BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Bulgaria ar putea reduce preţul gazelor cu 7% în trimestrul al treilea

    În trimestrul al doilea, bulgarii plătesc 523,72 leva pentru o mie de metri cubi de gaze. Preţul nu include acciza şi taxa pe valoare adăugată de 20%, relatează Novinite.

    Preşedintele autorităţii de reglementare în domeniul energiei, Ivan Ivanov, a declarat miercuri că preţurile gazelor naturale înregistrează deja minime care nu au mai fost atinse în ultimii cinci-şase ani.

    “Gazele sunt principala sursă de energie pentru o mare parte din centralele termice. Vreau să reamintesc faptul că în iunie 2008 preţul petrolului Brent a atins un maxim de 147 dolari pe baril. În prezent, cotaţia este de numai 65 de dolari pe baril, aşa că ar trebui şi noi să reducem preţul în consecinţă”, a spus Ivanov, citat de agenţia bulgară Focus.

    Preţul gazelor naturale este stabilit la nivel internaţional în funcţie de cotaţiile petrolului.

    Ivanov a precizat că instituţia va lua o decizie în privinţa preţurilor energiei pe 29 iunie, după ce va analiza propunerile primite.

  • Guvernul ar putea aproba miercuri MAJORAREA preţului gazelor naturale pentru populaţie

    Guvernul a convenit cu Comisia Europeană (CE) un nou calendar de liberalizare a preţului gazelor pentru consumatorii casnici, care prevede majorări anuale, nu trimestriale ca până în prezent, cu câte 6 lei pe MWh, au declarat săptămâna trecută, agenţiei MEDIAFAX, surse oficiale.

    Conform noului calendar, preţurile la gazele pentru consumatorii casnici vor creşte de la 53 lei/MWh la 60 lei/MWh din iulie acest an, la 66 lei/MWh în 2016, la 72 lei/MWh lei în 2017 şi la 78 lei/MWh în 2018.

    România s-a angajat faţă de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional să elimine preţurile reglementate în sectorul gazelor şi energie electrică.

    Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.

    În negocierile de la începutul anului, Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană au cerut Guvernului să crească preţul gazelor pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET) de la 53,3 lei la 62 lei MWh, de la 1 aprilie. Guvernul a avansat preţul de 58 lei, neacceptat de FMI şi CE.

    Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu FMI.

    Conform calendarului convenit de Guvern în 2011 cu FMI şi CE, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.

    Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.

  • Selischi, OMV Petrom: România nu a importat gaze în primele patru luni

    Producţia locală de gaze este asigurată, în cea mai mare parte, de Romgaz şi OMV Petrom.

    “În ultimii ani, şi la Petrom, dar şi împreună cu colegii de la Romgaz am susţinut cauza stabilizării producţiei de petrol şi gaze în România. Observăm acum că acest obiectiv este foarte aproape de a fi îndeplinit. În ceea ce priveşte Petrom, am reuşit ca doi ani consecutiv să creştem producţia. Aşadar, în 2013, pentru prima dată după foarte mulţi ani de descreştere, am crescut producţia şi am repetat această performanţă şi în 2014. De asemenea, observăm că, în primele patru luni ale acestui an, România şi-a acoperit necesarul, astfel încât nu a fost nevoie să importe gaz din Rusia. Aceasta este o demonstraţie clară a stabilizării producţiei în ceea ce priveşte gazul şi petrolul. Este nevoie în continuare de multe investiţii şi de o legislaţie aferentă”, a precizat Selischi.

    În opinia sa, sistemul românesc este vulnerabil la fiecare creştere semnificativă a cererii de gaze naturale.

    În prezent, consumul anual de gaze al României se ridică la 10-11 miliarde de metri cubi anual, din care importurile reprezintă aproximativ 400 de milioane de metri cubi. Comparativ, înainte de criză, în 2007, consumul era de 17-18 miliarde de metri cubi, din care importurile erau de circa 6 miliarde de metri cubi.

    Potrivit angajamentelor luate de statul român în faţa FMI şi UE, piaţa consumatorilor casnici din România trebuie liberalizată total până în anul 2018, moment la care preţul gazelor din producţia internă trebuie să atingă convergenţa cu piaţa.

