Cea mai recentă licitaţie pentru titluri cu aceeaşi scadenţă a fost organizată la începutul lunii decembrie, când Trezoreria statului a vândut titluri tot de 500 milioane lei, cu un randament de 6,29%. Trezoreria intenţionează să atragă în luna decembrie 3,1 miliarde lei prin vânzarea de titluri de stat pe piaţa internă, uşor sub suma împrumutată în luna noiembrie, de 3,5 miliarde lei, însă mai mult cu 1,3 miliarde lei comparativ cu titlurile care ajung la scadenţă.
Tag: dobanda
-
Isărescu: “Există acum o dezamăgire, fiindcă aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu”
“Desigur că există acum o dezamăgire şi o reacţie de opoziţie faţă de integrare în anumite ţări, fiindcă aderarea la UE a fost văzută ca un panaceu şi aşteptările au fost prea mari”, a declarat Mugur Isărescu pentru The New York Times.
În cazul României, posibilitatea BNR de a influenţa deprecierea leului a făcut exporturile mai competitive, ţinând cont că două treimi din exporturi au ca destinaţie zona euro. Mugur Isărescu a clarificat pentru New York Times că ţinta de până acum de aderare a României la zona euro în 2015 “a ieşit din discuţie”, însă a precizat că programele de convergenţă care urmăreşte îndeplinirea de către România a criteriilor de aderare la zona euro, incluzând menţinerea unui deficit bugetar sub 3% din PIB, constituie o disciplină bună pentru economia ţării.
Zece dintre ţările foste comuniste din UE sunt în continuare în afara zonei euro. Cehia intenţionează să organizeze un referendum pentru aderarea la zona euro şi a menţionat 2020 cel mai devreme ca posibilă dată de aderare, Ungaria a precizat că nu va adopta moneda unică înainte de 2018, iar premierul polonez Donald Tusk a calificat recent la euro drept o monedă “total neatractivă”, mai scrie cotidianul american.
BNR a menţinut în această săptămână la 5,25% dobânda de politică monetară, iar majoritatea analiştilor financiari consideră că BNR va menţine aceeaşi dobândă şi în 2013, spre deosebire de opiniile din septembrie, care vedeau o relaxare a politicii monetare la anul. Rata anuală a inflaţiei a crescut însă în septembrie la 5,3%, din cauza preţurilor la importurile alimentare, sabotând ţinta de inflaţie de 2-4%.
Analiştii BCR estimează pentru decembrie o inflaţie anuală de 5,5% şi cred că şi la anul ţinta va fi depăşită, date fiind liberalizările de preţuri cerute de FMI şi de accizele mai mari la energie, tutun şi alcool; mai mult, consideră că dacă aşteptările de inflaţie s-ar deteriora puternic, n-ar fi exclusă o majorare a dobânzii spre 6% până la sfârşitul lui 2013.
-
BNR menţine dobânda de politică monetară la 5,25% pe an şi ratele rezervelor minime
Alte decizie vizează “gestionarea fermă a lichidităţii” din sistemul bancar, potrivit unui comunicat al BNR. CA al băncii centrale a aprobat Raportul trimestrial asupra inflaţiei, care va fi prezentat miercuri într-o conferinţă de presă. Comunicatul detaliat al BNR va fi prezentat într-un briefing de presă, vineri, 2 noiembrie, de la ora 14:30. Asociaţia Analiştilor Financiar – Bancari din România a anunţat recent că se aşteaptă ca BNR să menţină vineri dobânda de politică monetară la 5,25% pe an şi ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi valută, la 15% şi 20%, acelaşi scenariu fiind prognozat şi pentru anul viitor.
-
La îndatorarea externă stăm bine
România a lansat, aşadar, o emisiune de euroobligaţiuni pe 6 ani în valoare de 750 mil. euro (planul fusese să atragă cel puţin 500 mil. euro), la o dobândă între 5,1% şi 5,15%, în scădere faţă de 5,25% la emisiunea din 2011 – “un real succes”, conform concluziei ministrului Florin Georgescu. Deşi estimarea iniţială vorbea de lunile septembrie-noiembrie, momentul ales a avut în vedere conjunctura evident bună de pe pieţele externe, stimulate de perspectiva intervenţiei BCE, momentul de respiro politic intern, precum şi faptul că INSSE tocmai a confirmat că PIB a crescut cu 0,5% în trim. al II-lea faţă de primul trimestru şi cu 0,8% pe primele şase luni, susţinut de creşterea consumului privat şi a investiţiilor.
Pentru Finanţe, noul împrumut oferă şi ocazia de a evada din raza băncilor locale, care de la declanşarea scandalului politic au tot împins în sus dobânzile la titlurile în lei. “Necesarul de finanţare pentru restul anului rămâne ridicat, la cca 4,3 mld. euro”, notează analiştii Raiffeisen. “Emisiunea se anunţă de bun augur pentru leu şi relaxează presiunile asupra Ministerului Finanţelor de a emite titluri în lei pe termen scurt. Oricum, luna septembrie a început bine şi pe acest front, întrucât MF a atras 1,5 mld. lei în două licitaţii de titluri de stat”, adaugă analiştii băncii.
Conform Eurostat, la finele primului trimestru, datoria publică era de 36,3% din PIB, ceea ce plasează România pe locul al patrulea în topul ţărilor din UE cu cea mai mică datorie publică măsurată după ponderea în PIB.
-
Şase luni pe baricade: băncile rezistă
Europa Centrală şi de Est e cel mai bun loc pentru anii ce vin – mai bun decât zona euro – “şi e de sperat că situaţia politică se va îmbunătăţi aşa fel încât să poată fi valorificat potenţialul regiunii”, a declarat săptămâna trecută Andreas Treichl, CEO al grupului austriac Erste, la anunţarea rezultatelor financiare pe prima jumătate a anului. “Am redus uşor previziunile pentru anul în curs, fiindcă tendinţele macroeconomice s-au deteriorat din nou. Avem două ţări în regiune, Cehia şi Ungaria, cu o uşoară contractare a economiei. România e punctul de cotitură, e în plină transformare şi suntem foarte încrezători că BCR se va reîntoarce pe profit din 2013”, a spus bancherul, care a apreciat că vârful costurilor cu acoperirea riscului va fi depăşit în acest an.

Privind declaraţiile din perspectivă românească, optimismul bancherului austriac probabil că e mai relevant decât valoarea pierderilor aduse grupului în prima jumătate a anului de România şi Ungaria (125 mil. euro, respectiv 73 mil. euro), atâta vreme cât de la BCR se aşteaptă profit de la anul, în timp ce de la filiala ungară abia din 2014. În plus, BCR n-a pierdut decât 0,5% din active faţă de sfârşitul anului trecut, păstrându-şi poziţia de lider de piaţă cu 17,15 mld. euro, portofoliul de credite a crescut cu 2,8%, iar în privinţa pierderilor în sine, ele au scăzut în al doilea trimestru faţă de primul, de la 70,7 la 54,3 mil. euro, după ce şi provizioanele au scăzut cu 11,5%. Pe de altă parte însă, banca a explicat creşterea creditării mai ales prin împrumuturile ipotecare (Prima Casă), iar contextul economic l-a definit ca “dificil”, caracterizat prin “cerere de credite scăzută, marje de dobândă în scădere datorită trecerii spre active cu risc mai scăzut, precum şi deteriorarea continuă a ratei de schimb leu/euro, care a apăsat asupra clienţilor băncii”.
