Tag: evaluare

  • Piaţa Romană, un business de 60 de milioane de euro

    Cel mai important jucător din zona care începe cu restaurantul McDonald’s şi magazinul Miniprix, continuă până la ASE şi la hotelul Duke pentru a merge apoi până la cafenelele de pe Dorobanţi şi la barurile din piaţa Lahovari, este Academia de Studii Economice din Bucureşti.

    ASE-ul are o vechime de 98 de ani, un buget de 35 de milioane de euro pe an şi şcolarizează 26.000 de studenţi. Academia are 900 de profesori şi aproape 650 de angajaţi în departamentul administrativ.

    Cea mai cunoscută universitate de economie din ţară strânge anual milioane de euro din taxe de şcolarizare în principal, dar şi din alte taxe percepute studenţilor în mod secundar, de la bugetul de stat şi din fonduri europene. Deosebirea dintre ASE şi o companie oarecare este aceea că prima primeşte de la stat mai mulţi bani decât dă şi nu generează profit. Banii încasaţi sunt folosiţi pentru achitarea salariilor, pentru lucrări de întreţinere a clădirilor, pentru achiziţii şi pentru proiecte organizate în cadrul instituţiei.

    Academia de Studii Economice din Capitală este de asemenea un generator de business pentru cafenelele, restaurantele şi magazinele din zonă. Indiferent că vorbim de primele ore ale dimineţii, de prânz sau de ultimele ore din seară, restaurantele şi cafenelele din piaţa Romană sunt populate cu studenţi. “Toată studenţia m-am hrănit cu sandviş-uri şi Cola. Asta era masa mea de dimineaţă, când mergeam la facultate la ASE. Uneori asta era şi masa mea de prânz”, povesteşte un fost student. El îşi aminteşte de zilele când, înainte de a intra într-una din clădirile Academiei, se oprea pentru a-şi cumpăra masa la unul dintre localurile din zonă.

    Oferta era şi este variată. Pe o rază de doar câţiva zeci de metri stau aliniate, practic unul lângă altul, restaurantele celor trei mari nume din fast-food: McDonald’s, KFC şi BurgerKing. La “o aruncătură de băţ” este şi Pizza Hut.

    Pentru cele patru, piaţa Romană reprezintă un business de 7-8 milioane de euro anual. Deşi proprietarii ţin secrete datele despre vânzările fiecărui restaurant în parte, potrivit unor surse din piaţă restaurantul McDonald’s din Romană are venituri anuale de circa trei milioane de euro anual. Cu aceste vânzări el intră în top, alături de unităţile de la Dristor şi Unirii. Nu departe se găsesc rivalii de la KFC, cu 2,2 milioane de euro anual, potrivit aceloraşi surse.

    Acestor restaurante li se adaugă însă şi cele peste zece cafenele, care reuşesc să strângă anual venituri de câteva sute de mii de euro fiecare. Cele mai noi în zonă sunt librăria Bastiliei, care are la etaj o cafenea, şi cafeneaua Nescafé Milano Café.

    Compania elveţiană Nestlé, cel mai mare jucător de pe piaţa cafelei instant, cu Nescafé, s-a asociat cu unul dintre acţionarii importatorului brandului Lacoste în România pentru a deschide mai multe cafenele în Capitală. Iar prima “oprire” a fost în piaţa Romană, lângă restaurantul Burger King, în locul fostului restaurant Everest, anul trecut.

    Cafeneaua, care se întinde pe 100 de metri pătraţi şi pe două niveluri, a avut nevoie de o investiţie de 200.000 de euro. Veniturile, în primul an de funcţionare, urmau să se ridice la 350-400.000 de euro, în condiţiile în care unul dintre parteneri spunea, la momentul deschiderii, că se aşteaptă ca noua locaţie din centrul Bucureştiului să aibă circa 500 de clienţi pe zi, iar bonul mediu să se situeze în jurul valorii de 10 lei (circa 2,3 euro).

  • FMI a aprobat a treia evaluare a acordului şi pune la dispoziţia României încă 480 milioane de euro

    La precedenta evaluare a acordului, FMI a decis ca România să poată trage o tranşă cu o valoare identică (480 milioane euro), până în prezent fondurile puse la dispoziţia autorităţilor române, în caz de urgenţă, însumând circa 1,5 miliarde euro. În ultima scrisoare de intenţie către FMI, obţinută de MEDIAFAX, Guvernul a convenit ca lista companiilor ale căror pierderi trebuie incluse anul viitor în deficitul bugetar să fie din nou substanţial extinsă, de la 10 la 27 de societăţi, după ce iniţial a fost restrânsă în proporţie similară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai scumpă imagine: Cum a ajuns această fotografie să coste 4,34 milioane de dolari?

    Fotografia realizată de Gursky în 1999, intitulată “Rin II/ Rhein II”, era evaluată la o sumă între 2,5 şi 3,5 milioane de dolari. Preţul de 4,34 de milioane de dolari include şi comisionul plătit de cumpărător, care a rămas anonim, potrivit businessinsider.com. Lucrarea a fost inclusă în licitaţia de impresionism şi artă modernă organizată de casa Christie’s la New York.

    Mai multe pe www.mediafax.ro

  • RBS România introduce un serviciu de evaluare pentru doritorii de credite ipotecare

    Serviciul de Evaluare Financiară permite clienţilor să afle ce valoare trebuie să aibă imobilul adus drept garanţie, care sunt opţiunile pe care le au la dispoziţie, precum şi dacă este nevoie de veniturile unui codebitor pentru obţinerea creditului.

