“Am constatat că, după anul 2007, România a luat-o pe un drum greşit în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor naţionale şi continuă să meargă pe un drum greşit”, a declarat un lider politic.
Acesta a făcut o propunere pentru preşedintele României, Klaus Iohannis, şi pentru partidele parlamentare.
“România, pe un drum greşit”! Propunerea pentru Iohannis şi pentru partide
Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele Klaus Iohannis, va avea loc începând cu ora 11.00.
Administraţia Prezidenţială a informat, miercuri seară, că pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 – 2019, intensificarea fenomenului imigraţionist la frontiera României şi măsuri privind gestionarea situaţiei, Carta Albă a Apărării şi Strategia Naţională de Ordine şi Siguranţă Publică 2015 – 2020.
Conform sursei citate, în şedinţa CSAT vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională, iar la finalul acesteia şeful statului va susţine o declaraţie de presă.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat public încă de zilele trecute, dar şi în discursul susţinut miercuri în Parlament, o parte a temelor care vor fi discutate în CSAT, principalul subiect fiind răspunsul României la criza refugiaţilor.
“În cursul zilei de mâine (joi – n.r.), în cadrul CSAT vom conveni asupra paşilor pe care România trebuie să-i facă în acest proces, iar de câte ori evoluţia situaţiei o va impune voi comunica atât cu dumneavoastră, cu Parlamentul, cât şi cu reprezentanţii celorlalte instituţii ale statului”, a spus Klaus Iohannis în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului.
Principala problemă cu care se confruntă România acum este dezbaterea privind introducerea cotelor obligatorii, aşa cum a propus Comisia Europeană. Potrivit proiectului, aflat încă în dezbatere, României i-ar reveni 6.351 de refugiaţi, însă atât preşedintele, cât şi premierul Victor Ponta, au declarat în repetate rânduri că România poate prelua doar 1.785 de persoane, dintre care 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene.
“Există alte forme prin care ţările care refuză cotele obligatorii îşi pot arăta solidaritatea. Noi ne-am exprimat de fiecare dată pornind de la solidaritate. România e solidară cu ceilalţi membri din Uniunea Europeană într-o măsură care se va arăta pe parcurs şi cu imigranţii. Noi am făcut o ofertă foarte generoasă pentru relocarea celor 40.000 de imigranţi. (…) România nu este o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele Klaus Iohannis.
De altfel, aceasta a fost şi poziţia României, exprimată prin ministrul de Interne Gabriel Oprea, la reuniunea Consiliului JAI care a avut loc luni. “România s-a angajat să preia 1.758, după care lucrurile s-au mai complicat, am fost de acord cu toate punctele, mai puţin cu faptul ca România să fie de acord cu cotele obligatorii pentru cei 120.000 de imigranţi. Au fost patru ţări care au susţinut acest lucru: Slovacia, Cehia, România, Letonia. Deci nu a fost un consens în acest punct de vedere”, spunea ministrul de Interne.
Discuţii pe această temă au avut loc şi între preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, cei doi au avut o convorbire telefonică în cursul zilei de duminică. În cadrul convorbirii, Klaus Iohannis a reluat poziţia României, de respingere a cotelor obligatorii, însă a subliniat că România este solidară cu Uniunea Europeană şi se caută alte modalităţi prin care ţara noastră poate ajuta în criza migraţiei.
“Eu cred că, încet, încet, tematica cotelor obligatorii va dispărea, fiindcă nu mi se pare normal ca o ţară din UE să fie obligată la ceva ce nu poate să facă. Ori, să se ia o decizie, nu contează acum în care formă, în UE, care deschide falia între Est şi Vest, mi s-ar părea un lucru fundamental greşit. Există alte forme prin care ţările care refuză aceste cote obligatorii îşi pot arăta solidaritatea”, a spus Iohannis în conferinţa de presă de luni.
Preşedintele a explicat şi motivul pentru care România nu poate prelua mai mulţi imigranţi: “Noi când primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel, ci ni-i asumăm. Noi dacă primim imigranţi, trebuie să-i şcolarizăm, să înveţe limba română, trebuie integraţi în societate. Societatea nu e undeva sus şi aşteaptă, societatea suntem noi, trebuie să meargă într-o localitate, să fie acceptaţi, să-şi găsească locuinţe pe banii lor, nu pe banii statului, iar acolo să-şi găsească locuri de muncă, pentru că nu vrem să creăm noi şi noi cazuri sociale, asta înseamnă imigranţi”.
Între timp, au început să fie vehiculate şi propuneri de sancţionare a statelor membre care nu acceptă cotele obligatorii.
Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a criticat vehement ţările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranţilor propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene.
La rândul său, ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, spunea că Germania este favorabilă sancţionării prin reducerea fondurilor structurale a ţărilor care se opun cotelor obligatorii privind primirea refugiaţilor, afirmând că susţine o propunere în acest sens a preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker. “Sunt ţări care se opun cotelor şi nu li se întâmplă nimic. Cred că trebuie să ne gândim la mijloace de presiune”, declara Thomas de Maiziere.
În schimb, Comisia Europeană a transmis, marţi, că Jean-Claude Juncker nu a făcut nicio propunere privind sancţionarea financiară a statelor care se opun cotelor obligatorii pentru imigranţi.
O reacţie din partea Administraţiei Prezidenţiale a venit prin consilierul prezidenţial Lazăr Comănescu.
“Asemenea idei sunt surprinzătoare, pentru că vin de la politicieni de înalt nivel şi care cunosc foarte bine cum funcţionează Uniunea Europeană. Statele membre participă la activităţile Uniunii Europene în conformitate cu reglementările comunitare, în conformitate cu prevederile tratelelor europene şi eu nu cred că recurgerea la presiuni sau la sancţiuni, atunci când ne aflăm într-un proces efectiv de negociere pentru a ajunge la o soluţie care să fie agreabilă tuturor membrilor UE, poate să dea rezultatele scontate”, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, Lazăr Comănescu, şeful Departamentului de Politică Externă de la Palatul Cotroceni.
Pe de altă parte, deşi neanunţată oficial, o altă temă care ar putea intra în atenţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este planul Ungariei de construire a unui gard metalic pe un segment al frontierei cu România, în contextul în care imigranţii s-ar putea infiltra pe la capătul barierei construite la graniţa ungaro-sârbă. De altfel, soldaţi, poliţişti şi ingineri ungari au început miercuri dimineaţă să marcheze locul pe unde va trece gardul care va fi construit de Ungaria pe un segment al frontierei cu România, în continuarea celui de la graniţa cu Serbia, pentru a opri fluxul de imigranţi, relatează Reuters în pagina electronică.
Decizia de instalare a gardului la graniţa cu România, anunţată de ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a stârnit reacţii dure din partea autorităţilor române, generând şi acuzaţii reciproce între şeful diplomaţiei ungare şi premierul Victor Ponta.
Victor Ponta a reacţionat pe Facebook, marţi seara, la schimburile diplomatice intense pe tema planurilor Ungariei de a extinde gardul de la frontiera cu Serbia şi la graniţa cu România, “pentru o distanţă rezonabilă”, apreciind că această măsură aminteşte de Europa anilor 1930-1940 şi că, dat fiind comportamentul unor oficiali de la Budapesta, aceştia sunt o ruşine pentru valorile UE.
“Sârmă ghimpată, legi agresive, închisori şi brutalitate cu siguranţă nu vor rezolva problema – doar vor arăta că în Ungaria, în inima Europei, sunt decidenţi politici cu nimic mai buni decât cei din Siria, Libia sau alte ţări din care fug respectivii refugiaţi!”, a spus Ponta.
Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a “condamnat ferm” miercuri afirmaţiile premierului Victor Ponta, potrivit cărora unii decidenţi politici ungari nu sunt “cu nimic mai buni decât cei din Siria sau Libia”, susţinând că acesta şi-a pierdut autocontrolul şi prin declaraţiile sale iraţionale a jignit întreaga Ungarie.
De asemenea, ministrul ungar de Externe a susţinut că politicieni români au intrat într-o “spirală a minciunilor”, vorbind de soluţii comune cu Ungaria şi, în acelaşi timp, făcând afirmaţii ostile, el afirmând că, în actuala situaţie, cooperarea bilaterală riscă să fie imposibilă.
Tot miercuri, MAE român l-a convocat pe Zákonyi Botond, ambasadorul Ungariei în România, pentru a transmite poziţia părţii române referitoare la o serie de evoluţii din ultimele zile, precum anunţul părţii ungare privind proiectul construirii unui gard la graniţa cu România.
Nu în ultimul rând, în şedinţa de joi a CSAT va fi discutat şi dosarul Schengen al României.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat recent că, “în mod paradoxal”, faptul că România nu este membră a spaţiului Schengen a fost un avantaj, deoarece imigranţii nu au putut intra în România fără a putea fi supravegheaţi, şi exclude posibilitatea unui “val” de imigranţi, ca în ţările vecine.
“La noi numărul de refugiaţi nu poate să crească decât dacă noi vrem să primim mai mulţi. România nu este membră Schengen, aşa că nimeni nu poate intra doar pentru că aşa doreşte. (…) La noi nu se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat la unii vecini, să ne trezim cu oameni în ţară, asta pot să exclud”, spunea Iohannis.
Preşedintele a vorbit şi despre necesitatea abordării acestui subiect în şedinţa CSAT, având în vedere că spaţiul Schengen este, în acest moment, “nefuncţional”. “Cred că putem cu toţii să constatăm că (spaţiul Schengen – n.r.) nu funcţionează de facto. Spaţiul Schengen este nefuncţional în momentul de faţă şi este o preocupare a noastră şi această chestiune va face obiectul unei discuţii în CSAT. Am inclus această chestiune pe ordinea de zi a CSAT”, declara, luni, Klaus Iohannis.
“Convingerea mea este că potenţialul diasporei va fi pe deplin fructificat atunci când a trăi şi a munci în străinătate va fi doar o chestiune de alegere, nu una de constrângere, atunci când românii din diaspora vor avea opţiunea să se întoarcă ştiind că şi acasă munca lor este recunoscută şi răsplătită”, a spus Iohannis, în deschiderea conferinţei “SMART DIASPORA 2020+: Cum valorificăm potenţialul strategic al diasporei româneşti”, organizată de Liga Studenţilor Români din Străinătate şi Fundaţia C.A.E.S.A.R, care a avut loc la Palatul Cotroceni.
În acest context, Iohannis a arătat că România trebuie să găsească soluţii pentru a transforma “exodul creierelor, aşa numitul fenomen brain train, din pierdere într-un câştig pe termen lung pentru România” şi să cum să facem “ca tinerii noştri de valoare, specialiştii, profesorii, medicii, cercetătorii, economiştii, dar şi toţi cei care muncesc serios, indiferent ce meserii au, care plecă din ţară să se şi întoarcă la un moment dat”.
O soluţie ar fi, potrivit preşedintelui, rezolvarea problemei recunoaşterii diplomelor şi echivalării studiilor la nivel european şi internaţional, iar acest lucru se poate realiza rapid, “dacă există voinţă”. “Câteva mii de tineri pleacă anual în străinătate, iar experienţa pe care o pot aduce înapoi în ţară, după absolvire şi uneori după o perioadă de activitate profesională în afară este foarte valoroasă”, a spus preşedintele.
Mai mult, trebuie găsite soluţii ca cei plecaţi să-şi dorească să se întoarcă acasă dacă vor exista condiţiile şi climatul necesar reintegrării lor.
“Diferitele instituţii trebuie să colaboreze pentru a interveni acolo unde nevoie. Cred în responsabilitatea şi capacitatea României de a găsi pe termen lung soluţii pentru ca fiecare cetăţean să poată avea un parcurs profesional şi personal de succes în ţară sau să aibă oportunitatea de a rămâne legat de România, cu posibilitatea de a reveni oricând”, a adăugat şeful statului.
Pe de altă parte, Iohannis a punctat că românii plecaţi în străinătate sunt şi unii dintre cei mai importanţi ambasadori ai României peste hotare, care pot ajuta la consolidarea şi apărarea valorilor naţionale. “Cred că avem datoria de a le da noi înşine un mandat simbolic, dar mai explicit, despre felul în care pot promova şi susţine România chiar de la distanţă. Imaginea României în lume se construieşte cu fiecare din gesturile, acţiunile şi vorbele lor”, a adăugat preşedintele.
“Rezervorul de expertiză pe care aceştia îl aduc, cunoştinţele şi contactele pe care le-au dobândit, curajul de care au dat dovadă şi pe care îl demonstrează zi de zi fac din românii de peste granţiţă o sursă de inspiraţie şi un punct de sprijin de care România are mare nevoie”, a mai spus Iohannis, adăugând că românii de peste hotare, în special studenţii plecaţi la studii, sunt “o resursă de creştere economică şi dezvoltare”.
Deşi este, de regulă, extrem de rezervat în declaraţii, preşedintele Klaus Iohannis a avut o ieşire publică de care nimeni nu credea că este capabil.
Subiectul care l-a făcut pe Klaus Iohannis să-şi piardă cumpătul. „Este O RUŞINE NAŢIONALĂ!”
Întrebat dacă actuala criză a imigranţilor a demonstrat că România a fost nedreptăţită pentru că nu i s-a permis până acum accesul în spaţiul Schengen, Iohannis a spus că această chestiune nu poate fi discutată “în termeni de nemeritat sau în alte categorii mai degrabă emoţionale”. Cu toate acestea, actuala criză demonstrează că spaţiul Schengen este “nefuncţional”.
Cred că putem cu toţii să constatăm că (spaţiul Schengen – n.r.) nu funcţionează de facto. Spaţiul Schengen este nefuncţional în momentul de faţă şi este o preocupare a noastră şi această chestiune va face obiectul unei discuţii în CSAT. Am inclus această chestiune pe ordinea de zi a CSAT.
Pe de altă parte, Iohannis a precizat că nu este de părere că “dosarele migraţiei şi dosarul Schengen al României trebuie amestecate”.
Discuţia se va axa asupra “pachetului migraţiei”, în perspectiva reuniunii Consiliului JAI, care va avea loc luni.
Consilierul prezidenţial pentru Afaceri Europene a precizat că discuţia nu va avea ca scop informarea lui Jean-Claude Juncker asupra poziţiei României cu privire la cotele obligatorii de imigranţi, având în vedere că aceasta este “foarte bine” cunoscută la Bruxelles.
“Poziţia României este cunoscută, foarte bine cunoscută, la Bruxelles. (Discuţia – n.r.) nu este doar să se informeze domnul Juncker cu privire la poziţia României. Poziţia României a fost reiterată şi cunoscută nu doar din ceea ce s-a comunicat public, dar inclusiv România în discuţiile care au avut loc şi-a precizat foarte clar poziţia”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Leonard Orban.
Reprezentanţii statelor membre UE vor dezbate luni în Consiliul pentru Justiţie şi Afaceri Interne, propunerile Comisiei Europene privind imigraţia. România va fi reprezentată de vicepremierul Gabriel Oprea, care va anunţa că ţara noastră poate primi 1.785 de refugiaţi, respingând cotele obligatorii.
Reuniunea miniştrilor de Interne din statele membre ale Uniunii Europene (UE), programată luni la Bruxelles, va fi coordonată de Jean Asselborn, ministrul pentru Imigraţie şi Azil din Luxemburg, ţară care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene.
La şedinţa Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) sunt invitaţi şi reprezentanţi ai agenţiilor Uniunii Europene şi Naţiunilor Unite responsabile de gestionarea imigraţiei. Reprezentanţii Agenţiei UE pentru Frontiere (Frontex), ai Oficiului European pentru Susţinere în materie de Azil (EASO), ai Agenţiei europene a poliţiei (Europol), Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) şi Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) vor oferi cele mai noi informaţii despre fluxurile migratorii şi despre situaţia de pe teren. Şedinţa Consiliului JAI se va desfăşura pe baza acestor date.
“Am luat act cu oarece nemulţumire de anunţul Comisiei Europene” a spue preşedintele Klaus Iohannis.
“România puternică poate să se dezvolte în jurul unor investiţii majore şi avantaje strategice, cum este şi cazul acestui sector industrial, care creează locuri de muncă şi care contribuie la prosperitatea unei întregi comunităţi şi chiar a unei întregi societăţi. Colaborarea dintre Dacia şi Renault este dovada faptului că investiţiile străine în România au avut şi vor avea în continuare şansa de a fi transformate în exemple clare ale succesului economic” a declarat Iohannis, prezent duminică la Mioveni, la evenimentul “Renault Day”.
Iohannis a mai spus că Dacia este cea mai mare companie din România, având o contribuţie semnificativă la PIB, iar vânzarea maşinilor Dacia în străinătate înseamnă 8% din exporturile noastre.
“Este important să susţinem astfel de investiţii productive în toate domeniile, să încurajăm atât investitorii străini, cât şi companiile autohtone şi capitalul românesc, astfel încât, prin investiţii şi muncă productivă, să se îmbunătăţească continuu viaţa românilor. În acelaşi timp, statul trebuie să îşi onoreze obligaţiile sale, care ţin de climatul de afaceri, infrastructură, predictibilitate fiscală şi legislativă, stabilitate şi, sigur, transparenţă” a mai declarat şeful statului.
Distincţia a fost oferită de preşedinte pentru realizările ştiinţifice ale lui Stefan Hell, dar şi pentru promovarea imaginii României.
Klaus Iohannis a spus că îi face “deosebită plăcere” să înmâneze această decoraţie.
La rândul său, Stefan Hell s-a arătat onorat de invitaţia preşedintelui Iohannis şi de distincţia acordată.
“Doresc să vă mulţumesc pentru deosebita onoare pe care mi-o faceţi. (…) Să primesc astfel de onoruri după mulţi ani de muncă este o mare plăcere, dar să primesc această decoraţie din partea ţării în care m-am născut, direct din mâinile preşedintelui, este ceva foarte special, care mă mişcă profund”, a spus laureatul premiului Nobel.
Acesta a amintit de originile sale româneşti şi de influenţa pe care a avut-o educaţia primită în România asupra parcursului său profesional şi ştiinţific. Stefan Hell a menţionat că le-a povestit jurnaliştilor străini, înainte de decernarea premiului Nobel, că “istoria sa personală” din România a avut un cuvânt de spus în dezvoltarea sa. “Le-am răspuns în mod spontan că, făcând abstracţie de trecutul meu, ar fi imposibil să fiu înţeles ca om sau să aibă sens deciziile pe care le-am luat”, a spus acesta.
“Când am plecat din România în 1978, la vârsta de 15 ani, tocmai câştigasem un concurs de fizică pentru elevi la liceul Nikolas Lenau, din Timişoara. Când am ajuns în Germania, mi-am dat seama că educaţia mea în ştiinţele naturii şi matematică era foarte bună, la nivelul elevilor germani mai mari cu un an”, a mai povestit Stefan Hell.
În încheiere, cercetătorul i-a mulţumit din nou preşedintelui pentru distincţie, subliniind că aceasta este cu atât mai importantă cu cât vine şi de la un şef de stat “fluent în germană”. “Cu siguranţă nu mi-aş fi putut imagina la vârsta de 15 ani că într-o bună zi voi sta în faţa unui preşedinte al României liber ales, fluent în germană, şi că voi primi o asemenea înaltă decoraţie”, a conchis Stefan Hell.
Stefan Hell, laureat al premiului Nobel pentru chimie pe anul 2014, este membru de onoare al Academiei Române şi a participat, vineri, la Bucureşti, la cea de-a 11-a ediţie a Conferinţei Internaţionale de Micro-Nano-Fotonică ROMOPTO, un eveniment ştiinţific care se desfăşoară la sediul Academiei.
Stefan Hell a fost recompensat cu premiul Nobel pentru chimie pe 2014, alături de alţi doi cercetători, Eric Betzig şi William E. Moerner. Aceştia au primit prestigioasa distincţie pentru “dezvoltarea microscopiei cu fluorescenţă de super-rezoluţie”, potrivit comitetului Nobel. De asemenea, Stefan Hell a fost premiat cu Nobel pentru introducerea, în anul 2000, a conceptului de “golire prin emisie stimulată” (STED/ stimulated emission depletion) în microscopie.
Tot vineri, Stefan Hell va fi decorat, în numele Regelui Mihai I, de Principesa Moştenitoare Margareta, cu Ordinul Coroana României în grad de Comandor, în cadrul unei ceremonii care se va desfăşura, de la ora 19.00, la Palatul Elisabeta din Bucureşti.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a avut miercuri o întrevedere cu reprezentanţii ExxonMobil şi OMV Petrom, în contextul asocierii dintre cele două companii în legătură cu explorarea şi exploatarea resurselor de ţiţei şi gaze naturale din Marea Neagră.
În cadrul întrevederii au fost discutate perspectivele economice şi de investiţii ale asocierii ExxonMobil – OMV Petrom, precum şi provocările comerciale pe termen mediu şi lung ale acestui proiect, menţionează sursa citată.
“Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat potenţialul major al României în domeniul resurselor energetice, precum şi interesul ţării noastre de a-şi valorifica, în mod sustenabil şi competitiv, avantajele de care dispune în domeniul energetic“, se mai arată în comunicat.
“Reprezentanţii celor două companii au subliniat importanţa stabilităţii şi predictibilităţii în plan fiscal şi legislativ, astfel încât investiţiile majore, care au fost şi vor fi efectuate în continuare în spaţiile maritime ale României, să beneficieze de o perspectivă clară pe termen mediu şi lung“, menţionează Administraţia Prezidenţială.
În acelaşi timp, au fost menţionate beneficiile mutuale ale explorării şi exploatării resurselor din zona Mării Negre, cu precădere în contextul geopolitic şi economic actual, conform sursei citate.