Or, aceiaşi factori au marcat şi marchează şi activitatea celorlalte bănci, iar dacă ei se vor menţine sau se vor accentua în următoarea perioadă, atunci şi restructurarea portofoliilor, şi stoparea creşterii creditelor neperformante, şi tranziţia de la creditarea în euro la cea în lei, recomandată de BNR şi asumată de majoritatea băncilor, ar putea fi obiective ratate pentru anul în curs. Cât priveşte susţinerea de către BNR a unei relansări a creditării prin reducerea dobânzii de politică monetară sau prin scăderea ratei rezervelor minime obligatorii, contextul economic extern, cu prelungirea crizei financiare din zona euro, şi cel intern, cu o presiune estimată mai mare a inflaţiei şi cu agitaţia politică neîntreruptă, silesc deocamdată la prudenţă banca centrală. Prognoza Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari susţine că până la sfârşitul anului, BNR va menţine la 5,25% dobânda de politică monetară, rata RMO la valută va rămâne neschimbată, iar rata RMO la lei ar putea scădea uşor, de la 15% la 13%. Eugen Şinca, economist al BCR, crede că abia din 2013 “BNR ar putea acţiona pentru stimularea creditării în lei, reducând cu paşi mici rata RMO la lei”.

A doua bancă din sistem, BRD – Societe Generale, a făcut profit, însă rezultatul pe prima jumătate a anului (7,5 mil. euro) a fost de şapte ori mai mic decât cel din aceeaşi perioadă a anului trecut, tras în jos de faptul că în lunile aprilie-iunie, banca a intrat pe pierdere (9,9 mil. euro). Activele au scăzut cu 2%, la 10,5 mld. euro faţă de finele anului trecut. Volumul creditării a crescut cu 5%, ca efect al programului Prima Casă şi al campaniei promoţionale Expresso pentru împrumuturi în lei; în privinţa creditelor neperformante, “costul riscului pentru clientela de persoane fizice confirma tendinţa pozitivă, în timp ce pe piaţa corporate se poate observa reducerea progresivă a noilor intrări în incapacitate de plată”, susţine banca.
A treia instituţie din sistem după active, Banca Transilvania, şi-a confirmat eficienţa tradiţională, anunţând un profit net cu 47% mai mare decât în prima jumătate a anului trecut, la 40,9 mil. lei, dar şi o creştere a activelor cu 12% faţă de finele lui 2011, determinată în special de investiţiile în active disponibile pentru vânzare, dar şi de creşterea soldului creditelor cu ceva mai mult de 1%.

A şasea bancă din sistem, UniCredit Ţiriac Bank, a consemnat un profit net de 17 mil. euro, în scădere cu 19% faţă de primele şase luni din 2011. În trimestrul al doilea din 2012, profitul net a fost de 51 milioane de lei, de peste două ori mai mare decât în primul trimestru al anului. Activele băncii au atins 5,1 mld. euro la sfârşitul lunii iunie, în creştere cu 10,8% faţă de 30 iunie 2011 şi în uşoară scădere (0,7%) faţă de începutul lui 2012. La jumătatea anului, valoarea creditelor din bilanţ a fost de 17,1 mld. lei, mai mult cu 18,4% faţă de 30 iunie 2011 şi cu 7,2% faţă de începutul lui 2012. Potrivit calculelor băncii, portofoliul de credite s-a majorat de patru ori mai repede decât cel al întregului sistem bancar în primele şase luni, în condiţiile majorării cu 28% a portofoliului de împrumuturi pentru IMM şi cu 16% a creditelor acordate companiilor de talie medie.
Tot săptămâna trecută şi-au publicat rezultatele financiare şi două bănci de talie redusă. Millennium Bank şi-a redus pierderile cu 35%, la 6,5 mil. euro, urmând aceeaşi tendinţă descrescătoare de anul trecut, şi a anunţat o creştere cu 13,7% a soldului brut al creditelor, în timp ce Libra Internet Bank, o bancă axată pe clienţii cu profesii liberale şi IMM, a raportat profit, însă în scădere (4 mil. lei, faţă de 9,1 mil. lei în iunie 2011), în paralel cu o creştere a activelor (652 mil. lei, faţă de 645,5 mil. lei faţă de finele anului trecut).
-
BNR a menţinut rata dobânzii de politică monetară la 5,25% pe an şi nivelurile rezervelor minime
Decizia BNR este în linie cu aşteptările analiştilor, care anticipează o menţinere a actualului nivel de dobândă până la finele acestui an. BNR a redus dobânda de politică monetară cu 0,75 puncte procentuale de la începutul anului, până la minimul istoric de 5,25% pe an. La începutul lunii mai, BNR a oprit însă ciclul de reducere a ratei de politică monetară din cauza schimbărilor politice din România, care s-au suprapus pe intensificarea temerilor investitorilor cu privire la viitorul zonei euro.
-
Analiştii financiar-bancari estimează că BNR va menţine joi dobânda de politică monetară la 5,25%
“Această estimare (privind menţinerea ratei dobânzii – n.r.) aparţine tuturor persoanelor care au răspuns la sondaj. Peste 85% dintre cei care au participat la sondaj consideră că rezervele minime obligatorii vor rămâne nemodificate în luna august, atât pentru lei, cât şi pentru valută. Restul participanţilor estimează reduceri ale acestora. Pentru luna decembrie 2012, estimarea membrilor AAFBR care au răspuns la sondaj plasează dobânda de politică monetară la 5,25%. Rezervele minime obligatorii pentru lei ar putea fi reduse la 13% până la finalul anului 2012, numărul participanţilor la sondaj care văd o relaxare a politicii monetare pe această cale fiind în creştere faţă de sondajul anterior. Rezervele minime obligatorii pentru valută ar putea fi nemodificate până la finalul anului 2012”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).
-
BCR taie dobânda la creditul de nevoi personale
“Dobânzile la creditele de nevoi personale în lei nou acordate încep de la 13,5%, iar dobânda este fixă pe toată perioadă de creditare pentru creditele în lei”, a declarat Andrew Gerber, director executiv Direcţiei de Management al Produselor de Retail din BCR.
Clienţii care îşi refinanţează la BCR creditele de la alte bănci sau încasează salariul într-un cont curent BCR beneficiază şi de o reducere cu 100% a comisionului de analiză a dosarului de credit.
De exemplu, pentru un client care încasează salariul prin BCR, pentru un credit de nevoi personale în valoare totală de 15.000 lei acordat pe o perioadă de 5 ani, rată lunară este de 353 lei (DAE = 15,55%).
Asigurarea de viaţă este oferită gratuit. Opţional, contra cost, clienţii pot beneficia de asigurare de şomaj care presupune ca, în cazul în care clientul intră în şomaj, banca plăteşte până la 24 de rate lunare.
Pentru credit se cer trei acte, respectiv fişă fiscală aferentă anului precedent, adeverinţă de salariu / extras de cont curent sau card BCR, o factură de utilităţi recentă.
BCR este cel mai important grup financiar din România, incluzând operaţiunile de bancă universală, precum şi societăţile de profil de leasing, management al activelor, pensii private, bancă de locuinţe şi servicii bancare prin telefonul mobil. BCR are o reţea de de 48 de centre de afaceri dedicate companiilor şi 643 de unităţi retail localizate în majoritatea oraşelor din întreaga ţară cu peste 10.000 de locuitori.
Grupul BCR a consemnat în primul trimestru o pierdere netă de 307,8 milioane de lei (70,8 milioane de euro), conform standardelor contabile internaţionale, faţă de un profit net de 76,1 milioane de lei (18,1 milioane de euro) în aceeaşi perioadă din 2011, ca efect al necesităţilor sporite de provizionare. Grupul BCR şi-a menţinut poziţia de lider în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de circa 20,8% după active, cu o valoare a activelor de 75.519,7 milioane de lei (17.234,1 milioane de euro).
