rece şi, dintr-un Război Rece, într-un dezastru care înseamnă un război fierbinte. Acesta a fost principalul motiv pentru care noi am aprobat operaţiunile avioanelor de luptă ale NATO şi face parte din ideea noastră că flancul estic al Alianţei trebuie consolidat din punct de vedere militar, pentru că ţările noastre se află sub presiunea Federaţiei Ruse, pe de o parte, iar pe de altă parte, pentru a-l descuraja pe domnul Putin să se uite la ţări precum cele baltice, Polonia, România, Bulgaria”, a afirmat Traian Băsescu.

    El a spus că nimeni nu vrea să împingă lucrurile până la începerea unui război rece.

    ”Nimeni nu vrea să împingă lucrurile până la etapa începerii unui Război Rece, dar este clar că, din cauza atitudinii Rusiei faţă de Ucraina şi nu numai, pentru că în jurul Mării Negre avem un număr mare de conflicte îngheţate. Toate aceste conflicte au un singur buton, sau cu alte cuvinte sunt controlate de la Moscova. Din acest motiv, pentru noi este foarte important să-i transmitem un mesaj clar domnului Putin, potrivit căruia ţările NATO nu acceptă niciun pas înainte după evenimentele din Ucraina. În acelaşi timp, ţările NATO îi cer domnului Putin să respecte regulamentele internaţionale şi integritatea teritorială a Ucrainei”, a precizat preşedintele Traian Băsescu.