BusinessMagazin

Tag: inflatie

  • Teama de un pericol mai mare decât inflaţia acaparează pieţele şi dezbaterile economice: stagflaţia

    ♦ Semne că revenirea încetineşte vin din multe dintre economiile mari ale lumii: SUA, Germania, Marea Britanie, Japonia, China ♦ Semne convingătoare că inflaţia se va retrage,  în afară de asigurările băncilor centrale şi ale altor instituţii de prognoză, nu prea sunt  ♦ Alimentele şi energia se scumpesc la nivel global.

    Stagflaţia, un mix toxic de creştere economică slabă şi inflaţie. Când o economie se împotmoleşte în stagflaţie, consumatorii îşi reduc cheltuielile, iar investitorii găsesc mai greu active de calitate.

    Toate acestea frânează şi mai mult economia. Stagflaţia nu este scenariul de bază al principalelor instituţii de prognoză econo­mică, însă despre ea influencerii pieţelor financiare vorbesc din ce în ce mai des. Iar investitorii încep să o ia în calcul ca pe un posibil pericol.

    Stagflaţia este cea mai mare ameninţare pentru revenirea economiei europene şi nu numai, avertizează fostul premier italian Mario Monti. Inflaţia şi-ar trage energia din banii ieftini aruncaţi pe pieţe şi în economii de băncile centrale, iar creşterea economică ar încetini din cauza întreruperilor de pe lanţurile de aprovizionare şi a penuriilor de tot felul.

    John Mauldin, un guru financiar şi autor de cărţi de specialitate, vorbeşte despre reîntoarcerea stagflaţiei în SUA şi atrage atenţia că actuala revenire economică este construită pe fundaţiile cu probleme care afectau calitatea creşterii înainte de actuala criză. Înainte de pandemie, marile economii ale lumii se îndreptau spre stagnare. Ce a adus nou actuala criză este inflaţia peste aşteptări.

    Nouriel Roubini, tot un influencer al lumii financiare, scrie şi el că stagflaţia este o ameninţare reală. Comentatorul apreciază că cei care cred orbeşte în retorica băncii cen­trale americane cum că presiunile inflaţioniste şi obstacolele din calea creşterii sunt în mare parte temporare, vor fi dezamăgiţi. Un strateg al Bank of America crede că SUA sunt deja în prima fază de stagflaţie. Aşa cum teama de inflaţie a rămas adânc înrădăcinată în psihicul colectiv al germanilor din perioada inter­belică, stagflaţia le-a arătat americanilor faţa sa hidoasă în anii 1970, când unei crize a petrolului şi unei inflaţii ridicate li s-a alăturat şomajul ridicat.

    Semne că revenirea încetineşte vin din multe dintre economiile mari ale lumii: SUA, Germania, Marea Britanie, Japonia, China. Semne convingătoare că inflaţia se va retrage, în afară de asigurările băncilor centrale şi ale altor instituţii de prognoză (prestigiosul institut economic german ifo prezice o decelerare a inflaţiei din Germania de la 4% în august la 2-2,5% în 2022), nu prea sunt. Din contră. Alimentele şi energia se scumpesc la nivel global. Obstacole în calea perspectivelor economice se înmulţesc pe zi ce trece, scrie Bloomberg. În Marea Britanie, spre exemplu, problemele create de Brexit dau o şansă în plus stagflaţiei. În alte părţi, varianta delta a coronavirusului care provoacă COVID-19 tinde să devină principalul risc. Contraatacul pandemiei cu forţe noi zădărniceşte eforturile de a ţine fabricile, birourile, şcolile, hotelurile şi restaurantele deschise.

    Date recente îngrijorătoare se referă la cel mai redus număr de angajări din ultimele şapte luni în SUA, scăderea încrederii firmelor în economia germană, slăbirea activităţii din sectorul serviciilor din China şi încetinirea activităţii industriale la nivel global. Cele de mai sus reprezintă partea de cerere.

    Pe partea ofertei, penuriile de diverse materii prime, piese şi forţă de muncă şi întreruperile de pe lanţurile de aprovizionare afectează producţia. Acest şoc riscă să lovească când se apropie Crăciunul şi alte sărbători în care consumul creşte şi să accelereze inflaţia.

    Între timp, carburanţii şi energia în general se scumpesc în emisfera nordică, iar iarna se apropie. Creşterea facturilor ar putea eroda salariile prin inflaţie şi descuraja gospodăriile să cheltuiască, un mix stagflaţionist care va deveni evident dacă familiile şi firmele vor reacţiona la majorarea costurilor cu utilităţile, primii cerând salarii mai mari, iar ultimii preţuri mai mari.

    Băncile centrale sunt puse în faţa unei alegeri dificile. Ele pot domoli inflaţia majorând dobânzile, adică scumpind creditul. Dar dacă măresc dobânzile, riscul este ca revenirea economică să încetinească, iar economia să stagneze sau să revină în recesiune.

    Cel puţin, insistând că factorii care stau la baza inflaţiei de acum sunt trecători, băncile centrale ancorează cât de cât aşteptările privind inflaţia ale publicului, adică îi fac pe oameni să creadă că preţurile nu vor mai creşte mult timp.

    Catherine Mann, recent recrutată de Banca Angliei de la Citigroup, are o idee încurajatoare. Ea crede că inflaţia de astăzi nu poate deveni spirala inflaţionistă din anii 1970 în cazul SUA în parte deoarece companiile au mai puţină putere de a stabili preţurile, iar penuria de forţă de muncă nu înseamnă neapărat majorarea salariilor. Însă nervozitatea s-a declanşat deja.

    Un instrument al Bloomberg  de urmărire a ştirilor a găsit că folosirea cuvântului stagflaţie este la cel mai ridicat nivel din cel puţin septembrie 2011. Acest lucru reflectă propagarea temerilor în rândul investitorilor.

    „Următoarea problemă majoră cu care se vor confrunta pieţele ar putea fi foarte bine preţurile energiei“, spune Jeffrey Halley, analist la Oanda Asia Pacific. „Mă îngrijorează din ce în ce mai mult, pe măsură ce se apropie iarna, că nimeni nu se protejează cu adevărat faţă de această posibilitate . Putem vedea creşteri foarte mari ale preţurilor energiei în ultimul trimestru. Acest lucru ar putea să însemne inflaţie şi mai mare.“

    Desmond Lachman, fost vicedirector la FMI, crede că SUA s-ar putea îndrepta spre o perioadă prelungită de stagflaţie, având în vedere că inflaţia a ajuns la niveluri nemaivăzute în ultimii 30 de ani şi că rata şomajului se încăpăţânează să rămână ridicată.

     

  • Euler Hermes: BNR va începe probabil o înăsprire treptată a politicii monetare, prin oprirea relaxării cantitative şi creşterea ratei dobânzii de referinţă, pentru a stopa creşterea inflaţiei

    Criza Covid-19 a afectat semnificativ economia locală, care în 2020 a înregistrat o contracţie de minus 3,9% , dar, chiar dacă perioadele de supraîncălzire economică au cauzat anumite îngrijorări, România este o economie emergentă performantă, analiştii estimându-se  la o redresare puternică, pe scară largă, bazată mai ales pe cheltuielile de consum şi investiţiile fixe, arată o analiză realizată de Euler Hermes.

    Astfel, creşterea economică este estimată la peste 7% în 2021 şi peste 4% în 2022.

    În acelaşi timp, deşi riscurile inflaţioniste sunt crescute pe fondul unor politici monetare în general slabe, politica monetară se bazează pe ţintirea inflaţiei în intervalul de 2,5% ± 1pp. Rata dobânzii de politică monetară a fost sub rata inflaţiei, chiar şi atunci când aceasta din urmă a fost peste intervalul ţintă pentru cea mai mare parte a anului 2018-2019, pe fondul creşterii rapide, cu două cifre, a salariilor.

     În urma impactului sever pe care Covid-19 îl are asupra economiei, inflaţia a scăzut la începutul anului 2020 şi a rămas în intervalul ţintă până în primul trimestru al acestui an.

    Pe fondul redresării şi al creşterii preţurilor la energie, inflaţia a crescut la aproape 5% la mijlocul lui 2021, mult peste intervalul ţintă.

    Pentru a stopa această creştere, analiştii se aşteaptă ca BNR să  înceapă o înăsprire treptată a politicii monetare, prin oprirea relaxării cantitative şi creşterea ratei dobânzii de referinţă.

    ”Deşi o creştere a dobânzii de referinţă din partea BNR în cadrul şedinţei din octombrie nu este neapărat iminentă, ne îndepărtăm uşor de prognoza unei inflaţii cu caracter doar temporar. Ultimele evoluţii în materie de preţuri ale materiilor prime la nivel global coroborate cu înrăutăţirea indicatorilor macroeconomici din zona de îndatorare şi de perturbările politice vor menţine o presiune crescută asupra inflaţiei. Astfel, în contextul diluării treptate a impactului pozitiv avut de măsurile de suport ale statului după momentul martie-iunie 2021 este posibil să asistăm la o creştere a numărului insolvenţelor în perioada următoare. Avem în vedere companiile ce nu vor putea transfera către beneficiari mare parte din creşterile de costuri. Menţinem o atenţie crescută pentru sectorul serviciilor şi al anumitor segmente din comerţul cu amănuntul offline – încă în refacere după criza de anul trecut, al construcţiilor – deşi cu o evoluţie favorabilă până acum, dar cu o volatilitate confirmată a cererii pe diferitele segmente, cât şi al construcţiei de maşini şi al componentelor aferente – unde revenirea cererii pare întârziată de lipsurile pe partea de semiconductori.”, declară Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.

    Prognoza inflaţiei rămâne ridicată, la peste 4% până la sfârşitul anului 2021 şi de scădere graduală sub 3.5% pe parcursul lui 2022.

    În opinia Euler Hermes, sunt totuşi riscuri semnificative de înrăutăţire a prognozei, în primul rând din cauza creşterii susţinute a preţurilor materiilor prime şi costurilor transportului internaţional, întreruperilor continue ale lanţului de aprovizionare, înăspririi condiţiilor de pe piaţa muncii, creşterii rapide a creditului intern, a deficitului de cont curent şi a deprecierii substanţialăe a leului.

    În ceea ce priveşte cursul de schimb, în ultimii ani, acesta a fost destul de stabil, deprecindu-se între -1% şi -2% în medie pe an faţă de cursul din 2016. Cu toate acestea, BNR a intervenit frecvent pentru a preveni volatilitatea excesivă a valutei,  regimul oficial al cursului de schimb fiind  cel al unei flotări controlate.

    Potrivit analizei, finanţele publice vor continua să se deterioreze şi să devină un motiv de îngrijorare. Un puternic stimul fiscal prociclic a generat un deficit anual de -4,4% din PIB în 2019. Ca urmare a stimulilor fiscali, a garanţiilor de împrumut şi a subvenţiilor pentru IMM-uri, acest raport a crescut brusc la -9,2% în 2020.

    Cu toate acestea, tendinţa descendentă a raportului datorie publică / PIB din ultimii ani s-a inversat, aceasta înregistrând o creştere la  47% în 2020 faţă de 35% din PIB în 2019.

    Finanţele externe sunt un alt motiv de îngrijorare deoarece deficitul de cont curent a crescut constant de la 0,2% din PIB în 2014 la 5,1% în 2020. Analiştii se aşteaptă ca în primul semestru al anului 2021 deficitul de cont curent să atingă valoarea de 6% din PIB.

    Este de aşteptat ca exporturile şi importurile să se recupereze puternic la rate de creştere similare, astfel încât deficitele anuale ale contului curent să rămână peste procentul de 5% din PIB în 2021-2022. Un procent de 17% din deficitul din 2020 şi 44% din cel înregistrat în prima jumătate a acestui an a fost finanţat prin investiţii străine directe (ISD), mult sub nivelul aşteptat de 75% şi în scădere faţă de un maxim recent de 192% în 2016.

    Acoperirea netă prin investiţii străine a deficitelor va rămâne sub 50%, deoarece fluxurile de capital vor reveni treptat pe pieţele emergente.

    Împreună cu deficitele fiscale crescute acest lucru ar putea genera o creştere a nevoii de finanţare externă la niveluri critice. Mai mult, tendinţa descendentă a raportului datorie externă / PIB de la 77% din PIB în 2011 la 49% în 2019 s-a inversat. În 2020 raportul a ajuns la 58% şi se preconizează că se va menţine la un procent de peste 50% în următorii ani.

  • Creşterile de preţ încep să se vadă şi statistic: Rata anuală a inflaţiei continuă să crească şi ajunge în august la 5,3%, după ce energia electrică s-a scumpit cu 24,6%, gazele cu 20% şi combustibilii cu 14% an/an

    Rata anuală a inflaţiei a continuat să crească în luna august marcând o evoluţie de plus 5,3% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce faţă de luna iulie 2021 preţurile s-au majorat cu doar 0,2%, arată datele publicate vineri de INS.

    În luna iulie 2021, rata anuală a inflaţiei a fost de 5%, iar în iunie de 3,94%.

    Cele mai mari creşteri de preţ în ultimele 12 luni au fost la mărfuri nealimentare, cu 7,9%, în timp ce serviciile s-au scumpit cu 2,9% iar alimentele cu 2,7%.

    De la începutul anului (august 2021 comparativ cu decembrie 2020), rata inflaţiei este 4,7%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2019 – august 2020) este 3,3%.

    (Sursa:INS)

    Datele INS arată că cele mai mari creşteri de preţ, faţă de august 2020, au fost înregistrate la energie electrică (24,6%), gaze (20,5%), combustibili (14,1%). Din categoria produselor alimentare majorări esenţiale au fost consemnate le ulei comestibil (21,2%), carne de peşte (6,1%), brânză (5,2%), pâine (4,8%),

    La polul opus, biletele de avion s-au ieftinit cu 13,1%, iar cartofii cu 31,3%.

    Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna august 2021 comparativ cu luna iulie 2021 este 100,18%, Rata anuală a inflaţiei în luna august 2021 comparativ cu luna august 2020 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,0%, iar rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2020 – august 2021) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2019 – august 2020) determinată pe baza IAPC este 2,6%.

    BNR a majorat puternic prognoza privind inflaţia, la 5,6% la finele lui 2021, de la 4,1% cât estima în luna mai, şi la 3,4% în decembrie 2022, un plus de 0,4 puncte, potrivit Raportului privind inflaţia prezentat în luna august de Mugur Isărescu, guvenatorul băncii centrale.

    Principalele cauze ale evoluţiei inflaţiei în acest an sunt preţurile în creştere ale produselor energetice, respectiv preţul enegiei electrice, al gazelor şi al combustibililor. Potrivit BNR, impactul acestui sector în totalul inflaţiei este de 2,7 puncte procentuale la finele lui 2021, din care 1,6 puncte impactul preţurilor la energie, şi 0,3 puncte în 2022.

  • Avertisment: o nouă criză financiară mondială este foarte aproape. Care sunt motivele principale

    Facturile la electricitate cresc peste tot în Europa. În Germania, cel mai mare consumator de energie din UE, preţurile au atins un nivel record din cauza costurilor mai mari cu combustibilii.

    În Rusia, principalul exportator de combustibil, gaze şi petrol, scumpirea alimentelor şi în special a grâului este îngrijorătoare pentru guvern. Costurile materiilor prime au crescut în general, iar dacă la începutul valului de inflaţie se vorbea de cum producătorii pot amortiza şocul, acum se vede clar cum pre­ţurile mai mari lovesc în veniturile omului de rând. Însă inflaţia poate expune şi alte vulnerabilităţi.

    O analiză a băncii centrale a Rusiei avertizează că o nouă criză financiară de amploarea colapsului din 2008 s-ar putea produce în mai puţin de un an şi jumătate dacă inflaţia globală nu este adusă sub control, scrie Bloomberg. O creştere a nivelului datoriilor din sectorul public şi cel privat în timpul revenirii economice ar putea produce „o deteriorare rapidă şi drastică“ economiei mondiale dacă banca centrală americană va fi nevoită să ridice dobânzile pentru a trage în jos inflaţia. Analiza estimează că PIB-ul mondial ar putea încetini la doar 1,1% dacă dobânzile mai mari îi vor forţa pe investitori să renunţe la activele riscante. În acest caz, cel mai mult ar suferi economiile emergente puternic îndatorate. Nu acesta este scenariul de bază al Băncii Rusiei. Instituţia mizează pe o revenire extinsă, cu presiunile inflaţioniste disipându-se până la sfârşitul acestui an. Însă avertismentul este un semn că banca centrală este din ce în ce mai îngrijorată de accelerarea inflaţiei la nivel mondial.

    Fostul premier italian Mario Monti a spus într-un interviu pentru CNBC că „stagflaţia“ este cel mai mare pericol pentru revenirea econo­mică a Europei. Stagflaţie înseamnă preţuri în creştere şi economie în stagnare. Inflaţia ar fi alimentată de programele de stimulare monetară ale băncilor centrale şi de cele de stimulare a consumului din partea guvernelor.

     

  • Inflaţia îşi arată colţii în Franţa şi ajunge la cel mai ridicat nivel de la finalul anului 2018

    Inflaţia a ajuns în Franţa la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape trei ani, pe măsură ce preţurile alimentelor şi ale energiei accelerează, iar preţurile bunurilor au început să crească, potrivit Bloomberg.

