BusinessMagazin

Tag: demisie

  • Predoiu: Resping solicitarea obraznică şi insinuările calomnioase ale PSD-Victor Ponta

    “Am luat la cunoştinţă insinuările calomnioase şi solicitarea obraznică a PSD – Victor Ponta. Le resping categoric. Nu am săvârşit vreodată vreo faptă de corupţie şi nici nu am avut cunoştinţă de vreuna”, spune Predoiu.

    Adresându-se şi lui Victor Ponta, liderul liberal afirmă că va pleca “pe loc din viaţa publică”, dacă va fi declarat suspect într-un dosar de corupţie şi îi cere lui Ponta sa facă un gest similar, având în vedere “campaniile mizerabile” duse de şeful guvernului.

    “Îl chem şi eu pe Victor Ponta la o provocare bărbătească, pentru că nu a răspuns niciodată pentru campaniile sale mizerabile (găini moarte şi atacuri mincinoase). Să nu mai procedăm ca în cazurile Şova şi Vosganian! Pe scurt, Victore, dacă eu sunt declarat suspect, subliniez, suspect, într-un dosar de corupţie, plec pe loc din viaţa publică, chiar înainte de decizia unei instanţe. Dacă nu, să îţi asumi faptul că românii s-au săturat de calomnii şi de mizerii, şi să pleci tu din viaţa publică printr-un gest de onoare!”, mai scrie Predoiu în postarea de pe pagina sa de Facebook.

    PSD a cerut, vineri, demisia lui Cătălin Predoiu din funcţiile deţinute în PNL, în urma dezvăluirilor referitoare la susţinerea campaniei sale electorale din 2008, social-democraţii arătând că Predoiu trebuie să îşi asume participarea într-o ”campanie finanţată din corupţie”.

    Fostul consilier prezidenţial George Scutaru a fost pus sub control judiciar şi este urmărit penal pentru complicitate la luare de mită şi spălare a banilor, după ce ar fi primit 170.000 de euro, o parte din mita de un milion de euro primită de o persoană cu funcţie de conducere din administraţia locală, potrivit DNA.

    “Suma de 170.000 euro, primită în numerar de Scutaru George-Adrian de la denunţător, a fost disimulată prin încheierea de contracte de publicitate, fiind folosită în campania electorală din anul 2008”, au scris procurorii în ordonanţa prin care s-a dispus măsura controlului judiciar.

    În 2008, Predoiu, ministru al Justiţiei a candidat pentru un loc de deputat într-un colegiu din Buzău, dar câştigător a fost validat Marian Ghiveciu (PSD), care în 2011 a fost deferit justiţiei de procurorii DNA, pentru abuz în serviciu contra intereselor persoanelor având drept consecinţă obţinerea pentru altul a unui avantaj patrimonial.

    “În condiţiile în care am candidat eu, nici domnul preşedinte (n.r- Traian Băsescu) nu câştiga alegerile. Acolo s-au făcut anumite maşinaţiuni pe care eu am refuzat să le fac: mita electorală. Pe de altă parte, n-a fost chiar un eşec. Am luat vreo 9.700 de voturi, lipsindu-mi vreo 200 de voturi, în condiţiile în care în alte colegii s-a intrat cu 3-3.500 de voturi (în Parlament – n.r.). Atunci, în 2008, cu notorietatea zero pe care o aveam, cu campanie electorală făcută sâmbătă şi duminică, pentru că în rest am stat la minister (Ministerul Justiţiei – n.r.), atât am luat, 9.700 de voturi”, a declarat Predoiu, la Digi 24, în iulie 2013.

     

     

     

     

  • Deputatul Marko Attila a demisionat din Parlament

     

     

  • Deputatul PNL Dănuţ Culeţu a demisionat din Parlament şi s-a suspendat din funcţiile avute în partid

    “Nu vreau să fiu o ţintă pentru adversarii politici şi autorităţi, mai mult sau mai puţin formale, şi nici o povară pentru Partidul Naţional Liberal al cărui membru sunt din anul 1990. În acest sens, am decis să îmi depun demisia din Parlamentul României, la fel cum am decis să dau curs noilor prevederi ale statului PNL şi să mă autosuspend din funcţiile deţinute în acest partid”, a transmis Dănuţ Culeţu, miercuri, într-un comunicat de presă.

    De altfel, demisia lui Culeţu a fost anunţată, miercuri, în plenul Camerei Deputaţilor, de preşedintele Valeriu Zgonea, care a precizat că proiectul de hotărâre privind vacantarea locului de deputat urmează să fie supus la vot.

    La începutul acestui an, Dănuţ Culeţu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, pentru abuz în serviciu privind fapte comise în perioada în care era prefect al judeţului Constanţa.

    Potrivit anchetatorilor, în 27 septembrie 2006, Dănuţ Culeţu, în calitate de preşedinte al Comisiei judeţene de fond funciar Constanţa, prin încălcarea dispoziţiilor legale, a propus şi a determinat adoptarea unei hotărâri, fără a o supune la vot, validând, în mod ilegal, propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate pe o suprafaţă de 656,76 de hectare aparţinând Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Valu lui Traian, în favoarea unor persoane care nu au făcut dovada că au deţinut terenuri în zona respectivă.

    În acest fel, arăta DNA, a fost adus un prejudiciu de 1.050.816 lei staţiunii de cercetare, precum şi un folos necuvenit de aceeaşi valoare persoanelor cărora li s-au restituit ilegal terenurile.