    Consiliul Investitorilor Străini (CIS) a anunţat marţi, într-o conferinţă de presă, că investitorii străini care operează în sectorul energetic au investit peste 22 miliarde de euro în România începând cu 2002 şi până în prezent, “sumă care a contribuit la stabilitatea unui sector care fusese anterior subfinanţat”.

    Guvernul estima însă că, per ansamblu, sectorul energetic are nevoie de un efort investiţional de 70 până la 100 de miliarde de euro până în anul 2035.

    “Sectorul energetic trece printr-o transformare fără precedent. Schimbările intervenite la nivel European, recentele modificări legislative pe plan naţional care au avut un impact semnificativ asupra surselor de energie regenerabile, descoperirea de noi resurse de gaz, perspectiva unei noi etape de liberalizare a pieţelor de energie, necesitatea respectării obiectivelor UE în domeniul mediului înconjurător precum şi planificata strategie energetică vor avea un impact profund asupra modului de funcţionare a pieţelor de energie în următorii ani, Această transformare trebuie să fie susţinută în deceniul următor prin investiţii semnificative în noi active energetice”, spun oficialii Consiliului Investitorilor Străini.

    De asemenea, companiile din sectorul energetic în care investitorii străini joacă un rol important au contribuit în anul 2014 la bugetul de stat cu aproximativ 3 miliarde euro din colectarea TVA, impozitul pe venit, accize, redevenţe şi plăţi ale angajaţilor.

    La rândul său, Eric Stab, vice-preşedinte FIC şi Coordonator al Grupului de lucru pentru energie, Chairman & CEO, GDF Suez Energy Romania, este de părere că declinul producţiei de gaz reprezintă o provocare majoră şi totodată că este foarte dificil de anticipat cum vor arăta investiţiile în sectorul energetic în următorii cinci ani, pentru că acest aspect depinde de mai mulţi factori. Potrivit lui Stab, este necesar ca societăţile energetice să investească în capacităţile de transport, dar şi în eficienţă energetică, unde România are un decalaj foarte mare în faţa altor state membre UE.

    Reţelele termice reprezintă un alt domeniu unde trebuie efectuate investiţii, spune Stab.

    În plus, Consiliul Investitorilor Străini a subliniat necesitatea promovării investiţiilor în sectorul energiei şi a semnalat provocările legislative şi de reglementare cu care se confruntă această industrie pentru atragerea de investiţii suplimentare, necesare modernizării acestui sector “esenţial al economiei româneşti”.

    Consiliul Investitorilor Străini este asociaţia celor mai importanţi investitori străini din România. CIS şi-a început activitatea în 1997 şi numără 117 societăţi comerciale ale căror investiţii cumulate în România reprezintă aproximativ două treimi din totalul investiţiilor străine directe realizate din 1990 şi până în prezent.

  • GDF SUEZ Energy România investeşte peste 163 de milioane de lei în modernizarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale din Bucureşti

    Primul proiect de modernizarea are ca scop creşterea securităţii în exploatarea reţelelor de distribuţie gaze naturale din Bucureşti. Valoarea proiectului este estimată la peste 97 de milioane de lei, dintre care fonduri proprii în valoare de peste 81 de milioane de lei şi peste 16 milioane de lei fonduri europene nerambursabile.

    Proiectul de modernizare pentru siguranţă începe în luna iunie. Străzile afectate de lucrări sunt: Avrig, Cuţitul de Argint, Fizicienilor, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Lucian Blaga, Traian, Sfânta Vineri, Bărăţiei şi bulevardele Theodor Pallady, Camil Ressu, Mihai Bravu, Unirii, Mircea Vodă, Corneliu Coposu, I.C. Brătianu, Carol I şi Calea Dudeşti.

    Valoarea proiectului de modernizare, pentru creşterea capacităţii tehnice a sistemului de distribuţie, este de aproximativ 66 de milioane de lei, unde 49 de milioane de lei sunt din investiţie proprie, iar diferenţa de peste 16 milioane de lei reprezintă fonduri europene nerambursabile.

    Străzile pe care se vor derula lucrări, ce vor permite ameliorarea parametrilor de alimentare cu gaze naturale în perioada sezonului rece, sunt: Avrig, Cuţitul de Argint, Fizicienilor, Râmnicu Sărat, Râmnicu Vâlcea, Lucian Blaga, Traian, Sfânta Vineri, Bărăţiei şi bulevardele Theodor Pallady, Camil Ressu, Mihai Bravu, Unirii, Mircea Vodă, Corneliu Coposu, I.C. Brătianu, Carol I şi Calea Dudeşti.

    Grupul GDF SUEZ este prezent în România în trei domenii: gaze naturale, electricitate şi servicii energetice. GDF SUEZ Energy România şi filialele sale au aproximativ 1,5 milioane de clienţi, operează o reţea de 18.400 km în 19 judeţe din sudul României şi Bucureşti şi au 3.850 de angajaţi.

  • Hajdinjak, E.ON România: Ne aşteptăm la o creştere a preţului gazelor în acest an

    “Dacă liberalizarea va continua – şi va continua – va avea cu siguranţă un efect în preţul final al gazelor. Decizia ţine de reglementator (ANRE, n.r.). Până acum nu a fost stabilit nimic oficial, dar dacă te uiţi la ultimele declaraţii ale oficialilor ANRE este prevăzută o creştere, dar nu a fost comunicat nimic oficial încă. Noi nu am cerut o creştere anume în ceea ce priveşte tarifele noastre. Problema noastră esenţială este că volumele noastre de distribuţie s-au redus foarte mult, însă cheltuielile de bază au rămas aceleaşi”, a declarat Hajdinjak, într-o conferinţă de presă.

    În prezent, calendarul liberalizării preţului la gaze se află în discuţie între Guvern, Comisia Europeană şi delegaţia FMI. La sfârşitul lunii aprilie, preşedintele ANRE, Niculae Havrileţ, spunea că factura finală a consumatorilor casnici va creşte de la 1 iulie cu 5-8% din cauza aplicării unei noi etape din calendarul de liberalizare a gazelor.

    “Va fi o creştere, dar nu foarte importantă, de 5-8%. Creşterea va fi doar pentru populaţie, deoarece de la 1 ianuarie nu mai avem piaţă reglementată pentru consumatorii industriali”, spunea atunci şeful ANRE.

    E.ON a anunţat, marţi, că firmele din grup au investit în total în România, anul trecut, aproximativ 420 milioane de lei (94 milioane euro), aceasta fiind cea mai mare sumă alocată în acest scop în ultimii ani. Investiţiile au fost direcţionate în principal către modernizarea reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi energiei electrice. Pentru 2015 sunt bugetate investiţii de aproape 400 milioane lei (90 milioane euro), sume care vor fi alocate, de asemenea, prioritar către proiectele de modernizare a reţelelor de distribuţie.

    “Peste 90% din investiţiile noastre sunt direcţionate în modernizarea reţelelor de energie şi gaze”, a spus Hajdinjak.

    Preţul gazelor a scăzut cu 9% de la 1 aprilie pentru clienţii GDF SUEZ, care distribuie gaze în sudul ţării, şi a crescut cu 1,5% pentru clienţii alimentaţi de E.ON, care distribuie gaze în partea de nord a României.

    România s-a angajat faţă de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional să elimine preţurile reglementate în sectorul gazelor şi energie electrică. Piaţa de gaze a fost liberalizată pentru companii în 1 ianuarie 2014, astfel că în prezent doar populaţia mai primeşte gaze la preţuri reglementate.

    FMI şi Comisia Europeană au cerut Guvernului să crească preţul gazelor pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET) de la 53,3 lei la 62 lei MWh, de la 1 aprilie. Guvernul a avansat preţul de 58 lei, neacceptat de FMI şi CE. Refuzul de a creşte preţul la gaze a fost unul dintre motivele pentru care nu a fost încheiată o nouă scrisoare de intenţie la acordul cu FMI. Conform calendarului convenit de Guvern în 2011 cu FMI şi CE, preţul gazelor pentru consumatorii casnici ar fi trebuit să crească de la 53,3 lei MW/h în iulie 2014, la 54,6 lei în octombrie 2014, la 56,1 lei în ianuarie 2015, la 58,9 lei în aprilie 2015 şi la 62 lei în iulie 2015.

    Creşterea preţului a fost însă amânată de Guvern, care doreşte prelungirea calendarului de eliminare a preţurilor reglementate cu trei ani, până la 30 iunie 2021.

    Grupul german E.ON este prezent în România din anul 2005. În cei zece ani de activitate pe piaţa locală, E.ON a investit peste 5,12 miliarde de lei (aproximativ 1,3 miliarde de euro) şi a plătit taxe şi impozite de 5,5 miliarde de lei (circa 1,4 miliarde de euro).

    În prezent, E.ON România asigură electricitate şi gaze pentru peste 3 milioane de consumatori din 20 de judeţe. E.ON este primul furnizor integrat, dar şi primul distribuitor integrat de gaze naturale şi electricitate. Compania asigură electricitate în peste 2.540 de localităţi şi gaze naturale în peste 1.000 de localităţi.

  • Locul în care s-a produs cea mai mare catastrofă industrială din istorie. 25.000 de oameni şi-au pierdut viaţa

    În seara zilei de 2 decembrie 1984, o scurgere de gaze de la fabrica de pesticide din Bhopal, India a ajuns până la cartierele din apropiere, ucigând mii de persoane şi transformând zona într-un focar de boli pentru următorii 30 de ani.

    Este cunoscută drept cea mai mare catastrofă industrială din istoria, cu un număr de decese estimat la 25.000. Chimicalele din fabrică au cauzat numeroase probleme medicale locuitorilor din Bhopal, iar numărul bolnavilor de cancer s-a triplat în rândul acestora.

    Fabrica a fost construită în 1970, însă autorităţile au estimat greşit cantitatea de pesticide necesară. Locuitorii nu au avut bani pentru a plăti tot ceea ce fabrica producea, astfel încât la începutul anilor ’80 capacitatea de lucru a fost redusă la minim. În seara accidentului, o defecţiune tehnică a dus la blocarea unei ţevi de apă. Unul dintre motoare s-a supraîncâlzit şi a explodat, eliberând în aer un nor de gaze toxice.

    Deşi zona este restricţionată publicului, un reporter de la Getty şi un redactor al Business Insider au primit permisiunea de a scrie un reportaj despre fabrică. Ei au fost însoţiţi de Sanjay Verma, un supravitţuitor al accidentului care şi-a pierdut şapte membri ai familiei în anii ce au urmat.

     

     

     

     

  • Ucraina este interesată să importe gaze din România

    “România caută o piaţă, în timp ce gazele româneşti sunt interesante pentru noi ca mijloc de diversificare a furnizorilor”, a spus Prokopiv.

    El a arătat că este probabil ca România să aibă disponibilă în 2016 o cantitate de gaze de până la 2 miliarde de metri cubi, pentru exporturi.

    Ucraina, care obişnuia să îşi asigure aproape tot necesarul de gaze cu livrări din Rusia, a început să cumpere gaze şi din Uniunea Europeană, în încercarea de a reduce facturile şi dependenţa energetică faţă de Moscova.

    În prezent, Ucraina cumpără 50% din gazele importate din Slovacia, Polonia şi Ungaria, iar restul din Rusia, potrivit datelor Ukrtransgaz.

    În luna aprilie, Ucraina a încheiat un acord interimar pentru achiziţia de gaze din Rusia în următoarele trei luni. Potrivit acordului, Ucraina va cumpăra gaze în perioada aprilie-iunie la un preţ de 248 de dolari pentru o mie de metri cubi, sub preţul de 329 de dolari prevăzut în acordul pentru iarna trecută.

    România exportă deja gaze în Republica Modova, prin conducta Iaşi-Ungheni, inaugurată în luna august a anului trecut şi care a fost construită cu scopul reducerii dependenţei Republicii Moldova faţă de livrăriile de gaze ruseşti. Investiţia în acest tronson de conductă a fost de 26 milioane de euro, din care 7 milioane de euro au fost atrase din fonduri europene. Transgaz poate asigura un debit maxim de 60.000 metri cubi de gaz pe oră, însă condiţiile tehnice şi configuraţia sistemului naţional de transport gaze din Republica Moldova limitează livrările la cel mult 10.000 de metri cubi pe oră.