    În august s-a înregistrat o creştere a preţurilor de consum de 2,4% de la an la în a doua cea mai mare economie din zona euro, depăşind atât ţinta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE), cât şi estimarea medie a economiştilor de 2,1%.

    Datele din economia franceză apar după ce Germania a înregistrat cea mai puternică rată a inflaţiei din 2008 până azi, şi cu puţin timp înainte să fie publicate datele pentru zona euro.

    Cu toate acestea, mesajul oficial în Europa este că această creştere a inflaţiei ar fi doar un fenomen temporar.

    Datele din Franţa arată cum nivelul consumului a scăzut cu 2,2% în iulie faţă de iunie, într-o evoluţie neaşteptată pe măsură ce gospodăriile au redus achiziţiile de bunuri. La această evoluţie a contribuit şi o scădere a vânzărilor de autoturisme.

    Într-o serie separată de date, institutul de Statistică din Franţa a revizuit estimarea de creştere economică pentru al doilea trimestru la 1,1% de la 0,9%.

     

     

     

     

  • Inflaţia din Germania şi Spania atinge cele mai ridicate niveluri din ultimul deceniu. În principala economie europeană, inflaţia importată ajunge la 13,7%, cel mai rapid ritm de creştere din ultimii 40 de ani

    Preţurile de consum din Spania cresc în cel mai accelerat ritm din 2012 încoace, influenţate de o creştere în sectorul energiei care alimentează inflaţia din regiune, conform Bloomberg.

    Banca Centrală Europeană (BCE) insistă că fenomenul inflaţionist se va dovedi a fi temporar, presiunile înregistrate de preţuri urmând să dispară treptat începând cu anul viitor.

    Oficiul european de statistică Eurostat, care va publica marţi o serie de rapoarte privind inflaţia din cele 19 ţări care folosesc moneda unică europeană, a anunţat luna trecută că produsul intern brut (PIB) al zonei euro a crescut cu 2% în aprilie-iunie prin comparaţie cu trimestrul precedent. Spania a avut una dintre cele mai bune performanţe, cu un plus de 2,8% faţă de T1.

    Prin raport cu T2/2020, când măsurile de carantină au adus economiile continentului la niveluri nemaiîntâlnite de la ultima criză financiară, PIB-ul zonei euro s-a apreciat cu 13,7%.

    În Germania, inflaţia a înregistrat recent cea mai rapidă creştere din 2008, rezultatele fiind alimentate şi aici de industria energetică, dar şi de costurile mai mari pasate de către businessuri.

    Preţurile de consum au crescut cu 3,4% în august, cu mult mai rapid decât procentul pe care BCE vrea să îl atingă în mod sustenabil pentru zona euro – 2%.

    Consumul continuă să alimenteze revenirea zonei euro în ciuda creşterii numărului de cazuri de Covid-19

    Inflaţia importată de către Germania ajunge în prezent la 15%, cel mai rapid ritm de creştere din ultimele patru decenii, subliniind astfel dificultăţile cu care se confruntă businessurile pentru a-şi menţine nivelul de producţie pe linia de plutire. Potrivit unui studiu citat de Bloomberg, estimările privind preţurile de vânzare din zona euro au crescut într-un ritm record în industrie, retail şi construcţii.

    PIB-ul global urmează să crească cu 1,8% în T3, perioadă în care inflaţia din SUA poate ajunge la apogeu

     

  • Roxana Petrescu, guest editor: În timp ce economia merge cu motoarele turate, nimeni nu ştie când se vor opri scumpirile sau cât va costa pâinea la final

    Scumpirile accelerate şi problemele pe marile lanţuri industriale de aprovizionare anunţă o toamnă şi o iarnă fără precedent de costisitoare, impactul real al crizei de anul trecut abia acum arătându-şi colţii.

    Astfel, rata anuală a inflaţiei a accelerat în luna iulie la 5%, în timp ce faţă de iunie 2021 preţurile s-au majorat cu 1%, potrivit datelor publicate de INS. În luna iunie inflaţia era de 3,94% iar în mai a fost 3,75%. Cele mai mari creşteri de preţ, faţă de iulie 2020 au fost la energie electrică (25%), gaze (20%), combustibili (13%), ulei comestibil (18%), carne de peşte (5,7%), servicii poştale (5%), brânză (5%), fasole, margarină (cca5%), pâine (4,5%).