    În acelaşi dosar au fost deferiţi justiţiei primarul comunei Valu lui Traian, Florin Mitroi, precum şi Gabriel Gheţu, la data faptelor şef al Biroului Judeţean de Rentă Viageră Agricolă la Administraţia Domeniilor Statului – Reprezentanţa Teritorială Constanţa, Stere Sponte, în calitate de director al Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Constanţa şi de membru în Comisia Judeţeană de Fond Funciar Constanţa, dar şi Titus Găgeatu, la data faptelor consilier la Compartimentul Urmărirea Actelor cu Caracter Reparatoriu – Direcţia Verificarea Legalităţii, a Aplicării Actelor Normative şi Contencios Administrativ din cadrul Prefecturii Constanţa. Cei patru sunt acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu.

    Pentru recuperarea prejudiciului, bunurile inculpaţilor au fost puse sub sechestru. Dosarul va fi judecat de instanţa supremă.

    Dănuţ Culeţu a fost prefect al judeţului Constanţa între anii 2005 – 2009. El a demisionat din PNL în mai 2010, acuzând modul în care s-au desfăşurat alegerile pentru preşedinţia organizaţiei municipale a partidului.

    În 2012, Dănuţ Culeţu a revenit în politică, preluând conducerea organizaţiei judeţene a partidului Forţa Civică.

    La alegerile parlamentare din anul 2012, el a candidat pentru un post de deputat în Colegiul 9 din Constanţa din partea Alianţei România Dreaptă, reuşind să ajungă în Parlament după redistribuire, el clasându-se pe locul al doilea, cu 24,05 la sută din voturi, după candidatul USL, Remus Cernea.

    Culeţu redevine membru PNL, după fuziunile dintre PDL şi Forţa Civică, respectiv PNL şi PDL.

    Din 20 februarie 2015, Culeţu era membru în Consiliu Judeţean Executiv al PNL Constanţa.

  • Vasile Astărăstoae a demisionat de la conducerea Colegiului Medicilor din România

    Vasile Astărăstoae a spus, în cadrul unei şedinţe desfăşurate la Bucureşti, că a luat decizia de a demisiona din funcţia de preşedinte al Colegiului Medicilor, în urma hotărârii Judecătoriei Iaşi, care l-a condamnat pentru conflict de interese, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Mi se pare un gest de onoare pe care l-a făcut în momentul acesta şi ne-a spus în această dimineaţă (n.r. – vineri dimineaţă). Este pur şi simplu un gest de onoare. Urmează să avem o şedinţă pe 17 aprilie, când vom vota, secret, conform legii, un nou preşedinte”, a declarat, vineri, pentru corespondentul MEDIAFAX, dr. Constantin Cârstea, vicepreşedinte al Colegiului Medicilor din România.

    Joi, Vasile Astărăstoae, trimis în judecată în aprilie 2014 pentru conflict de interese, a fost condamnat de Judecătoria Iaşi la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, decizia nefiind însă definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de zece zile.

    Potrivit minutei de şedinţă, Vasile Astărăstoae a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare, pentru conflict de interese, magistraţii suspendând însă condiţionat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de trei ani şi şase luni.

    Procurorii precizează, în rechizitoriu, că Astărăstoae s-ar fi angajat pe sine însuşi în proiectul european “Standarde europene pentru programe post-doctorale competitive de formare în domeniul managementului, cercetării avansate şi expertizei psihiatrice medico-legale” câştigat şi implementat în 2010 de Institutul de Medicină Legală din Iaşi, al cărui director era, la vremea respectivă, prof.dr. Vasile Astărăstoae.

    “În cadrul acestui proiect, inculpatul, în calitate de director al IML, a încheiat contracte de muncă şi de prestări servicii cu sine însuşi, semnând atât la rubrica angajatorului, cât şi la cea a angajatului”, declara, la vremea respectivă, procurorul de caz Adina Bocai, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.

    Anchetatorii susţin că pe toată durata celor 36 de luni ale proiectului ar fi existat un contract de prestări servicii încheiat de prof.dr. Vasile Astărăstoae, în calitate de director IML şi persoană fizică, pentru suma de 180 de lei pe oră, 20 de ore pe săptămână. În rechizitoriu este precizată şi existenţa unui contract individual de muncă în care, având funcţia de manager de proiect, ar fi primit, lunar, 9.087 de lei. Valoarea integrală a proiectului a fost, conform procurorilor, 8,7 milioane de lei.

    Tot în rechizitoriu se preciza că rectorul UMF a fost audiat de către procurorii ieşeni, acesta explicând că IML era ordonator secundar de credite atunci când au fost încheiate cele două contracte. El a mai susţinut în faţa procurorilor că funcţiile i-au fost propuse de Consiliul de Administraţie al IML. Procurorii au precizat însă că la nivelul instituţiei nu exista decât un Consiliu Consultativ care nu ar avea putere decizională.

    În acelaşi rechizitoriu se mai arăta că rectorul a mai fost cercetat pentru conflict de interese în patru contracte în cadrul unor proiecte organizate de către UMF Iaşi, însă în cazul acesta contractele de angajare au fost semnate de către directorul administrativ Daniela Druguş, astfel că s-a dispus clasarea acestor fapte.