-
Căpoşenia lui Mario Draghi şi cursul leului
Băncile centrale din zona euro, China şi Marea Britanie au anunţat săptămâna trecută măsuri de stimulare a economiei – BCE a ajuns cu rata centrală a dobânzii la minimul istoric de 0,75%, banca centrală a Chinei a procedat la a doua reducere a dobânzilor în mai puţin de o lună, iar Banca Angliei a recurs la o nouă rundă de relaxare cantitativă în valoare de 50 mld. lire.
Pieţele au rămas dezamăgite însă de faptul că preşedintele BCE, Mario Draghi, a anunţat în paralel că Mecanismul European de Stabilitate, destinat salvării ţărilor cu probleme, nu va fi transformat în bancă a zonei euro, care s-ar putea împrumuta de la BCE ca să cumpere obligaţiuni spaniole sau italiene după modelul Fed din SUA. Logica lui Draghi e că BCE şi-ar încălca astfel statutul, care îi interzice să împrumute direct statele, şi ar alimenta inflaţia în Europa, reducând BCE la o tiparniţă infinită de bani de care vor profita exclusiv speculatorii.
În acest timp, la noi, ca şi cum retrogradarea României de către Moody’s din cauza riscurilor crizei din zona euro n-ar fi fost de ajuns, graba USL de a forţa demiterea preşedintelui s-a transpus în cele din urmă în deprecierea leului şi în costul îndatorării: cursul a trecut de 4,50 lei/euro, iar randamentul la titlurile de stat a evoluat spre 6%.
Proporţia dintre influenţa factorilor externi şi a celor interni asupra evoluţiei cursului, aşa de mult discutată la noi din luna mai încoace, a fost rezumată de analiştii ING, care au notat că “va rămâne în sarcina BNR să stabilizeze cursul leului, mai ales dacă acţiunile Băncii Centrale Europene rămân limitate la reducerea dobânzii” (fără a fi adică însoţite şi de alte măsuri monetare de stabilizare a pieţelor). Cum BCE s-a limitat, după cum am văzut, la reducerea dobânzii la euro, presiunea externă s-a corelat în modul cel mai nefericit cu tensiunile politice interne, astfel încât acum toţi analiştii băncilor prezic că vor urma noi deprecieri ale leului.
Analiştii Citigroup apreciază, la rândul lor, că “deteriorarea stabilităţii politice” în condiţiile suspendării preşedintelui, coroborată cu faptul că influxurile de capital spre România au scăzut (de la 2,64 mld. euro în perioada ianuarie-aprilie 2011 la 1,15 mld. euro în ianuarie-aprilie 2012), creează probleme BNR. “Din punctul nostru de vedere, BNR nu este foarte dispusă să vândă valută la fel de agresiv precum a făcut-o în perioada aprilie-iunie; mai exact, credem că BNR va fi reticentă să accepte scăderea nivelului rezervelor valutare în mod semnificativ sub 32 mld. euro”, afirmă analiştii grupului american. “Aceasta sugerează că este probabilă o intensificare pe termen scurt a presiunilor de creştere a dobânzilor.”
La 30 iunie, rezervele valutare ale României erau de 32,96 mld. euro, faţă de 33,52 mld. euro la 31 mai.
-
De ţinut minte. Cifrele săptămânii
5%
la atât va ajunge dobânda de politică monetară în decembrie 2013, faţă de nivelul curent de 5,25%, conform estimării Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, în timp ce rata rezervelor minime obligatorii ale băncilor va ajunge la 10% pentru lei şi 15% la valută7,23 mld. lei
deficitul bugetului general consolidat după primele 5 luni, ceea ce înseamnă 1,19% din PIB, faţă de 0,83% după primele 4 luni60%
atât au reprezentat în 2011 preţurile bunurilor de consum şi ale serviciilor în România raportat la media preţurilor pe ansamblul UE, pondere similară cu cea din Polonia2%
cu atât a crescut numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale în luna mai comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce după primele cinci luni, numărul de autorizaţii a scăzut cu 3,3%