    Pentru extinderea capacităţii de transport la 1,5 miliarde metri cubi de gaze pe an (171.000 metri cubi pe oră) ar fi nevoie de 110 milioane de euro. Creşterea capacităţii la 2,2 miliarde metri cubi pe an (250.000 metri cubi pe oră) ar presupune o investiţie de 150 milioane de euro, potrivit estimărilor oficiale.

  • SOCAR îşi propune să investească 10 milioane de euro în deschiderea de noi benzinării

    Bugetul de dezvoltare coordonat de Hamza Karimov pe piaţa locală a încetinit în 2015, după trei ani de creştere rapidă a reţelei SOCAR în România. Grupul azer a intrat pe piaţa românească a distribuţiei de carburanţi în 2011, prin achiziţia, cu 2,5 milioane de euro, a reţelei de 15 staţii a Romtranspetrol din Botoşani, deţinută de soţii Iulian şi Doina Berescu. Bugetul de investiţii din ultimii trei ani a totalizat peste 50 de milioane de euro şi a fost folosit pentru a deschide 32 de benzinării.

    Reprezentanţa de la Bucureşti a companiei petroliere de stat din Azerbaidjan, SOCAR, a fost însă deschisă din 2007. Intenţiile companiei pe piaţa locală de la acea vreme se refereau la posibilitatea de a rafina ţiţei în rafinăriile româneşti, la o reţea proprie de benzinării, la livrarea unor cantităţi mari de petrol în România, dar mai ales la reprezentarea intere-selor şi a proiectelor regionale ale companiei azere pe piaţa locală şi regională. Hamza Karimov a devenit CEO al SO-CAR în România încă de la intrarea companiei pe piaţă, la un an de când absolvise cursurile Academiei de Ştiinţe Economice. Karimov este născut în Azerbaidjan, dar povesteşte că a studiat în România pentru că, de la el de-acasă, Bucureştiul este văzut ca un loc cu mult potenţial, unde „poţi creşte şi te poţi dezvolta profesional“. În anul de la ab-solvire şi până a preluat conducerea SOCAR (în paralel cu doctoratul început tot la ASE), Karimov a lucrat ca economist în cadrul Petrom şi admite că preluarea poziţiei de CEO presupune că a reuşit să parcurgă paşi importanţi în carieră într-o perioadă foarte scurtă de timp.

    „Anul acesta ne propunem să investim peste 
10 milioane de euro în deschiderea de noi benzinării. Inaugurarea al-tor staţii şi, implicit, valoarea investiţiilor sunt condiţionate şi de perioada de timp în care obţinem avize şi autorizaţii“, spune Hamza Karimov, care a terminat un 2014 alert, în care reţeaua a crescut cu 10 staţii şi în care compania a avut o cifră de afaceri de 222 milioane de dolari şi un profit brut de 7 milioane de dolari. Cei 430 de angajaţi ai companiei sunt distribuiţi aproape în mod egal în ţară între oraşele din Botoşani, Suceava, Neamţ, Iaşi, Bihor, Bistriţa, Buzău, Bacău, Vrancea, Timiş, Ilfov, Cluj, Vâlcea, Arad şi Sibiu, acolo unde sunt deschise deja staţiile SOCAR.

