BusinessMagazin

Tag: majorare

  • Continental majorează din nou participarea angajaţilor la profit

    Concernul Continental majorează din nou participarea la profit a angajaţilor săi pe plan mondial. Pentru anul financiar 2015, compania distribuie o sumă record în valoare de aproximativ 150 de milioane de euro către angajaţii eligibili, se arată în comunicatul Continental.

    Baza de calcul pentru sumele distribuite variază în funcţie de ţară, iar suma per angajat în România, se situează la 600 de euro, cu 20% mai mult faţă de anul fiscal 2014.

    „Angajaţii noştri sunt cei care transformă Continental într-un angajator foarte atractiv. Ei creează cu succes mobilitatea prezentă şi viitoare. Munca, angajamentul şi realizările lor au contribuit din nou la creşterea sustenabilă a companiei, într-un mediu economic plin de provocări”, a declarat Anica Stoica, directorul de personal Continental România.

  • Cu o majorare a veniturilor de 238% compania de software Qualitance a fost inclusă în topul 5000 al companiilor europene cu cea mai rapidă creştere

    Cu o majorare a veniturilor de 238% în perioada 2012 – 2014, compania românească de software Qualitance a fost inclusă în topul 5000 al companiilor europene cu cea mai rapidă creştere, realizat de revista Inc., pe locul 1000.

    “Suntem onoraţi să ne situăm printre primii 20% din acest clasament încă de la prima participare. Dezvoltarea Qualitance de până acum are o componentă spectaculoasă, dar şi una sustenabilă, la fel de pronunţată, dar poate nu la fel de vizibilă”, a declarat Radu Constantinescu, Managing Partner.

    În ediţia din 2016 a topului Inc. 5000 Europe au intrat 132 de companii de software, dintre care 12 din România, Qualitance ocupând al patrulea loc printre firmele autohtone de profil din clasament. Pentru a intra în topul celor 5000 de companii private cu cea mai rapidă creştere economică de pe vechiul continent, o firmă trebuie să aibă sediul în Europa, să fie privată, independentă, orientată spre profit şi să fi generat un venit minim de 200.000 euro în 2011 şi de două milioane de euro în 2014. Suma veniturilor companiilor din clasament a ajuns la 110 miliarde de euro faţă de 40 de miliarde

    în 2011, iar rata lor medie de creştere în trei ani a fost de 226%.
    Fondată în 2007, Qualitance lucrează cu un mix de companii de la nivelul Fortune 500 până la cele mai inovatoare startup-uri de tehnologie, sprijinindu-şi clienţii în a inova, dezvolta, testa şi opera sisteme web şi mobile scalabile, dar şi în proiecte strategice de inovaţie tehnologică şi de business.

     

  • PIB-ul a crescut anul trecut cu 3,7%, la 710,26 miliarde lei, susţinut în principal de consum

    Produsul Intern Brut a crescut anul trecut cu 3,7% faţă de 2014, la 710,266 miliarde lei, ca serie brută, după ce a consemnat acelaşi avans în ultimul trimestru al anului, ajungând la 209,996 miliarde lei, creşterea fiind susţinută în principal de comerţ, reparare auto şi hoteluri şi restaurante, informează Mediafax.

    Pe date ajustate sezonier, PIB-ul estimat pentru ultimul trimestru al anului s-a plasat la circa 180,05 miliarde lei preţuri curente, în creştere cu 1,1% faţă de trimestrul anterior şi cu 3,8% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în termeni reali, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    La creşterea PIB au contribuit toate ramurile economiei, cu excepţia agriculturii, silviculturii şi pescuitului.

    Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hotelurile şi restaurantele au avut o contribuţie de 1% la creşterea economică, cu o pondere de 15,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,4%.

    Impozitele nete pe produs au avut un aport de 0,7%, cu o pondere de 12,1% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%.

    Construcţiile au contribuit cu 0,6%, având o pondere de 7,4% la formarea PIB, iar volumul lor de activitate s-a majorat cu 8,8%. Cu acelaşi procentaj au contribuit şi informaţiile şi telecomunicaţiile, cu o pondere mai redusă la formarea PIB (5,7%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (11,8%).

    Indutria a contribuit cu 0,5% la creşterea economică, având o pondere de 23,2% la formarea PIB, iar volumul său de activitate s-a majorat cu 2%.

  • Taxele au fost reduse, dar România intră într-o nouă eră a consumului pe datorie

    Reducerile de taxe vor conduce la scăderea veniturilor fiscale de la 28% din PIB în 2015 la 25,7% din PIB în 2017, susţine raportul de ţară al Comisiei Europene publicat la finele săptămânii trecute. Rezultatul va fi majorarea deficitului bugetar la 3,8% din PIB în 2017 şi creşterea datoriei publice până la peste 60% din PIB în 2026.

    „Impactul deplin al măsurilor de relaxare fiscală se va vedea abia în 2017. Anul acesta fiind an electoral, lucrurile vor părea aşezate. În 2017 bugetul va avea probleme pentru că deficitul se va adânci la peste 3% din PIB şi există şi un vârf de plată al datoriei. Aşa cum vedem pe internet că spune dl Ponta (fostul premier – n. red.) – anume că vom avea creştere economică şi că putem acoperi toate reducerile de taxe –, aşa am putea spune şi noi: dar asta ar însemna să vindem blana ursului din pădure. Realitatea este că nu am învăţat nimic din povestea lui 2008 şi repetăm acelaşi scenariu. Atunci spuneam la fel: va exista creştere, suntem acoperiţi. Dar cum a venit un moment dificil, am cedat. Asta a fost diferenţa dintre România şi Polonia în criză. România nu a fost pregătită, Polonia a fost. Repetăm aproape identic situaţia de dinainte de criză. Am redus taxe, încă cer unii ca ele să fie din nou reduse. Pericolul este ca veniturile statului să nu acopere promisiunile făcute, care pot fi respectate doar prin majorarea deficitului având ca efect intrarea într-o permanentă majorare a datoriei“, comentează economistul Aurelian Dochia.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum se va modifica în viitor salariul minim

    La finalul anului trecut au fost negocieri destul de grele până s-a ajuns la amânarea majorării din ianuarie în mai, în ideea că va fi o creştere puţin mai mare la 1250 de lei. Ideea de a avea un salariu minim în funcţie de cele opt regiuni de dezvoltare nu este rea ca principiu, scrie Digi 24.

    Costul vieţii e diferit la Bucureşti sau Cluj faţă de Botoşani. Doar că într-un asemenea scenariu se pleacă de la actuala bază. Sau cea care va veni la 1 mai, 1250 de lei. Şi aceasta, putem să punem pariu va fi referinţa pentru cele mai sărace regiuni.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

     

  • Cosmetic Plant şi-a majorat afacerile cu 20% în 2015 şi mizează pe un business în creştere în acest an

    Cosmetic Plant, unul dintre principalii producători locali de cosmetice, a raportat o creştere cu cca. 20% a business-ului în 2015 şi mizează, şi pentru acest an, pe un avans de cel puţin 10 procente. De asemenea, compania a inregistrat vanzari record la export, in crestere cu 170% comparativ cu anul anterior.

    Compania a înregistrat în 2015 o cifră de afaceri de 2 milioane de euro (cca. 8,9 milioane de lei), în creştere cu cca. 20% comparativ cu valoarea de 1,66 milioane de euro (cca. 7,5 milioane lei) înregistrată în anul anterior. În ceea ce priveşte volumul vânzărilor, acesta a depăşit peste 1 milion de produse, în timp ce profitul a ajuns anul trecut la cca. 400.000 de euro (1,8 milioane lei).

    Cosmetic Plant este unul dintre cei mai cunoscuţi producători de produse cosmetice din România. Afacere de familie înfiinţată în 1991 la Cluj-Napoca, compania a adus în prim-plan calitatea produselor fabricate. Farmacista Ileana Mester, fondatoarea Cosmetic Plant, cu o experienţă de peste 20 de ani în cosmetologie, a crezut în puterea pe care natura o poate conferi ştiinţei şi a mizat pe folosirea ingredientelor naturale în toate produsele sale

  • Cele şapte evenimente care au marcat săptămâna: Bursele îşi continuă prăbuşirea; Cioloş a tăiat capul diviziei de business care îi strângea 40 mld. € pe an; World Class îşi cumpără principalul competitor; Încă o mare bancă majorează avansul la credite

    Ziarul Financiar vă prezintă la fiecare sfârşit de săptămână cele mai importante evenimente, tranzacţiile, mişcările şi deciziile care au avut un impact deosebit asupra economiei din România. Săptămâna aceasta prima pagină a fost ţinută bursele internaţionale şi de Bursa de la Bucureşti, care nu lasă investitorii să respire şi scad la foc automat, de demiterea omului care se ocupa cu colectarea taxelor şi impozitelor românilor, de rezultate sub aşteptări ale economiei României anul trecut. Săptămâna trecută încă o mare bancă a anunţat că majorează avansul la credite, în timp ce BRD a raportat un profit de 6,9 ori mai mare decât anul trecut. Bancherii se tem că dobânzile vor intra în teritoriu negativ, iar World Class şi-a cumpărat principalul competitor.

    Leul, moneda naţională, este surpriza plăcută a lunii februarie, în urma aprecierii, atât faţă de euro, cât şi faţă de dolar.

    După ce a început anul la 4,52-4,54 lei pentru un euro, cursul a ajuns vineri la 4,4744 lei/euro, ceea ce înseamnă o apreciere de 1,4% pentru moneda naţională.

    Într-o lume în care dobânzile devin negative, ratele pozitive de dobândă pentru leu atrag investitori care încearcă să-şi plaseze lichidităţile oriunde ar primi ceva bani în plus şi nu „în minus”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Happy Tour a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 94 de milioane de euro

    Happy Tour Group a înregistrat o cifră de afaceri de 94 milioane de euro în 2015, în creştere faţă de 2014, menţinând trendul ascendent înregistrat în ultimii ani, potrivit unui comunicat transmis de reprezentanţii companiei.

    Faţă de 2014, numărul clienţilor business ai grupului s-a majorat cu 23%, Happy Tour fiind furnizorul de servicii de călătorie al multor companii importante din domenii precum comunicaţii, retail, energie, FMCG, auto, agricultură etc. Segmentul de business travel, desfăşurat prin agenţia de turism Happy Tour, reprezintă o parte semnificativă a activităţii grupului în România şi va continua să fie, şi în 2016, motorul afacerilor, după ce a crescut anul trecut cu 16% faţă de 2014. În partea a doua a anului 2015, grupul a decis majorarea capitalului social al Happy Tour, la peste 3 milioane de euro. În ultimii ani, Happy Tour Group a investit milioane de euro în technologie, aplicabilă turistului de business dar şi celui de leisure, lucru care a avut o contribuiţie semnificativă în creşterea afacerii. ”Ne-am dezvoltat business-ul bazându-ne pe tehnologie de ultimă oră, în care am investit milioane de euro. Ne-am dorit să răspundem celor mai complexe nevoi de călătorie ale turiştilor noştri, fie că vorbim de angajaţii din companii sau oamenii care-şi organizează vacanţele prin intermediul grupului nostru. Clienţii noştri sunt în centrul întregii activităţi a companiei”, spune Javier Garcia del Valle, CEO-ul companiei.

    În ceea ce priveşte turiştii de leisure, numărul acestora a fost cu 20% mai mare decât în 2014,  cei mai mulţi alegând destinaţii precum Turcia, Grecia şi Spania. Charterele efectuate de turoperatorul gruplui, Prestige Tours, au înregistrat în 2015 un grad de ocupare de 93%.

    De asemenea, rezervările online în cadrul grupului au crescut în 2015 cu peste 250%, estimările pentru anul în curs vizând o majorare de câteva zeci de procente.

    Happy Tour Group este cel mai mare grup de turism din România, cu afaceri exclusiv în turism. Din grup fac parte Happy Tour, agenţia de turism online Paravion şi turoperatorul Prestige Tours. La nivel naţional, grupul are peste 84 agenţii afiliate Happy Tour. În prezent, Happy Tour Group are aproximativ 160 de angajaţi. Happy Tour Group este afiliat FCm Travel Solutions.

     

  • 48% din forţa de muncă din România este concentrată în 10 sectoare de activitate a căror cifră de afaceri reprezintă peste 50% din totalul realizat de întreaga piaţă.

    ICAP Romania a ajuns la concluzia ca sectoarele din care au migrat în ultima perioada segmente importante ale forţei de muncă sunt industria prelucrătoare, agricultură, construcţiile şi învăţământul. Transferul de forţă de muncă s-a făcut şi către zona antreprenorială, în special către comerţ, însă acest lucru este departe de a fi perceput ca un element cu influenţă pozitivă majoră din cauza unor factori obiectivi. În România activează aproape 200.000 de companii mici şi mijlocii în acest domeniu. Majoritatea companiilor mici şi medii din România îşi bazează activitatea pe un concept de afaceri cu o valoare adăugată mică – cumpără de la producători şi vând către alte companii, spre deosebire de o abordare bazată pe producţie sau cercetare – domenii care presupun însă un necesar de capital mult mai mare, respectiv de o calificare înaltă.

    ICAP Romania a analizat raportările companiilor din România la nivelul finalului de an 2014 din perspectiva unui top 10 al sectoarelor care angajează aproape jumătate din forţă de muncă din România. 

    Aceste sectoare sunt:

    1. Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor
    2. Comerţ cu ridicata cu exceptia comerţului cu autovehicule şi motociclete
    3. Transporturi terestre şi transporturi prin conducte
    4. Construcţii de clădiri
    5. Industria alimentară
    6. Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte
    7. Fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor
    8. Activităţi de investigaţii şi protecţie
    9. Lucrări speciale de construcţii
    10. Restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie.

    În aceste sectoare economice lucrează 1.882.611 de angajaţi, în creştere cu 2% faţă de anul 2013. Primele trei sectoare, „Comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor”, „Comerţ cu ridicata cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete”, „Transporturi terestre şi transporturi prin conducte” angajează jumătate din forţă de muncă activă în cele 10 sectoare şi aproape un sfert (949.350) din forţa de muncă ce activează în totalul firmelor care depus raportări în 2014.

    Cele 10 sectoare menţionate anterior care concentreaza 48% din forta de munca totala concentreaza si 53% din cifra de afaceri totală (cifra de afaceri ca total al raportărilor din 2014 ale firmelor), în creştere cu 6.2% faţă de 2013. Un aspect îmbucurător este faptul că firmele care activează în aceste sectoare şi care au raportat profit în 2014, au raportat un profit total mai mare cu 25% faţă de 2013, în timp ce pierderea raportată de firmele care au raportat pierdere a fost în 2014 cu 15% mai mică decât în 2014.

    Comerţul cu amănuntul este primul sector al economiei româneşti din punctul de vedere al dimensiunii forţei de muncă implicate. Peste 400.000 de români lucrează în acest sector, 10.9% din totalul forţei de munca. Sectorul este dominat de 5 companii care realizează o treime din cifra de afaceri din total sector: OMV PETROM MARKETING, ROMPETROL DOWNSTREAM, KAUFLAND ROMÂNIA, LUKOIL ROMÂNIA, CARREFOUR ROMÂNIA.

    Alexandra Predeanu, Director General ICAP Romania apreciază că „rezultatele acestor companii au fost consacrate în urma unor investiţii semnificative în reţeaua de distribuţie. La fel de important, aceşti lideri de piaţă s-au implicat în inovare şi optimizare în managementul portofoliului de produse în timp ce au monitorizat atent comportamentul consumatorilor”.
     

  • Preţurile ţiţeiului se îndreaptă spre 28 dolari/baril,după ridicarea sancţiunilor împotriva Iranului

    Preţurile petrolului se îndreaptă luni spre 28 de dolari pe baril, continuând evoluţia descendentă, pe fondul îngrijorării investitorilor că majorarea exporturilor de către Iran, ca urmare a ridicării embargoului occidental, va accentua supraoferta din piaţă, transmite MarketWatch.

    La bursa din New York, petrolul cu livrare în februarie este cotat în scădere cu 1,2%, după ce a coborât cu până la 2,5%, la 28,67 dolari pe baril, pe platforma electronică Globex.

    Preţul ţiţeiului Brent, de referinţă la Londra, a coborât cu până la 2,7%, la 28,14 dolari pe baril, iar în timpul nopţii a atins 27,67 dolari pe baril.

    Piaţa americană de acţiuni şi obligaţiuni este închisă luni pentru sărbătoarea Martin Luther King, dar contractele pentru petrol sunt tranzacţionate pe platforma Globex.

    Perspectiva ca Iranul să reia exporturile a îngrijorat investitorii în contractele futures, acestea pierzând peste o cincime din valoare de la începutul anului, coborând sub 29 de dolari pe baril pentru prima oară în ultimul deceniu.

    Analiştii consideră că preţurile ţiţeiului ar putea coborî la 25 de dolari pe baril, sau chiar mai mult, în următoarele săptămâni.