    Serviciul este disponibil gratuit, în orice sucursală a băncii, pentru clienţii interesaţi de Creditul Partener pentru Casa Ta, produs al RBS. Serviciul nu este disponibil pentru clienţii interesaţi de obţinerea unui credit de nevoi personale cu ipotecă.

    Banca garantează clienţilor că suma comunicată în baza acestui serviciu va fi valabilă pentru 30 de zile lucrătoare, sub condiţia ca documentele justificative şi criteriile care au stat la baza calculării acesteia să nu se fi modificat. Comparativ cu alte metode de evaluare disponibile, noul serviciu ia în considerare toate documentele de venit ale clientului, pentru a obţine un rezultat cât mai exact. Evaluarea permite clienţilor să ştie exact ce tip de imobil să caute şi cât vor plăti pentru acesta.

  • Tarom va cheltui circa 400.000 de euro pentru a afla ce valoare au acţiunile ei

    “Contractul are ca obiect servicii juridice, contabile, audit, comercial, gestionare şi conexe Cod CPV 79400000-8, constând în realizarea operaţiunilor de evaluare a SC TAROM SA de către Evaluator, în vederea determinării valorii de piaţă a acţiunilor emise de către aceasta”, se precizează în caietul de sarcini.

    Durata prestării acestor servicii este stabilită la cel mult 40 de zile de la data atribuirii. Pentru a putea participa la această licitaţie deschisă trebuie depusă o garanţie de aproape 7.900 de euro. Ofertele vor fi deschise în data de 28.11.2011. Anul trecut compania de stat a avut pierderi totale de circa 80 de milioane de euro, deşi numărul pasagerilor transportaţi a crescut cu 24% faţă de 2009, respectiv la 2,2 milioane de la 1,77 milioane. Conform bugetului pe anul în curs Tarom ar urma să “închidă” 2011 “pe zero”, respectiv fără profit şi fără pierderi.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • O misiune comună FMI-CE-BM vine la Bucureşti pe 25 octombrie pentru a treia evaluare a acordului

    “Misiunea se va întâlni cu autorităţile, dar şi cu reprezentanţii partidelor politice, sindicate, patronate, bănci şi reprezentanţi ai societăţii civile. Concluziile vizitei vor fi prezentate la finalul misiunii”, a declarat într-un comunicat Tonny Lybek, reprezentantul regional al FMI pentru România şi Bulgaria. Şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks a declarat pentru MEDIAFAX că în timpul vizitei vor discuta cu autorităţile şi motivele pentru care au fost încetinite anumite reforme în ultimele trei luni, în principal în domeniul privatizării şi restructurării companiilor de stat. Consiliul Director al FMI a aprobat joi a doua evaluare a acordului de tip preventiv şi a pus la dispoziţia României încă o tranşă, a treia, în valoare de 480 de milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S&P consideră că retrogradarea ratingului SUA nu este motivul pentru care au scăzut bursele

    S&P a redus pe 5 august ratingul SUA, în timp ce bursele erau deja în scădere din cauza crizei datoriilor de stat din Europa şi temerilor privind posibilitatea unei noi runde de recesiune în Statele Unite. “Din punctul nostru de vedere, este o suprasimplificare să spui că s-a întâmplat din cauza retrogradării decise de S&P”, a declarat şeful diviziei de ratinguri de ţară a S&P, David Beers, principalul oficial al companiei din spatele deciziei de a reduce ratingul SUA. Beers se referă la criticile dure aduse S&P, potrivit cărora decizia agenţiei a cauzat căderea burselor. Indicele MSCI al burselor din întreaga lume a căzut cu peste 17% de la maximul atins în luna mai, după ce investitorii şi-au pierdut încrederea în capacitatea politicienilor din ţările dezvoltate de a rezolva problema munţilor de datorii acumulate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S&P are încredere că Franţa îşi poate menţine ratingul “AAA”

    “Suntem încrezători în acest rating «AAA» stabil”, a spus Sirou la postul de radio RTL, adăugând că ratingul depinde de “traiectorie, de dedicare” şi nu de angajamente bugetare precise. Temerile investitorilor privind stabilitatea ratingului Franţei, a doua mare economie din zona euro, după Germania, au contribuit, săptămâna trecută la variaţia puternică a burselor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S&P: Ratingul Frantei ar putea intra in categoria “junk” pana in 2040

    Cresterea cheltuielilor cu sanatatea si cu pensiile va pune tot
    mai multa presiune pe ratingul de credit al tarii, incepand din
    2014-2016. “Este putin probabil ca S&P sa mentina ratingul AAA
    acordat statului francez” in absenta unor noi reforme pe termen
    lung, se arata intr-un raport al S&P privind impactul
    imbatranirii populatiei. Guvernul francez a afirmat in repetate
    randuri ca este hotarat sa-si pastreze ratingul AAA, acesta fiind
    unul dintre motivele pentru care a fost adoptata anul trecut o
    reforma a sistemului de pensii care va creste treptat varsta minima
    de pensionare de la 60 la 62 de ani si varsta minima de retragere
    din activitate cu pensie completa de la 65 la 67 de ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O misiune a FMI, la Bucuresti in perioada 27 aprilie – 9 mai pentru prima evaluare din noul acord

    Noul acord de tip preventiv, incheiat la finele lunii martie
    pentru doi ani, are o valoare de 3,09 miliarde DST (circa 3,5
    miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are Romania la
    FMI.

    Acordul va fi insotit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde de
    euro de la Uniunea Europeana si de un imprumut de 400 milioane de
    euro de la Banca Mondiala. Misiunea se va intalni cu autoritatile
    romane, precum si cu reprezentanti ai partidelor politice,
    sindicatelor, patronatelor, bancilor si societati civile, iar
    concluziile vor fi prezentate la finalul misiunii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro