Tag: firma

  • Industria de gaming ajunge la aproape 100 de miliarde de dolari în 2016

    Industria de gaming ajunge la 99.6 miliarde de dolari în 2016, potrivit Newzoo, firma de analiză a pieţei gaming, în creştere cu 8% faţă de anul trecut. În premieră, jocurile mobile generează cea mai mare parte din venituri (37%) adică 36.9 miliarde, în creştere cu 21% faţă de 2015.

    Asia-Pacific continuă să domine piaţa şi generează 47% din venituri. De fapt, numai China generează un sfert din veniturile globale generate de jocuri. Newzoo estimează o creştere de 6.9% până în 2019 ajungând la 118 miliarde de dolari în 2019 dintre care 52.5 de miliarde de dolari generate de jocurile mobile.

    Segmentul mobile din China creşte mai repede decât era de aşteptat şi se procnozează că piaţa de mobile va ajunge la 10 miliarde acolo, creştere de 41% faţă de 2015. 

  • Mobilitate cu chirie

    În primele trei luni ale acestui an, din cele peste 23.000 de autoturisme şi utilitare uşoare vândute, peste 2.600 au mers către flotele închiriate ulterior de companiile de leasing operaţional, cu aproximativ 500 de unităţi mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

    „Piaţa de leasing operaţional la sfârşitul primului trimestru al anului a consemnat o creştere de 13% faţă de primul trimestru al anului trecut, ceea ce confirmă trendul pozitiv pe care îl estimam la începutul anului. Datele macroeconomice foarte încurajatoare şi în special creşterea consistentă a consumului ne pot da motive să credem că volumul total de maşini în leasing operaţional poate creşte chiar şi peste nivelul de 60.000 de unităţi“, a spus Dan Boiangiu, general manager al Arval România, una dintre cele mai mari firme de leasing operaţional de pe piaţa locală.

    Flota Arval la sfârşitul anului 2015 a ajuns la 7.658 de autovehicule în administrare, ceea ce înseamnă 15% mai mult faţă de perioada similară de la finalul anului 2014. „Creşterea flotei este cel mai important criteriu de performanţă pentru noi, criteriu pe care îl urmărim cu precădere, atât la nivelul companiei, cât şi la nivelul asociaţiei profesionale (Asociaţia Societăţilor de Leasing Operaţional, ASLO – n.red.). Ca urmare, la nivelul flotei totale în administrare, creşterea de 15% din anul 2015 ne-a adus un avans cu 1,2 puncte procentuale în termeni de cotă de piaţă, până la 14%“, explică Dan Boiangiu.

    În primul trimestru al acestui an, flota Arval a înregistrat o creştere de 13% faţă de perioada similară a anului trecut, ceea ce o situează, potrivit oficialilor companiei, pe locul secund în topul celor mai mari jucători din domeniu, după Leaseplan. „La nivelul cifrelor centralizate de ALSO, în segmentul de leasing operaţional full service, Arval deţine o cotă de piaţă de 18%“, a spus Dan Boiangiu. Cei mai mari trei clienţi ai Arval provin din zona de telecomunicaţii, energie şi agricultură.

    Numărul total de vehicule cumpărate şi înmatriculate de Arval pe parcursul anului 2015 a fost de aproape 2.000 de vehicule, echivalentul a 15% din totalul vehiculelor înmatriculate la nivelul pieţei de leasing operaţional. Acest procent a crescut la peste 20% in primul trimestru al anului 2016.

    Dincolo de achiziţii şi închirieri, compania şi vinde mai departe maşinile ale căror contracte s-au încheiat. Anul trecut Arval a vândut 1.200 de astfel de maşini prin intermediul platformei  sale online, în care sunt înregistraţi peste 500 de dealeri auto, atât din afară cât şi din afară.

    „Proporţia vehiculelor uzate exportate a fost foarte mică, piaţa locală arătând un apetit crescut pentru maşini second-hand bine întreţinute şi cu un istoric transparent al reparaţiilor. Pentru anul 2016 aşteptăm un volum cu 25% mai mare al vehiculelor uzate care vor fi tranzacţionate prin platforma noastră de remarketing“, a spus Dan Boiangiu.
    Valoarea medie a vehiculelor active în parcul Arval este de aproximativ 13.500 euro fără TVA. „În flota Arval există vehicule de toate categoriile, începând cu vehicule mai ieftine din clasa mică sau chiar mini, până la vehicule utilitare sau vehicule premium, mult mai scumpe.“

    Vehiculele din portofoliul constructorilor premium au o cotă  de sub zece procente din totalul flotei operate de Arval, însă directorul companiei spune că tendinţa este ca acest procent să crească, având în vedere că Arval promovează selecţia vehiculelor pe criteriul TCO (Total Cost of Ownership) şi nu pe criteriul preţului. „În acest fel, putem constata că de multe ori un vehicul din gama premium, chiar dacă are un preţ mai mare de achiziţie, poate genera un TCO mai mic pe anumite cicluri de utilizare.“

    În opinia lui, principala provocare din acest an va rămâne extinderea flotei totale, care să depăşească pragul 8.400 de maşini.