    În februarie 2015, Astărăstoae a anunţat că demisionează din funcţia de rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi. Astărăstoae a spus că nu şi-a depus demisia anul trecut pentru că oricum în acest an erau alegeri la UMF Iaşi şi că urma să fie ales un nou rector. Interimatul la conducerea UMF Iaşi va fi asigurat de Dragoş Pieptu, unul dintre prorectorii instituţiei.

  • Vasile Astărăstoae a demisionat de la conducerea Colegiului Medicilor din România

    Vasile Astărăstoae a spus, în cadrul unei şedinţe desfăşurate la Bucureşti, că a luat decizia de a demisiona din funcţia de preşedinte al Colegiului Medicilor, în urma hotărârii Judecătoriei Iaşi, care l-a condamnat pentru conflict de interese, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Mi se pare un gest de onoare pe care l-a făcut în momentul acesta şi ne-a spus în această dimineaţă (n.r. – vineri dimineaţă). Este pur şi simplu un gest de onoare. Urmează să avem o şedinţă pe 17 aprilie, când vom vota, secret, conform legii, un nou preşedinte”, a declarat, vineri, pentru corespondentul MEDIAFAX, dr. Constantin Cârstea, vicepreşedinte al Colegiului Medicilor din România.

    Joi, Vasile Astărăstoae, trimis în judecată în aprilie 2014 pentru conflict de interese, a fost condamnat de Judecătoria Iaşi la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, decizia nefiind însă definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de zece zile.

    Potrivit minutei de şedinţă, Vasile Astărăstoae a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare, pentru conflict de interese, magistraţii suspendând însă condiţionat executarea pedepsei pe durata unui termen de încercare de trei ani şi şase luni.

    Procurorii precizează, în rechizitoriu, că Astărăstoae s-ar fi angajat pe sine însuşi în proiectul european “Standarde europene pentru programe post-doctorale competitive de formare în domeniul managementului, cercetării avansate şi expertizei psihiatrice medico-legale” câştigat şi implementat în 2010 de Institutul de Medicină Legală din Iaşi, al cărui director era, la vremea respectivă, prof.dr. Vasile Astărăstoae.

    “În cadrul acestui proiect, inculpatul, în calitate de director al IML, a încheiat contracte de muncă şi de prestări servicii cu sine însuşi, semnând atât la rubrica angajatorului, cât şi la cea a angajatului”, declara, la vremea respectivă, procurorul de caz Adina Bocai, de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi.

    Anchetatorii susţin că pe toată durata celor 36 de luni ale proiectului ar fi existat un contract de prestări servicii încheiat de prof.dr. Vasile Astărăstoae, în calitate de director IML şi persoană fizică, pentru suma de 180 de lei pe oră, 20 de ore pe săptămână. În rechizitoriu este precizată şi existenţa unui contract individual de muncă în care, având funcţia de manager de proiect, ar fi primit, lunar, 9.087 de lei. Valoarea integrală a proiectului a fost, conform procurorilor, 8,7 milioane de lei.

    Tot în rechizitoriu se preciza că rectorul UMF a fost audiat de către procurorii ieşeni, acesta explicând că IML era ordonator secundar de credite atunci când au fost încheiate cele două contracte. El a mai susţinut în faţa procurorilor că funcţiile i-au fost propuse de Consiliul de Administraţie al IML. Procurorii au precizat însă că la nivelul instituţiei nu exista decât un Consiliu Consultativ care nu ar avea putere decizională.

    În acelaşi rechizitoriu se mai arăta că rectorul a mai fost cercetat pentru conflict de interese în patru contracte în cadrul unor proiecte organizate de către UMF Iaşi, însă în cazul acesta contractele de angajare au fost semnate de către directorul administrativ Daniela Druguş, astfel că s-a dispus clasarea acestor fapte.

    În februarie 2015, Astărăstoae a anunţat că demisionează din funcţia de rector al Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi. Astărăstoae a spus că nu şi-a depus demisia anul trecut pentru că oricum în acest an erau alegeri la UMF Iaşi şi că urma să fie ales un nou rector. Interimatul la conducerea UMF Iaşi va fi asigurat de Dragoş Pieptu, unul dintre prorectorii instituţiei.

  • Gheorghe Ştefan, zis Pinalti a demisionat de la Primăria Piatra Neamţ; demisia, înregistrată vineri la Prefectură

    Prefectul judeţului Neamţ, Vlad Angheluţă, a declarat corespondentului MEDIAFAX că, vineri dimineaţă, a fost primită cererea de demisie din funcţia de primar al municipiului PIatra Neamţ a lui Gheorghe Ştefan.

    Angheluţă a spus că în data de 31 martie Consiliul Local Piatra Neamţ va lua act de demisia primarului, urmând ca apoi Prefectura să emită un ordin privind încetarea mandatului înainte de termen al lui Gheorghe Ştefan.

    Ulterior, Prefectura va informa Ministerul Afacerilor Interne de vacantarea acestui post care, la rândul său, va informa Guvernul în vederea organizării alegerilor parţiale.

    Şi în prezent, atribuţiile de primar ale lui Gheorghe Ştefan sunt îndeplinite de către unul dintre viceprimarii municipiului.

    Marţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis să menţină măsurile preventive pentru inculpaţii din dosarul “Microsoft”, respectiv arestul preventiv pentru Gheorghe Ştefan şi arestul la domiciliu pentru Dorin Cocoş, Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae. Decizia nu este definitivă, putând fi contestată la aceeaşi instanţă.

    Oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Dumitru Nicolae, precum şi primarul suspendat Gheorghe Ştefan şi fostul ministru Gabriel Sandu au fost trimişi în judecată, luni, în dosarul “Microsoft”.

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au trimis în faţa instanţei dosarul celor patru, ICCJ urmând să stabilească care va fi data la care va începe judecarea cauzei.

    Anchetatorii au disjuns, astfel, urmărirea penală faţă de cei patru, stabilind că probele pe care le au sunt suficiente pentru trimiterea lor în faţa instanţei.

    În dosarul “Microsoft”, oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru şi primarul suspendat al municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, de luare de mită şi spălare de bani.

    Potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Totodată, potrivit procurorilor, Dorin Cocoş ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ştefan şi Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziţionarea dreptului de utilizare a licenţelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.

    În acest dosar sunt vizaţi şi alţi opt foşti miniştri: senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Adriana Ţicău.

    Cocoş, Sandu, Nicolae şi Ştefan au fost arestaţi preventiv în acest dosar în 29 octombrie 2014.

    Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae au stat în arest preventiv până în 25 ianuarie, când au fost plasaţi în arest la domiciliu, în urma deciziei instanţei supreme, după ce ar fi făcut denunţuri în dosar.

    Gheorghe Ştefan este în continuare în arest preventiv, după ce instanţa i-a respins cererea de înlocuire a măsurii cu arest la domiciliu sau control judiciar, el fiind singurul pe numele căruia mai există un mandat de arestare preventivă în acest dosar.

    În cazul lui Dorin Cocoş, instanţa a dispus, în 23 februarie, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu, la propunerea procurorilor DNA, după ce fostul soţ al Elenei Udrea ar fi făcut un denunţ în dosarul “Microsoft”

    Dorin Cocoş a rămas însă în arestul Poliţiei Capitalei, întrucât pe numele său mai este emis un mandat de arestare preventivă, în dosarul Alinei Bica disjuns din cel privind despăgubirea ilegală de la ANRP.

    Elena Udrea a fost şi ea în arest preventiv în acest dosar, în perioada 11 – 17 februarie, ulterior fiind plasată în arest la domiciliu. În 25 februarie, Elena Udrea a fost arestată preventiv în dosarul “Gala Bute”.

  • Aurel Radu şi-a dat demisia de la conducerea Metrorex

    “Membrii Adunării Generale a Acţionarilor din cadrul Societăţii Comerciale de Transport cu Metroul Bucureşti Metrorex SA au luat act de renunţarea la contractul de mandat pentru funcţia de director general a domnului Aurel Radu. Demisia acestuia este urmarea discuţiilor recente avute cu ministrul Transporturilor, Ioan Rus”, a anunţat Ministerul Transporturilor, într-un comunicat.

    Ministerul nu a comunicat motivele demisiei.

    Presa a relatat că procurorii DNA au făcut recent percheziţii la Metrorex, fiind suspectate fapte de corupţie în cazul licitaţiei prin care compania vrea să cumpere peste 50 de trenuri de metrou, şi că din alte vagoane, cumpărate deja, cad şuruburi şi lipsesc piese, situaţia fiind şi în atenţia SRI.

    Totodată, compania a generat proteste din partea călătorilor după ce a anunţat că vrea să majoreze tarifele la sfârşitul lunii martie şi să elimine abonamentul de 62 de călătorii, pregătind totodată cheltuieli mai mari cu bonusurile angajaţilor şi contractul de mandat al directorilor.

    Aurel Radu conduce Metrorex din anul 2012.

     

  • Consiliul de Integritate a luat act de demisia lui Horia Georgescu. Interimatul este asigurat de Bogdan Stan

    Consiliul Naţional de Integritate a luat act de demisia lui Horia Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), urmând ca aceasta să fie trimisă Senatului României, potrivit unui comunicat de presă al CNI.

    “Prin efectul legii, conducerea Agenţiei Naţionale de Integritate este exercitată, până la alegerea unui nou preşedinte, de către domnul Bogdan Stan, în prezent, vicepreşedinte al ANI”, conform comunicatului de presă.

    În cadrul şedinţei de joi, consiliul a discutat şi despre paşii ce urmează să fie făcuţi pentru declanşarea procedurii de organizare a concursului pentru alegerea unui nou preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate.

    “Membrii Consiliului Naţional de Integritate apreciază că Agenţia Naţională de Integritate este o instituţie matură, pe deplin operaţională, care îşi desfăşoară activitatea în baza unor proceduri solide, şi îşi exprimă încrederea în faptul că instituţia va continua să-şi îndeplinească cu succes obiectivele cuprinse în cadrul normativ existent şi asumate prin Mecanismul de Cooperare şi Verificare şi prin Strategia Naţională Anticorupţie”, conform sursei citate.

    Horia Georgescu şi-a dat demisia de la conducerea ANI, după ce a fost reţinut, în dosarul în care este acuzat că, alături de alţi foşti membri ai comisiei pentru stabilirea despăgubirilor din ANRP, a aprobat despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro.

    Ulterior, el a fost arestat pentru 30 de zile, în urma unei decizii a instanţei supreme.

    Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, a fost preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012.

    În perioada 15 august 1993 – 1 mai 2004, Georgescu a fost consilier la SC Imperial SRL Braşov. Din mai 2004 până în martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist în investigaţii financiare în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat – preşedinte la Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

    În perioada mai-iulie 2007, Georgescu a fost consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justiţiei (iulie 2007 – noiembrie 2008). Totodată, din aprilie până în noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului – detaşat cu atribuţii de secretar general la Agenţia Naţională de Integritate.

