BusinessMagazin

Tag: locuri

  • Doar jumătate din bucureşteni sunt mulţumiţi de locul de muncă

    Oraşul cu cea mai mare satisfacţie profesională din întreaga Uniune Europeană este Graz, al doilea oraş ca mărime din Austria. Potrivit unui Eurobarometru publicat de Comisia Europeană în ianuarie 2016, aproximativ 85% din locuitorii din Graz s-au declarat mulţumiţi de locurile lor de muncă.

    Pe locul doi se situează Zurich (83%), urmat de Viena şi Reykjavik (79%). Topul este continuat de Copenhaga şi Rennes (78%) şi Bruxelles, Paris şi Geneva. Doar 51% de bucureşteni s-au declarat satisfăcuţi de locul de muncă.

    Cei mai pesimişti angajaţi europeni sunt cei din zona de sud a continentului: Grecia, Italia sau Spania. 41% dintre respondenţii greci din Atena au declarat că „nu au fost deloc mulţumiţi” din punct de vedere profesional.

    O situaţie asemănătoare s-a înregistrat şi în cazul italienilor din Torino, Roma sau Madrid.

  • Nu găseşti loc de parcare? Doi români au dezvoltat o aplicaţie care-ţi arată unde sunt locuri libere

    Cum digitalizarea şi tehnologizarea apar în aproape toate aspectele vieţii omeneşti şi cum maşinile aproape au devenit computere pe patru roţi, era inevitabil ca cineva să nu se gândească la o aplicaţie care ajută la găsirea unui loc de parcare. Şi care spune şi unde ai lăsat autoturismul. Astfel, aventurile prin parcările subterane ar putea lua sfârşit datorită unei aplicaţii precum cea a clujenilor de la Parking+Plus.

    Cristian Ureche şi Bogdan Herea au pornit proiectul în 2014, motivul fiind numărul de locuri de parcare insuficient raportat la creşterea numărului de maşini din zonele urbane supraaglomerate. „Oraşele se confruntă cu probleme de gestiune a resurselor, dar există iniţiative de timp smart city pentru care încep să se aloce bugete. Avansul tehnologic permite gestiunea eficientă a locurilor de parcare incluse în mod tradiţional în circuitul de utilizare publică (hărţi interactive cu disponibilitatea locurilor de parcare în timp real, plăţi fără numerar direct din aplicaţie)“, spune Cristian Ureche, fondator al Parking+Plus.

    Pentru Cristian Ureche aceasta este prima iniţiativă antreprenorială, el activând anterior în industria serviciilor software în calitate de consultant pentru multinaţionale (operatori telecom, agenţii de publicitate). A oferit apoi consultanţă pentru start-up-uri din Europa, iar în prezent se ocupă de activităţile curente ale Parking+Plus. Celălalt fondator, Bogdan Herea, se ocupă de zona de dezvoltare a businessului şi crearea a parteneriatelor în cadrul start-up-ului. Herea are un business în industria serviciilor software, lucru care i-a permis să finanţeze activitatea de la Parking+Plus complementar cu fondurile atrase prin clusterul Cluj IT.

    Cum funcţionează aplicaţia?

    Sistemul clujenilor constă într-o aplicaţie de mobil şi dintr-un aşa‑zis box, dispozitiv ce este montat în parcare şi care contorizează locurile libere şi controlează accesul. Practic, prin intermediul aplicaţiei un şofer este informat câte locuri de parcare sunt libere într-o anumită zonă şi poate rezerva locul respectiv, apoi poate face plata direct din aplicaţie. Iar aici vorbim în special de parcări private, ce aparţin anumitor instituţii. „Am lansat în fază de testare în România în urmă cu câteva luni şi în acest moment operăm parcări care ne permit să testăm mai multe scenarii de utilizare: centru comercial, hotel, campus universitar, clădire de birouri“, spune Ureche.

    Am testat şi noi aplicaţia. Sistemul funcţionează în momentul de faţă doar în Cluj. Atunci când porneşti aplicaţia, stabileşti destinaţia şi verifici dacă sunt locuri libere în parcare. Din ce am putut observa, mai tot timpul locurile de parcare din Cluj par a fi ocupate. „Vorbim despre un sistem modular, flexibil şi universal, pe care ne propunem să îl scalăm rapid la nivel internaţional. Aplicaţiile mobile iOS şi Android sub brand propriu funcţionează ca şi «enableri», demonstratori ai platformei. Am gândit aplicaţia ca o soluţie cu arhitectură deschisă (…) platforma are funcţionalităţi precum: înregistrarea locurilor de parcare pe hartă, rezervare, plată, gestiune locuri de parcare în timp real, acces de pe mobil în parcări cu barieră“, continuă Ureche.

    Conceptul presupune gestiunea flexibilă de lungă şi scurtă durată a accesului în parcările securizate, atât pentru segmentul corporate (gestiune acces angajaţi, colaboratori, vizitatori, participanţi evenimente), cât şi pentru cel rezidenţial.

    Un lucru interesant este închirierea spaţiului de parcare personal. Dacă tot trăim într-o epocă a „sharing economy“ şi „car sharing“, de ce nu am împărţi şi locurile de parcare? „Locurile de parcare disponibile în zone rezidenţiale sau aferente clădirilor de business rămân neutilizate o importantă perioadă de timp, pentru că au acces securizat. Folosind tehnologiile noastre, platformele «event parking» sau marketplace-urile pentru locuri de parcare devin realitate în doar câteva zile“, spune antreprenorul.

    În principal Parking+Plus merge către zona de B2B, pentru companiile care doresc să implementeze soluţii de smart parking. „Poziţionarea noastră este una pur tehnologică. Putem face o comparaţie cu transportul aerian de persoane. Noi suntem echivalentul producătorului de avioane, existând companii care operează curse de pasageri (…) Ne adresăm câtorva categorii de companii: integratori de sisteme de parcare şi de securitate, start-up-uri care activează pe zona smart parking, operatori de clădiri şi parcări, multinaţionale care doresc să îşi extindă portofoliul“, afirmă Ureche.

    O parte din finanţare a venit de la clusterul Cluj IT, în urma unei competiţii interne ce a avut loc în 2013, restul banilor provenind din resurse proprii. Investiţia totală este estimată de antreprenori la 250.000 de euro. De asemenea, start-up-ul a fost acceptat în acceleratorul RICAP (Programul de Asistenţă în Comercializarea Inovării din România) unde vor beneficia de un program intens de consultanţă pe zona de dezvoltare şi atragere de investiţii, iar la finalul acestuia va fi organizat un eveniment în care vor fi invitaţi investitori. Despre RICAP Cristian Ureche spune că „mentorii ne ajută să descoperim cea mai bună cale de urmat, astfel încât efortul pe care oricum l-am fi depus în start-up să fie în direcţiile cele mai plauzibile a ne aduce rezultate pozitive.“

    Mai mult, Parking+Plus a câştigat ediţia locală a competiţiei Business Wall of Fame, organizată de grupul Deutsche Telekom în opt ţări, şi va intra în portofoliul Telekom România. „Procedurile de intrare în portofoliul Telekom România sunt pe ultima sută de metri, se lucrează la partea procedurală şi juridică. Avem un parteneriat cu Deutsche Telekom la nivel european care ne ajută să participăm la evenimente cu stand şi ne facilitează colaborarea cu celelalte companii din grup.“ Produsul clujenilor a fost desemnat ca fiind cea mai bună soluţie Internet of Things din România în acea competiţie.

    Cum îşi monetizează tinerii aplicaţia? „Promovând modelele Access as a Service (AaaS), Software Development Kit (SDK) şi Software as a Service (SaaS)“, despre care Cristian Ureche spune că este o noutate în domeniul parcărilor şi că îşi doresc să valideze acest model pentru abordarea B2B pe care o urmăresc. Modelul AaaS implică achiziţia unor pachete de chei virtuale de către companii, pe care utilizatorii aplicaţiilor mobile le pot consuma (în acest sens au dezvoltat şi un smart box care comunică cu aplicaţia mobilă şi comandă barierele şi porţile) pentru a intra în parcări. Soluţia se pretează pentru zona rezidenţială şi de business, cu acces oferit pe bază de abonament lunar.

    Modelul SDK e folosit de către vcompaniile care îşi doresc să dezvolte soluţii personalizate de tip smart parking, bazându-se pe platforma clujenilor, iar modelul SaaS implică plata unor contribuţii lunare pentru module funcţionale (rezervări, plăţi prin aplicaţie, informaţii în timp real legate de disponibilitatea locurilor de parcare).