  • Cele mai puternice femei din business: Cristina Filip, Pelifilip

    Cristina Filip este din această primăvară noul managing partner al casei de avocatură PeliFilip, după ce Francisc Peli şi-a încheiat mandatul la conducerea firmei.

    Această schimbare este rezultatul alegerilor la nivelul parteneriatului ce au loc, la fiecare trei ani, cu privire la coordonarea departamentelor, practicilor şi a firmei.

    În ultimul an de studii în cadrul Facultăţii de Drept (absolvită în 1998), a fost primită ca stagiar în cadrul uneia dintre cele mai mari case de avocatură, unde a descoperit profesia de avocat consultant. Primul proiect semnificativ la care a lucrat a fost legat de un plan promovat de Banca Mondială, dar realizat în exclusivitate de avocaţi români: revizuirea legii privatizării şi a normelor metodologice la aceasta, în 1999.

    „Pentru mine a fost un început în forţă al stagiaturii, în totalitate solicitant“, povestea anterior pentru Business Magazin Cristina Filip. În urmă cu opt ani, a fondat împreună cu alţi parteneri firma pe care o conduce acum.

  • Gloria Jean’s mută cafeneaua de lângă hotelul Double Tree

    Compania care deţine franciza Gloria Jean’s pe piaţa locală deschide o nouă cafenea pe Bulevardul Unirii, cea mai mare din portofoliul firmei în România.

    Ca­feneaua va funcţiona pe o suprafaţă totală de 356 de metri pătraţi, pe două ni­veluri, investiţia totală pentru această inau­gurare fiind de 140.000 de euro. Cafeneaua va fi deschisă la jumătatea lunii iunie.

    „Noua cafenea va fi amplasată în blocul Apulum 94, unde a funcţionat Bank of Cyprus. Va avea o terasă de 100 de metri pătraţi şi lounge-uri dedicate, într-un nou concept estetic. Va fi cea mai mare unitate Gloria Jean’s şi singura dispusă pe două niveluri“, spune Dan Stoicescu, direc­tor de dezvoltare în cadrul reprezentanţei locale a lanţului australian de cafenele Gloria Jean’s.  

  • Parchetul General: Firma Hexi Pharma a avut contracte de 51 de milioane de lei în ultimii doi ani

    Potrivit unui comunicat, “în intervalul 2014 – 2016, Hexi Pharma a încheiat contracte de vânzare de produse biocide cu un număr de 152 de unităţi medicale din România”.

    Anchetatorii au stabilit că “valoarea contractelor încheiate de Hexi Pharma cu aceste unităţi medicale, având ca obiect vânzarea de produse biocide cu privire la care s-au constatat nerespectări ale concentraţiei substanţelor active este de circa 51 milioane lei”.C

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un director de firmă din Malta a devenit celebru după ce a început să cânte în metrou – VIDEO

    Ozzy Lino, un director de firmă din Malta care a început să cânte profesionist la vârsta de 9 ani, a cunoscut brusc faima internaţională, după ce un videoclip în care acesta apare cântând spontan în timpul unei călătorii cu metroul din Frankfurt a strâns 70 de milioane de vizualizări pe Facebook şi Youtube, relatează publicaţia Times of Malta.

    Clipul începe cu două cântăreţe, Kiddo Kat şi Heidi Joubert, care interpretează hitul lui Prince “Kiss”, într-unul din vagoanele metroului din Frankfurt, cu doar două săptămâni înainte ca superstarul să fie găsit mort în casa lui din Minnesota. Cele două artiste se întorceau de la un târg comercial intitulat Messe Frankfurt.

    La un moment dat, celor două li se alătură spontan Ozzy, care, în calitate de director al unei firme de inginerie laser, se întorcea, în acelaşi vagon, de la acelaşi eveniment. Ozzy poate fi văzut cântând alături de tinere cu vocea sa unică şi apoi continuând pe propriile sale versuri, scrise în urmă cu 25 de ani.