    Blocajele de pe lanţurile de aprovizionare duc la costuri de transport aproape nesustenabile pentru businessuri care funcţionează la nivel global. Energia şi gazul natural sunt mai scumpe ca niciodată.

    Între timp, pe plan local mesajul este că scumpirile fără precedent vin pe fondul unei cereri fără precedent, ajutată desigur de măsurile luate de actualul guvern, nicidecum de distorisiuni globale.

    Problema este că în timp ce economia merge cu motoarele turate, nimeni nu ştie când se vor opri scumpirile sau cât va costa pâinea la final.

  • Opinie: va trebui în curând să ne facem griji de creşterea inflaţiei, indiferent de asigurările date de băncile centrale

    În T2, preţurile au crescut în ritmuri nemaiînregistrate de decenii, dar bancherii centrali insistă că nu există prea multe motive de îngrijorare.

    Creşterea inflaţiei este „tranzitorie“, spun aceştia, susţinând că stimulentele monetare sunt în continuare necesare pentru o revenire în forţă de pe urma crizei.

    Există însă semne că va trebui să ne facem în curând griji în legătură cu creşterea preţurilor, în pofida comentariilor bancherilor centrali, scrie Chris Giles, comentator pentru Financial Times.

    Printre semne, el enumăra bani necheltuiţi în exces în ţări în care de obicei rata de economisire este mică, penuria de forţă de muncă şi faptul că China nu va mai fi exportator de deflaţie, ca până acum.

     

  • Inflaţia a ajuns la 5%. Cât mai e până cresc dobânzile?

    Banca Naţională a României (BNR), prin vocea gu­ver­natorului Mugur Isărescu, spune că inflaţia este „temporară“. La fel şi premierul Florin Cîţu, care speră să ajungă, într-o bună zi, guvernator. Nu toţi cred asta însă. Dacă preţurile pe ansamblu au înregistrat un plus de 5%, preţul producţiei industriale (costul la poarta fa­bricii) a înregistrat, la jumătatea anului, un plus de 12%, ce­ea ce se va reflecta, aproape automat, în preţul final al pro­du­selor. Inflaţia va creşte, prin urmare. În lume, in­flaţia este aproape generală, dar asta nu mângâie pe nimeni.

    Chiar de anul acesta BNR va fi obligată să majoreze dobânda-cheie, ceea ce va majora, evident, costul credi­tului comercial, crede Ionuţ Dumitru, economist-şef la Raiffeisen Bank.

    Va fi o decizie care va tempera inflaţia, dar care îi va ustura la buzunar pe mulţi, crede economistul Aurelian Dochia: „Inflaţia ar putea fi mai  mare şi pe termen lung“.

    Adrian Vasilescu (BNR) afirmă doar că „dobân­da-cheie nu va mai scădea“, un alt fel de mod de a spune că din groapă nu poţi să ieşi decât dacă urci: dobânda de această dată. În faţa unei inflaţii de 5% pe termen lung, BNR nu are o altă opţiune în afară de majorarea do­bânzii-cheie, acum la 1,25%.

    „Cred că se va întâmpla chiar din anul acesta“, crede Ionuţ Dumitru.

  • Budăi, lui Cîţu: Dar benzină beţi? Nu de alta, dar şi asta s-a făcut 6 lei!

    „Domnule Cîţu, dar benzină beţi? Nu de alta, dar şi asta s-a făcut 6 lei! Când era senator PNL Cîţu zbiera zilnic, ca din gură de şarpe, că sub PSD creşte inflaţia, iar social-democraţii îndatorează viitorul ţării. Toate acestea în condiţiile în care creşteau alocaţii, salarii şi pensii, iar datoria publică era sub 35% din PIB (astăzi este peste 50% din PIB). De când e Cîţu la Guvern inflaţia a ajuns la 5%, iar ţara e mai datoare ca niciodată în istoria sa recentă. În schimb, veniturile românilor sunt îngheţate, iar preţurile cresc fulminant”, scrie pe Facebook Marius Budăi.

    Poziţia deputatului PSD vine ca urmare a faptului că premierul Florin Cîţu a spus marţi nu ştie cât costă pâinea.

    „Nu pot să spun. Nu mănânc pâine. Încerc să nu mănânc pâine”, a răspus Florin Cîţu, marţi, întrebat marţi care este preţul unei franzele sau al unui litru de ulei.