    Începând din noiembrie 2008 şi până în aprilie 2012, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI.

    Horia Georgescu are o casă de 356 de metri pătraţi în Braşov, precum şi două apartamente în Braşov şi în Bucureşti, potrivit declaraţiei sale de avere, în care menţionează şi o datorie de 250.000 de euro către naşii săi.

    Potrivit ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2014, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) are un teren agricol în suprafaţă de 2,5 hectare în Lehliu, judeţul Călăraşi, obţinut prin donaţie în anul 2007.

    De asemenea, el are un apartament de 140 de metri pătraţi în Braşov, cumpărat în anul 2007, precum şi o casă tot în Braşov, în suprafaţă de 356 metri pătraţi cumpărată, de asemenea, în anul 2007.

    În declaraţia de avere, şeful ANI mai menţionează un apartament în suprafaţă de 69,93 de metri pătraţi în Sectorul 1 al Capitalei, cumpărat în anul 2011, pe numele Alinei Calborean.

    Horia Georgescu are şi un autoturism Volkswagen, cumpărat în anul 2008.

    El are un cont curent de 3.310,77 de lei, deschis în 2007 şi declară, de asemenea, două conturi în lei pe numele Alinei Calborean, în valoare de peste 136.000 de lei, aceasta având în cont şi 5.108 de euro.

    Şeful ANI a trecut în declaraţia de avere, la capitolul ”datorii”, şi mai multe carduri de credit cu valori de 25.200 de lei, 26.000 de lei, 10.000 de lei şi 56.645 de euro. La aceeaşi rubrică, el menţionează şi mai multe carduri de credit pe numele Alinei Calborean.

    De asemenea, Horia Georgescu precizează în declaraţia de avere şi un împrumut de 250.000 de euro luat în anul 2007 de la Marian şi Carmen Petcu, scadent în anul 2027.

    În ceea ce priveşte veniturile realizate, Horia Georgescu precizează că a încasat în anul fiscal precedent suma de 105.431 de lei din salariul de la ANI, în timp ce Alina Calborean a încasat 119.634 de lei ca notar public. De asemenea, şeful ANI menţionează în declaraţia de avere că a încasat 25.317 de lei din închirierea terenului din Lehliu şi a apartamentului din Braşov.

    Potrivit unor informaţii prezentate de Antena 3 în 2012, Horia Georgescu spunea că a cumpărat vila din Braşov şi cele două apartamente, unul în Braşov şi celălalt în Bucureşti, pe Bulevardul Magheru, de la părinţii săi, cu bani împrumutaţi de la naşii săi, Marian şi Carmen Petcu. Georgescu spunea atunci că, petnru a returna împrumutul, îl mai ajută şi părinţii săi.

  • Horia Georgescu demisionează de la conducerea ANI, după ce a fost reţinut de procurorii DNA

    Avocatul Cristian Ene a declarat, pentru MEDIAFAX, că urmează să depună marţi dimineaţă, la Senat, demisia lui Horia Georgescu din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate.

    Ene a precizat că Horia Georgescu i-a dat demisia luni seară, pentru a o duce la Senat în numele său.

    Horia Georgescu a fost reţinut luni, de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, care îl acuză de trei fapte de abuz în serviciu, pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP).

    Georgescu va fi dus marţi la instanţa supremă, care va judeca propunerea procurorilor de arestare preventivă a acestuia pentru 30 de zile.

    În acelaşi dosar a fost reţinută, luni, şi fosta consilieră a lui Gabriel Oprea, Ingrid Mocanu Popa, ea fiind suspectată că a participat, alături de alţi membri al Comisiei ANRP, la acordarea unor despăgubiri supraevaluate cu 75 de milioane de euro.

    De asemenea, fostul preşedinte al ANRP Ingrid Zaarour a fost pusă sub control judiciar, după ce a fost audiată la DNA.

    Şi deputatul PNL Theodor Cătălin Nicolescu, vicepreşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, a fost audiat luni la DNA, unde a fost dus cu mandat, la fel ca şi Horia Georgescu.

    Georgescu, Mocanu Popa şi Zaarour, alături de alţi foşti membri ai Comisiei ANRP, ar fi aprobat despăgubiri pentru trei imobile pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele legii, supraevalând aceste bunuri cu aproximativ 75 de milioane de euro.

    Potrivit ordonanţei de reţinere emise pe numele lui Georgescu, în luna ianuarie, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA cu privire la faptul că, în perioada 2008 – 2009, rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare.

    În perioada respectivă, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, din care făcea parte şi Horia Georgescu, a aprobat rapoartele de evaluare, întocmite de experţii evaluatori, corespunzătoare unui număr de trei dosare, imobilele pentru care se solicitau despăgubiri fiind supraevaluate. Procurorii precizează că valoarea totală la care au fost evaluate imobilele supuse despăgubirii s-a ridicat, conform experţilor evaluatori, la suma de 129.709.168 de euro (467.448.907 lei ).

    “Din analiza rapoartelor de evaluare în cazul celor 3 dosare a rezultat că evaluatorii desemnaţi nu au purtat o corespondenţă cu băncile, notarii publici, birourile de carte funciară, agenţiile imobiliare etc. privind tranzacţiile deja efectuate/certe cu proprietăţi imobiliare similare”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Procurorii au precizat că, în două cazuri, evaluatorii desemnaţi au utilizat, în cadrul metodei comparaţiei directe, “comparabile” constând în anunţuri de vânzare publicate online sau în ziare, “fără a purta corespondenţă cu deţinătorii de informaţii privind tranzacţiile certe cu proprietăţi imobiliare care ar fi constituit un criteriu obiectiv de natură a determina preţul real al pieţei imobiliare”.

    “Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a emis în cazul celor 3 dosare titluri de despăgubire pe baza unor rapoarte de evaluare care nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor şi nici prevederile art. 10 alin. 6 şi 7 din Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, supraevaluând bunurile imobile respective cu suma totală de aproximativ 75.000.000 euro, cu această sumă fiind prejudiciat bugetul de stat concomitent cu obţinerea unor despăgubiri necuvenite de către titularii şi cesionarii drepturilor de despăgubire”, au mai arătat procurorii DNA.

    Dosarul a fost deschis după ce, în ianuarie 2015, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie, ca urmare a unor nereguli găsite la controale privind dosare de retrocedări, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Astfel, Curtea de Conturi a făcut un control la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru a verifica modul în care au fost utilizate fondurile alocate pentru plata despăgubirilor, constatându-se că rapoartele de evaluare a imobilelor pentru care s-au acordat despăgubiri conform Legii 247/2005 nu au respectat cerinţele Standardelor Internaţionale de Evaluare cu privire la estimarea valorii de piaţă a imobilelor. În unei decizii din octombrie 2013 a Curţii de Conturi s-a dispus ANRP reevaluarea dosarelor în care s-au acordat despăgubiri în perioada 2009-2011.

    Curtea de Conturi a obligat atunci preşedintele ANRP să verifice toate rapoartele de evaluare care au stat la baza dosarelor al căror cuantum de despăgubiri depăşea valoarea de 500.000 de lei, susţin sursele citate.

    În baza deciziei Curţii de Conturi şi în urma reevaluării a 452 de dosare s-a constatat că, în 94 de dosare, valoarea de despăgubire stabilită iniţial a fost cu peste 20 la sută mai mare.

    Sursele citate au precizat că Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor a sesizat DNA după ce fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi foşti membri ai Comisiei Centrale de Despăgubiri au fost trimişi în judecată în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu, după ce, în 2011, i-au aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.

    Horia Georgescu, în vârstă de 38 de ani, este preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate din aprilie 2012.

    În perioada 15 august 1993 – 1 mai 2004, Georgescu a fost consilier la SC Imperial SRL Braşov. Din mai 2004 până în martie 2007, Geogescu a lucrat ca specialist în investigaţii financiare în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii Europene la Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie. Ulterior, Horia Georgescu a fost consilier asistent personal Cabinet secretar de stat – preşedinte la Agenţia Naţională pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii.

    În perioada mai-iulie 2007, Georgescu a fost consilier personal al ministrului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale, apoi a devenit consilierul ministrului Justiţiei (iulie 2007 – noiembrie 2008). Totodată, din aprilie până în noiembrie 2008 a fost consilier al ministrului – detaşat cu atribuţii de secretar general la Agenţia Naţională de Integritate.

    Începând din noiembrie 2008 şi până în aprilie 2012, Horia Georgescu a fost secretar general al ANI.

    Horia Georgescu are o casă de 356 de metri pătraţi în Braşov, precum şi două apartamente în Braşov şi în Bucureşti, potrivit declaraţiei sale de avere, în care menţionează şi o datorie de 250.000 de euro către naşii săi.

    Potrivit ultimei sale declaraţii de avere din iunie 2014, şeful Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) are un teren agricol în suprafaţă de 2,5 hectare în Lehliu, judeţul Călăraşi, obţinut prin donaţie în anul 2007.

    De asemenea, el are un apartament de 140 de metri pătraţi în Braşov, cumpărat în anul 2007, precum şi o casă tot în Braşov, în suprafaţă de 356 metri pătraţi cumpărată, de asemenea, în anul 2007.

    În declaraţia de avere, şeful ANI mai menţionează un apartament în suprafaţă de 69,93 de metri pătraţi în Sectorul 1 al Capitalei, cumpărat în anul 2011, pe numele Alinei Calborean.

    Horia Georgescu are şi un autoturism Volkswagen, cumpărat în anul 2008.

    El are un cont curent de 3.310,77 de lei, deschis în 2007 şi declară, de asemenea, două conturi în lei pe numele Alinei Calborean, în valoare de peste 136.000 de lei, aceasta având în cont şi 5.108 de euro.

    Şeful ANI a trecut în declaraţia de avere, la capitolul ”datorii”, şi mai multe carduri de credit cu valori de 25.200 de lei, 26.000 de lei, 10.000 de lei şi 56.645 de euro. La aceeaşi rubrică, el menţionează şi mai multe carduri de credit pe numele Alinei Calborean.

    De asemenea, Horia Georgescu precizează în declaraţia de avere şi un împrumut de 250.000 de euro luat în anul 2007 de la Marian şi Carmen Petcu, scadent în anul 2027.

    În ceea ce priveşte veniturile realizate, Horia Georgescu precizează că a încasat în anul fiscal precedent suma de 105.431 de lei din salariul de la ANI, în timp ce Alina Calborean a încasat 119.634 de lei ca notar public. De asemenea, şeful ANI menţionează în declaraţia de avere că a încasat 25.317 de lei din închirierea terenului din Lehliu şi a apartamentului din Braşov.