    “Mi se întâmplă destul de des să cânt spontan, nu mă pot abţine. Aşa că nu m-am gândit prea mult. După aceea, m-am întors la hotel şi am zburat acasă în ziua următoare”, a povestit ulterior Ozzy.

     

  • Un director de firmă din Malta a devenit celebru după ce a început să cânte în metrou – VIDEO

    Ozzy Lino, un director de firmă din Malta care a început să cânte profesionist la vârsta de 9 ani, a cunoscut brusc faima internaţională, după ce un videoclip în care acesta apare cântând spontan în timpul unei călătorii cu metroul din Frankfurt a strâns 70 de milioane de vizualizări pe Facebook şi Youtube, relatează publicaţia Times of Malta.

    Clipul începe cu două cântăreţe, Kiddo Kat şi Heidi Joubert, care interpretează hitul lui Prince “Kiss”, într-unul din vagoanele metroului din Frankfurt, cu doar două săptămâni înainte ca superstarul să fie găsit mort în casa lui din Minnesota. Cele două artiste se întorceau de la un târg comercial intitulat Messe Frankfurt.

    La un moment dat, celor două li se alătură spontan Ozzy, care, în calitate de director al unei firme de inginerie laser, se întorcea, în acelaşi vagon, de la acelaşi eveniment. Ozzy poate fi văzut cântând alături de tinere cu vocea sa unică şi apoi continuând pe propriile sale versuri, scrise în urmă cu 25 de ani.

    “Mi se întâmplă destul de des să cânt spontan, nu mă pot abţine. Aşa că nu m-am gândit prea mult. După aceea, m-am întors la hotel şi am zburat acasă în ziua următoare”, a povestit ulterior Ozzy.

     

  • Aurora Chindriş, Wim Bosman: „Mi s-a deschis o perspectivă complet diferită asupra rolului pe care financiarul îl are într-o companie”

    Responsabilă de managementul financiar al companiei, Aurora Chindriş face parte din echipa de top management a Wim Bosman, firmă cu afaceri anuale de peste 10 milioane de euro.

    Anul trecut, compania a marcat plusuri pe linie: afaceri mai mari (10%), profitabilitate mai bună (cu 5%) şi creştere a portofoliului de clienţi cu 10%. Povesteşte că şi-a început cariera din timpul facultăţii, iar două momente esenţiale i-au marcat parcursul profesional. Unul a fost cel în care a decis să candideze pentru o poziţie în departamentul financiar al unei bănci.

    „Mi s-a deschis o perspectivă complet diferită asupra rolului pe care financiarul îl are într-o companie, a rigurozităţii şi a profesionalismului de care ai nevoie într-un astfel de rol. Asta mi-a folosit mult în anii următori.“ Al doilea moment a fost când a decis să urmeze cursurile EMBA la Asebuss, pentru că, spune ea, cei doi ani care au urmat au modelat-o ca profesionist şi ca om.

    Tot ea spune că orice drum profesional e presărat cu succese, dar şi cu momente dificile şi că fiecare poziţie pe care a ocupat-o a avut momentele ei de cumpănă sau tensiune, însă de fiecare dată calmul şi aprofundarea acestora au ajutat-o să treacă peste ele.

  • Antreprenoarea care îşi lasă angajaţii să vină şi să plece de la muncă la ce ore vor ei

    Diana Nedea are 32 de ani, a renunţat în urmă cu patru ani la statutul de angajată în corporaţie şi a pornit o afacere cu pantofi pentru femei. Acum are 17 angajaţi care produc 1.000 de perechi de încălţări pe lună, iar vânzările din 2015 au înregistrat un avans de 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Antreprenoarea povesteşte ce a făcut-o să renunţe la multinaţională, cum a ajuns Diane Marie, firma care îi poartă numele, la vânzări de 1,5 milioane de lei pe an şi ce planuri are.
     

    Se trezeşte în fiecare dimineaţă la 5.30, iar la 7 îşi începe programul la atelier (şi nu e prima care ajunge, sunt doi angajaţi care preferă să înceapă lucrul înainte de ora 6), nu pentru că ar avea vreo constrângere anume, ci pentru că este o persoană matinală, povesteşte Diana Nedea, care din când în când însoţeşte cuvintele de gesturi enegice, pentru a sublinia parcă ideile. Spune că îi place să poarte cel mai mult sandale şi cizme  (dovadă că a potrivit la blugi şi cămaşă albă sandale argintii), că nu are multe perechi de încălţări, „doar vreo 40“, şi ştie asta pentru că le-a numărat recent, a mai întrebat-o cineva.

    Nici n-ar avea unde să ţină mai multe perechi, pentru că spaţiul este limitat; locuieşte într-o garsonieră şi nu păstrează încălţările mai mult de doi ani. Are câteva perechi preferate pentru fiecare anotimp, iar cel mai adesea alege încălţări fără toc, deşi e minionă, pentru că merge foarte mult pe jos. „Am un telefon nou şi am instalat o aplicaţie care spune că merg pe jos, doar în fabrică, 8 km pe zi. Poate nu este foarte precisă măsurătoarea, dar 5 or fi!“ În primele luni ca antreprenoare, mergea la atelier pe pantofi cu toc şi îmbrăcată în deux pieces, până când a alunecat pe scări şi a decis că e mai bine să îşi adapteze ţinuta la mediu. În fond, nu mai era într-o corporaţie.

    Aşezată la terasa din Centrul Vechi al Capitalei, la doar o aruncătură de băţ de magazinul Diane Marie pe care l-a deschis în 2012, pare mai degrabă o studentă decât o antreprenoare care la patru ani de la înfiinţarea afacerii a ajuns la o cifră de afaceri de 1,5 milioane de lei. Urmăreşte din priviri trecătorii şi identifică lejer un grup de englezi care, în mod surprinzător, pentru că era o zi însorită, nu aveau şlapi, ci încălţăminte sport. Pesemne este efectul mediului, pentru că a fost înconjurată mai mereu de încălţări; părinţii ei, ingineri de profesie, au absolvit o facultate cu profil de prelucrare a pielăriei, lucrează în domeniu „de o viaţă“ şi au o fabrică pentru export, în sistem lohn, cu 60 de angajaţi.

    Diana Nedea nu are diplomă de inginer, ci este absolventă de ASE şi spune că a lucrat înainte de a înfiinţa atelierul de producţie în ceea ce numeşte „joburile standard de absolvent de ASE, în multinaţionale, în vânzări“, mai întâi la Vodafone şi apoi la LG. S-a hotărât să meargă pe alt drum în 2011, după un concediu de două săptămâni, pentru că s-a implicat în acest proiect, care iniţial ar fi fost o divizie a afacerii părinţilor săi, antreprenori din 1996. În momentul de apogeu al afacerii fabrica părinţilor avea 400 de angajaţi. „Cochetau cu ideea de a face ceva pentru piaţa internă, însă sunt foarte încărcaţi, ca volum de muncă, şi au renunţat la idee.“

    Povesteşte că la întoarcerea din concediu s-a aşezat la birou şi nu şi-a mai găsit locul, a fost un moment în care şi-a dat seama că nu mai rezonează cu multinaţionala. Se implicase mult în proiectul afacerii, avea multe idei – a studiat şi pictura ani de zile, pentru că „părinţii au investit în mine şi sora mea destul de mult“; spune că în întreaga familie se regăseşte un pic de spirit artistic, dar ea se pricepe şi la cifre, statistici şi matematici. Îşi aminteşte că în vacanţele de vară mergea în fabrica părinţilor şi împreună cu sora sa căutau resturi de piele din producţie ca să facă botoşei pentru păpuşi. Începutul afacerii n-a fost însă o joacă de copil, chiar dacăa avut o întreagă serie de avantaje.
    Unul dintre avantaje a fost sprijinul părinţilor, care i-au împrumutat utilajele cu care a pornit producţia şi i-au pus la dispoziţie şi un spaţiu. Aşa că investiţia de pornire, în 2011, a fost de 8.000 de euro, bani proprii.

    Ulterior, a schimbat utilajele, iar bugetul de investiţii a ajuns până la 20.000 de euro în 2012, când a deschis şi primul magazin, la o aruncătură de băţ de Lipscani. Un alt avantaj au fost toate informaţiile la care a avut acces de-a lungul vieţii, pentru că fabricarea pantofilor are dichisul său; pielea, de pildă, se întinde pe o direcţie, motiv pentru care este dublată la interior cu o pânză care contracarează acest efect, altminteri încălţările „se fac bărcuţă“. De mare folos a fost şi girul pe care l-a avut în faţa furnizorilor, care lucrau de ani buni cu părinţii săi. „Au fost probleme financiare, inclusiv cu sume neîncasate pe mărfuri pe care le-am livrat la magazine, pe care le-am depăşit tot mulţumită furnizorilor. Istoria familiei m-a ajutat mult, ar fi fost mult mai greu şi la început, şi pe parcurs.“ Un moment hotărâtor în existenţa firmei a fost cel în care a marcat o pierdere de 80.000 de lei de la un singur client, care pur şi simplu nu a plătit marfa. „Cadrul legislativ este groaznic, este foarte greu să recuperezi banii din piaţă.