    În ultimii doi ani numărul start‑up‑urilor de parking a crescut foarte mult: de la valeţi care caută loc de parcare într-o anumită zonă la un fel de Airbnb pentru spaţiu de parcare (locul din faţa blocului poate fi închiriat de cine are nevoie). Chiar şi producătorii de automobile se uită în această direcţie. Un exemplu este BMW: În 2011 BMW i Ventures, divizie de investiţii a producătorului german, a investit în 13 companii care oferă servicii de mobilitate şi chiar a încorporat softuri pentru parcare în noile automobile. Tehnologia iPark funcţionează utilizând date pentru a prezice dacă sunt locuri libere pe o anumită stradă.

    Pentru anul în curs Cristian Ureche şi Bogdan Herea îşi doresc extinderea în afara ţării, România fiind o zonă de test. „Ne dorim să lansăm soluţia în mai multe ţări europene, să închidem o rundă de finanţare care să ne aducă o primă evaluare continuând dezvoltarea tehnologiei pentru întărirea parteneriatelor“, susţine Ureche.

    Concret este faptul că atâta timp cât vor exista maşini vom avea nevoie să le parcăm, iar aplicaţiile precum Parking+Plus ne-ar putea face viaţa mai uşoară.

  • Patru universităţi din România, în topul internaţional QS University Rankings

    atru universităţi româneşti se găsesc şi anul acesta în topul internaţional Quacquarelli Symbols (QS) University Rankings.

    Universităţile româneşti au reuşit să se menţină la nivelul de anul trecut, cu 10 locuri în Top 500 QS University Rankings, pentru şase programe de studiu, se arată într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX. Este vorba de Universitatea din Bucureşti, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi.

    În ceea ce priveşte primele locuri din top, Massachusetts Institute of Technology (MIT) şi Harvard University îşi menţin poziţiile fruntaşe, conducând topul pentru 24 de discipline, fiecare cu câte 12 programe. Pe locul trei se află University of Cambridge, urmată de Stanford University, California Institute of Technology (Caltech), University of Oxford, University College London (UCL), Imperial College London, Swiss Federal Institute of Technology (ETH Zurich), University of Chicago şi Princeton University.

    Dintre universităţile româneşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” a ajuns pe cea mai bună poziţie, pentru cea mai populară disciplină – Limbi Moderne, ocupând locul 101-150 în topul QS, fiind urmată de Universitatea din Bucureşti şi Universitatea de Vest din Timişoara, clasate pe locurile 151-200.

    Însă, per total, Universitatea din Bucureşti are cele mai bune rezultate dintre universităţile româneşti, cu prezenţă în cadrul a cinci discipline diferite, urmată de Universitatea Babeş-Bolyai cu 3 discipline. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” şi Universitatea de Vest din Timişoara au rezultate la câte o disciplină fiecare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • De zece ori Stairway to heaven

    În patru decenii de la lansare, cântecul Stairway to Heaven al celor de la Led Zepplein a adus în jur de 600 de milioane de dolari şi a rulat, neîntrerupt, mai bine de 45 de ani la radiourile din întreaga lume. Aş pune în balanţă cu aceste numere un grafic pe care l-am văzut recent şi care arată că în 2015, pentru prima dată în istoria muzicii comerciale, vânzările de muzică veche le-au depăşit pe cele de muzică nouă. În numere e cam aşa: în 2005 muzica veche valora în Statele Unite în jur de 225 de milioane de dolari, iar muzica momentului 400 de milioane de dolari.

    Într-un deceniu, tendinţa muzicii vechi a fost de scădere spre 123 de milioane de dolari, scădere nu la fel de abruptă ca în cazul muzicii noi, ajunsă acum la 118 milioane dolari. Explicaţia mea este faptul că muzica s-a transformat dintr-o afacere „de suflet“ într-o afacere pur şi simplu, dominată de interese pe termen scurt şi mai puţin de calitatea produsului în sine (este aceasta şi explicaţia pentru nesfârşita cohortă de eroi mascaţi care bântuie industria filmului, în detrimentul producţiei originale, creative, „de suflet“). Poate din cauza crizei, poate din alte cauze, lumea pare să uite din ce în ce mai des că oamenii nu se raportează numai la bani, ci şi la suflet.

    Iar descoperirea tinerilor de care am scris nu face decât să mă bucure; şi mai îmbucurător este faptul că proiectele selectate, zece la număr, au fost alese dintr-un pachet mai mare de proiecte, bazate pe ideea că tinerii se dovedesc ceva mai puţin preocupaţi de latura financiară a ideilor lor şi mai mult de impactul, de binele pe care îl fac societăţii şi oamenilor. Poate că această abordare vine pe cărările trasate de mişcarea Occupy, pe ideile lui Stiglitz sau ale lui Thomas Piketty, îngrijoraţi de inegalitatea în creştere din lume, sau poate şi pe abordarea mai degajată a tinerei generaţii, care se dovedeşte, conform statisticilor, mai puţin preocupată de lux, case şi maşini şi mai mult de voluntariat, de proiecte sociale, ba chiar de propria mobilitate, de impactul pe care îl au asupra lumii. Şi nu-i confundaţi pe tinerii de care vorbesc eu cu cei de bani gata, care ţin rubrici tabloide în viaţă.

    Mă gândesc că lui Page şi lui Plant, când au scris Stairway to Heaven, le-a păsat mai mult de ascultători şi de spectatori şi de modul în care aceştia vor rezona cu muzica şi mai puţin de banii pe care i-ar putea aduce cântecul. Poate că lumea întreagă ar trebui să adopte această regulă. Cineva căruia îi pasă îşi va face bine, în primul rând, treaba, va găsi soluţii inedite, va căuta rezolvări. Iar faptul că tinerilor le pasă, într-o Românie care este pe locul 1 în Europa la analfabetism şi corupţie, cu cea mai redusă speranţă de viaţă şi cel mai mare număr de decese în rândul copiilor, îmi oferă speranţa că lucrurile s-ar putea îndrepta.

    Ilustrez cu imaginile puţin neliniştitoare ale pictorului canadian Paul Fenniak.

  • A apărut o nouă piaţă: cea a spaţiilor de depozitare de lux

    Pentru unii nu numai locuinţa personală, ci şi spatiul  de depozitare trebuie să aibă tot confortul, apărând astfel o piaţă a spaţiilor de depozitare de lux. Principalii clienţi sunt reprezentaţi, scrie Wall Street Journal, de persoanele care se mută din suburbii în case mai mici din cartiere din metropole americane şi, ca atare, nu mai pot ţine acasă tot ce ţineau altădată.

    Se caută astfel locuri de depozitare pentru colecţiile de maşini de lux, pe care proprietarii să le îngrijească, dar şi să le expună. Cum aceştia au şi familii, se preferă spaţiile suficient de încăpătoare cât să permită amenajarea unui loc de relaxare, poate chiar şi de dormit şi chiar şi a unei bucătării destul de mari încât să se poată organiza mese pentru un număr mai mare sau mai mic de invitaţi. Unele sunt prevăzute şi cu pivniţă de vinuri, iar dezvoltatorii au început să le promoveze chiar ca spaţii destinate practicării unor hobby-uri, clienţii având posibilitatea să le aranjeze cum doresc ei, putând instala acolo şi un studiou de înregistrări sau atelier de pictură dacă doresc.

    Există însă şi o altă variantă a depozitului de lux, care se adresează în special doamnelor şi care nu presupune deplasarea la spaţiul de stocare alocat. În aceste locuri se ţine garderoba bogată care nu încape în locuinţă, precum şi accesoriile aferente ei, articolele fiind preluate de la domiciliul clientelor, întreţinute cu grijă, şi aduse acestora când au nevoie de ele chiar şi la mare distanţă.

  • Primele amenzi pentru fumători. Oameni prinşi că fumează în parcuri pentru copii şi gară, sancţionaţi la Timişoara

    Cinci persoane prinse că fumează în parcuri pentru copii sau în gară au fost sancţionate de poliţiştii locali din Timişoara, în prima zi după intrarea în vigoare a Legii antifumat, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Potrivit unui comunicat transmis, vineri, de Poliţia Locală Timişoara, în prima zi după intrarea în vigoare a Legii antifumat, agenţii acestei instituţii au depistat şi amendat cinci persoane care fumau în locuri publice.

    “Poliţiştii locali au aplicat, în cursul zilei de 17 martie, un număr de cinci sancţiuni persoanelor care nu au respectat prevederile Legii nr. 15/2016 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun”, se arată în comunicat.

    Astfel, doi bărbaţi care au fost depistaţi fumând la locul de joacă pentru copii din Parcul Carmen Sylva, în apropierea echipamentelor instalate pentru micuţi, au fost sancţionaţi cu câte 100 lei, o a treia persoană fiind sancţionată după ce a fost depistată fumând în incinta Pieţei Iosefin. Un alt bărbat a fost sancţionat după ce a fost depistat fumând în Parcul Zurich, în locul destinat copiilor, iar un altul a fost depistat şi sancţionat după ce a fost surprins fumând în sala de aşteptare a Gării de Nord Timişoara.

    Conform sursei citate, amenzile pentru persoanele prinse fumând în locuri publice sunt cuprinse între 100 şi 500 de lei, iar pentru persoanele juridice amenda este de 5.000 de lei la prima abatere, iar la a doua abatere amenda poate ajunge până la 10.000 de lei şi suspendarea activităţii.
     

  • Imperiul pe care lumea l-a uitat: cum arăta “oraşul celor 1.001 biserici” – GALERIE FOTO

    Ani, cândva adăpost pentru zeci de mii de oameni, s-a transformat într-un oraş al fantomelor şi al ruinelor. Devenit un centru cultural important în timpul dinastiei armene Bagradit, rămăşiţele oraşului sunt astăzi împrăştiate pe un platou din nord-estul Turciei.

    Cei care vizitează ruinele acestui imperiu de mult apus sunt întâmpinaţi de privelişti ce amintesc de istoria bogată a oraşului Ani, întinsă de-a lungul a trei secole şi cinci dinastii – armenă, bizantină. turcă, georgiană şi otomană.

    La apogeul său, în secolul XI, oamenii de ştiinţă estimează că Ani adăpostea nu mai puţin de 100.000 de oameni, fiind cunoscut ca “oraşul celor 1.001 biserici”. Cifra era mult exagerată, dar studiile arheologice au scos totuşi la iveală peste 40 de locuri de cult.

  • Cum trăiesc copiii bogaţi din Londra: maşini de lux, avioane private şi folosesc bancnote de 50 de lire pentru a-şi sterge pantofii

    Prin intermediul internetului oamenii îşi expun viaţa pentru văzul tuturor. Aşa că nu este de neînţeles ca din ce în ce mai multe imagini cu copiii bogaţilor care-şi expun viaţa luxoasă apar pe Instagram.

    Contul de Instagram @richkidslondon prezintă poze ale răsfăţaţilor alături de maşini scumpe, băuturi fine sau în locuri greu accesibile oamenilor de rând.

    Vezi aici cum trăiesc copiii oligarhilor ruşi

  • Viena este oraşul unde se trăieşte cel mai bine. Pe ce loc se află Bucureştiul

    Viena este oraşul unde există cele mai bune condiţii de muncă şi de trai, în Bagdad se trăieşte cel mai rău, iar Londra Paris şi New York nu intră în top 35, potrivit unui studiu realizat de Mercer, informează The Guardian.

    Bucureştiu se află pe locul 109, sub oraşe precum Budapesta, Tel Aviv, dar peste Sofia, Istanbul sau Belgrad.

    Capitala Austriei este urmată în clasament de Zurich (Elveţia), Auckland (Noua Zeelanda), Munchen (Germania), Vancouver (Canada), Dusseldorf (Germania), Frankfurt (Germania), Geneva (Elveţia), Copenhaga (Danemarca) şi Sydney (Australia).

    Parisul a coborât 10 locuri până pe 37, datorită vulnerabilităţii oraşului la atacuri teroriste, Londra ocupă locul 39, în special din cauza nivelului ridicat al poluări şi traficului, iar New York se clasează pe locul 44 din cauza nivelului ridicat de criminalitate.

    Pe ultimele locuri în top se afla capitala statului Haiti, Port-au-Prince (221), capitala Republicii Centrafricane, Bangui (222) şi capitala Irakului, Bagdad (223).

  • Aproape 180 de studenţi pot face stagiul de practică la Orange anul acesta

    Orange România, cel mai mare operator de telefonie mobilă de pe plan local, organizează în perioada 4 aprilie – 4 mai ediţia de anul acesta a programului de practică prin intermediul căruia oferă 178 de locuri pentru studenţi şi masteranzi. Aceştia pot efectua stagiul de practică într-unul din departamentele de vânzări din cadrul magazinelor Orange din ţară, experienţa acumulată putând fi echivalată orelor de practică incluse în programa de învăţământ.