    Potrivit unor informaţii prezentate de Antena 3 în 2012, Horia Georgescu spunea că a cumpărat vila din Braşov şi cele două apartamente, unul în Braşov şi celălalt în Bucureşti, pe Bulevardul Magheru, de la părinţii săi, cu bani împrumutaţi de la naşii săi, Marian şi Carmen Petcu. Georgescu spunea atunci că, petnru a returna împrumutul, îl mai ajută şi părinţii săi.

  • Darius Vâlcov a demisionat din funcţia de ministru al Finanţelor

    Ponta a precizat că i-a acceptat demisia lui Vâlcov, dar i-a cerut să prezinte totuşi în Guvern noul Cod Fiscal şi noul Cod de Procedură Fiscală.

    Informaţia a fost confirmată de premierul Victor Ponta, care a susţinut, într-o intervenţie la România TV, că Vâlcov a demisionat la prânz şi că el l-a anunţat despre acest lucru duminică după-amiază pe preşedintele Klaus Iohannis.

    Întrebat dacă a vorbit cu Iohannis înainte ca acesta să transmită solicitarea ca Vâlcov să fie revocat, Ponta a susţinut că nu ştie exact “succesiunile”, dar că a vorbit tot duminică după-amiaza cu şeful statului şi că i-a spus ce a discutat cu Vâlcov, precum şi că îl va consulta în prealabil când va avea o propunere pentru postul de ministru al Finanţelor.

    “Nu ştiu să spun exact succesiuni de minute, nu am urmărit”, a adăugat Ponta.

    Duminică după-amiaza, Preşedinţia a transmis un comunicat în care preşedintele Klaus Iohannis îi solicită premierului Victor Ponta să demareze procedura de revocare din funcţia de ministru al Finanţelor a lui Darius Vâlcov, menţionând că s-ar fi aşteptat ca Vâlcov să demisioneze, având în vedere că procurorii DNA  au dispus efectuarea urmăririi penale.

    “Având în vedere că procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus efectuarea urmăririi penale faţă de ministrul Finanţelor, domnul Darius Vâlcov, m-aş fi aşteptat ca domnul Vâlcov să demisioneze din funcţie, înţelegând că afectează activitatea şi credibilitatea guvernului, ceea ce nu s-a întâmplat. În această situaţie, solicit premierului Victor Ponta să demareze procedura de revocare din funcţia de ministru al Finanţelor a domnului Darius Vâlcov”, spune preşedintele Iohannis în mesaj, conform unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.


    Vâlcov: Am avut întâlnire cu premierul la prânz şi i-am prezentat demisia

    Darius Vâlcov a declarat, duminică seară, că şi-a prezentat demisia din funcţia de ministru al Finanţelor la întâlnirea pe care a avut-o, la prânz, cu premierul, el menţionând că, deşi nu i-a fost adusă la cunoştinţă calitatea de inculpat, consideră demisia un gest normal în actualele circumstanţe.

    Vâlcov a fost întrebat, într-o intervenţie telefonică la Antena 3, când a luat decizia de a-şi da demisia din funcţia de ministru al Finanţelor.

    “Vineri seară l-am sunat pe domnul premier şi i-am spus că vreau să am o discuţie cu dumnealui pentru a-i prezenta demisia, dumnealui a spus să avem o întâlnire duminică, când se întoarce în Bucureşti şi azi la prânz am avut întâlnire şi i-am prezentat demisia”, a răspuns Vâlcov.

    El a menţionat că a făcut acest gest chiar dacă până acum nu i-a fost adusă la cunoştinţă calitatea de inculpat.

    “Chiar şi în situaţia actuală, în care nu mi-a fost adusă la cunoştinţă calitatea de inculpat, demisia mea reprezintă, consider eu, un gest cât se poate normal în astfel de circumstanţe, pentru a nu afecta în niciun fel imaginea Guvernului şi a României”, a spus Vâlcov.

    Darius Vâlcov a adăugat că premierul l-a rugat să ducă la bun sfârşit sarcina pe care şi-a asumat-o la începutul mandatului său de ministru, anume finalizarea procedurilor legate de Codul fiscal şi de Codul de procedură fiscală, lucru pe care el l-a acceptat.

    Întrebat dacă va rămâne în funcţie până în momentul în care Codul fiscal va fi adoptat, Vâlcov a precizat că s-a înţeles cu premierul ca demisia să intre în vigoare “în momentul în care codurile fiscale vor pleca din Guvern înspre Parlament”.

    “E o procedură destul de complicată, se semnează de ministru, ele sunt trimise spre avizare, ar trebui retrase de la avizare şi pusă o altă semnătură în cazul în care, să spunem, de mâine ar intra demisia în vigoare”, a explicat Vâlcov.

    Vâlcov a mai spus că este nevinovat şi, întrebat dacă este afectat personal, a răspuns: “Absolut. Cine nu ar fi afectat, e vorba de o imagine, e vorba de o muncă pe care eu am depus-o la minister, e vorba de o muncă pe care eu am depus-o la primărie, ca şi senator şi, în momentul în care imaginea îţi este şifonată în asemenea hal, n-ai cum să nu fii afectat”.

    Întrebat dacă a fost aşteptat, vineri, la ieşirea de la un post de televiziune, unde participase la o emisiune, de comisari ai DNA, fără să fi fost citat anterior, Vâlcov a spus că i s-a prezentat citaţia la ieşirea din studio. El a mai spus că a fost “citat printr-un mesaj în timpul emisiunii”.