    Discursul lui Karimov arată însă că, deşi benzinăriile sunt focusul momentan al companiei în România, planurile pe termen lung presupun un portofoliu mai complex: 
„Ne-am propus să extindem reţeaua de benzinării şi vom anunţa noile deschideri la momentul oportun. Pe termen lung, pregătim câteva proiecte comune de livrare a gazelor naturale din zona Mării Caspice în România şi în alte ţări din Uniunea Europeană. Prin proiectele AGRI, TANAP şi TAP avem aceste posibilităţi“. De altfel, Karimov a creionat modul cum compania pe care o conduce va avea un cuvânt de spus în proiec-tele prin care Azerbaidjanul vrea să lege Estul de Vest: „Iau lucrurile pas cu pas. Îmi doresc să cresc businessul SOCAR astfel încât să devenim un nume de referinţă pentru piaţa locală. Proiectul meu pentru următorii 10 ani este să construi-esc o infrastructură pentru SOCAR în România astfel încât aceasta să devină o ţară care să funcţioneze ca un hub en-ergetic pentru toate proiectele companiei din Europa de Est şi de Sud-Est“, menţionând că, în acelaşi timp, SOCAR are pregătite studii de fezabilitate „pentru diferite domenii de dezvoltare a infrastructurii energetice a României“.

    De la in-trarea pe piaţă a SOCAR au existat presupuneri legate de preluarea Arpechim sau a Oltchim de către SOCAR. „Urmă-rim cu interes politica de dezvoltare  iniţiată la nivelul autorităţilor şi vom lua decizii în funcţie de evoluţia situaţiei la nivel local, în acord cu politica de dezvoltare a SOCAR, implementată la Baku“, explică Karimov. Tot de modul cum va evolua situaţia geopolitică la nivel regional depind şi proiectele care ar putea face din Româmia hubul energetic vizat de SO-CAR: statul azer ar dori să exporte şi în România o parte din gazele care vor fi aduse în Europa prin viitoarea conductă TAP, însă pentru acest lucru este nevoie de infrastructură suplimentară care să lege Grecia de Bulgaria şi România, ex-plică Hamza Karimov.

    Deocamdată, Karimov se concentrează pe deschiderea de noi benzinării (a deschis în ianuarie staţia cu numărul 32 la Sibiu) şi caută în continuare moduri de a extinde reţeaua care a atins abia 10% din planul anunţat de compania azeră la in-trarea pe piaţă.

  • GDF Suez va primi de la statul român o despăgubire de aproape 300 de milioane de lei

    “Prin senţinţa civilă 1173/24.04.2015, pronunţată în dosarul 3874/2/2011, Curtea de Apel Bucureşti a dispus următoarele: Respinge capetele de cerere privind obligarea ANRE la publicarea valorii actualizate a sumei fixe unitare pentru acoperirea costurilor de achiziţie a gazelor naturale şi obligarea ANRE la emiterea unui ordin pentru aprobarea preţurilor finale reglementate aplicabile de către G.S.E.R., pentru furnizarea reglementată de gaz natural, ca fiind rămase fără obiect. Admite în parte acţiunea. Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 291.39 mil. lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat acesteia până la data de 31.12.2010”, a anunţat ANRE.

    Sentinţa nu a fost încă redactată, astfel că ANRE nu cunoaşte considerentele pentru care instanţa de judecată, deşi a respins capetele principale de cerere ca fiind rămase fără obiect, a decis plata despăgubirilor, potrivit comunicatului.

    ANRE consideră că, prin Ordinele 31/2012 şi 22/2014 de aprobare a preţurilor reglementate prin care au fost majorate preţurile finale reglementate, GDF Suez şi-a recuperat costurile realizate şi neacoperite prin preţurile practicate şi la care se referă instanţa de judecată.

  • La Gazprom presiunea a scăzut puternic – profitul a scăzut cu 90% în 2014

    Profitul Gazprom a scăzut anul trecut cu 90%, la 3,1 miliarde dolari (159 miliarde de ruble), din cauza scăderii livrărilor de gaze, a reducerii valorii activelor şi a scăderii rublei. Oficial compania a negat impactul sancţiunilor, apreciind că nu au existat efecte semnificativ al acestora asupra companiei.
    Chiar dacă ar fi aşa, 2015 se anunţă un an chiar mai greu decât cel precedent, pentru că volumele de gaz vândute sunt din ce în ce mai reduse. În plus, Uniunea Europeană a pornit o investigaţie antitrust asupra Gazprom, în contextul în care compania acţionează ca un braţ al Kremlinului, furnizând gaze la un preţ mai mic prietenilor şi la preţuri mult crescute statelor care nu se află în graţiile puterii ruse.