    Ministrul Darius Vâlcov a fost audiat, vineri seară, la Direcţia Naţională Anticorupţie, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă faptul că este suspect de trafic de influenţă.

    La ieşirea din sediul DNA, Vâlcov a spus că este nevinovat şi a negat că ar fi luat mită.

    În acelaşi dosar, mai sunt urmăriţi penal şi primarul din Slatina, Minel Prina, în cazul căruia instanţa supremă a decis, sâmbătă seară, să fie plasat în arest la domiciliu, precum şi Lucian Petruţ Suşală, director al SC Imobiliare Consloc SRL, firmă administrată de Primăria Slatina. În cazul acestuia, instanţa supremă a decis arestarea preventivă.

    Prina este suspectat de complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, în timp ce Suşală este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscalăş şi spălare de bani.

    Anchetatorii au dispus, în acelaşi dosar, cercetarea sub control judiciar a lui Bogdan Petrică Timofte şi a lui Cristian Constantin Tomescu. Ambii sunt suspectaţi de fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Potrivit DNA, în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul oferirii sprijinului în influenţarea factorilor de decizie din cadrul autorităţii contractante, pentru a câştiga licitaţii de lucrări pentru obiective situate în municipiul Slatina, în oraşele Scorniceşti, Piatra Olt şi Drăgăneşti, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate (fără TVA), conform contractelor de execuţie a respectivelor lucrări.

    Astfel, în luna noiembrie 2008 a fost aprobat proiectul “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt”, al cărui beneficiar final este SC Compania De Apă Olt SA, operator regional către care Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) “Oltul” (ADI) a delegat serviciile de alimentare cu apă şi canalizare în aria de implementare a proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Olt”. În cadrul acestui proiect au fost încheiate contractele “Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Scorniceşti şi Potcoava”, “Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în municipiul Slatina” şi “Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă şi canalizare în oraşele Drăgăneşti-Olt şi Piatra-Olt”, arată procurorii.

    Conform sursei citate, cu ocazia derulării procedurilor de licitaţie membrii comisiei au eliminat din caietul de sarcini, în mod abuziv, o parte din condiţiile de eligibilitate pentru a favoriza firma omului de afaceri, la comanda actualului ministrul al Finanţelor.

    În final, firma omului de afaceri a câştigat licitaţiile organizate în cadrul proiectului “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi apă uzată în judeţul Olt”, având ca obiect semnarea contractelor cu Compania De Apă Olt pentru mai multe lucrări.

    “Administratorul societăţii şi suspectul Vâlcov Bogdan Darius au stabilit de comun acord, ca sumele de bani să fie remise primarului, în numerar, în lei şi numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înţelegeri, începând cu luna decembrie 2010, suspectul Vâlcov Bogdan Darius s-a prezentat periodic la sediul firmei omului de afaceri, unde a primit de la acesta sume de bani în lei, remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apă Olt efectua plăţi în contul societăţii”, potrivit procurorilor anticorupţie.

    Procurorii au ajuns la concluzia că, începând cu jumătatea anului 2012, din cauza unor probleme financiare existente în cadrul firmei sale, administratorul nu a mai putut face plăţile către Vâlcov.

    În acest context, Darius Vâlcov l-a pus în legătură pe omul de afaceri cu actualul primar din Slatina, Minel-Florin Prina, care la vremea respectivă era viceprimar al municipiului. Prina ştia de înţelegerea dintre cei doi şi a hotărât, pentru a disimula provenienţa ilegală a banilor, ca diferenţele de bani neonorate să fie plătite către o firmă, prin încheierea a trei contracte fictive de furnizare de bunuri/servicii, fără ca această societate să presteze vreun serviciu.

    “De aici, transferul sumelor de bani a fost realizat cu sprijinul şi prin intermediul inculpaţilor Suşală Lucian Petruţ, Timofte Petre-Bogdan, Tomescu Constantin Cristian şi a altui om de afaceri, persoane de încredere din anturajul primarului şi viceprimarului municipiului Slatina, administratori ai unor societăţi comerciale, care au creat un circuit de documente financiar-contabile fictive, pentru a disimula provenienţa şi destinaţia reală a sumelor de bani”, mai spun procurorii DNA.

    Contractele încheiate între aceste firme, precum şi facturile emise în baza acestor contracte erau fictive.

    Anchetatorii au mai stabilit că, în urma înţelegerii cu omul de afaceri, Darius Vâlcov a primit, în perioada 2010-2013, aproximativ două milioane de euro, o parte din această sumă fiind primită în mod direct, în numerar, iar suma de 2.480.000 lei a primit-o prin intermediul unor firme.

    În referatul DNA cu propunerea de arestare pentru primarul din Slatina, Minel Prina, şi omul de afaceri Lucian Petruţ Suşală, anchetatorii spun că Darius Vâlcov a primit “comisionul” în pungi de plastic, banii fiindu-i daţi în tranşe cuprinse între 400.000 şi un milion de lei, suspecţi din dosar afirmând că au fost situaţii în care s-au înâlnit cu Vâlcov chiar şi în cimitir.

    Premierul Victor Ponta a scris, sâmbătă dimineaţă, pe Facebook, că Darius Vâlcov a avut şi va continua să aibă “un rol determinant” în cel mai important proiect al Guvernului din acest an – Codul Fiscal.

    “Cel mai important proiect al Guvernului în anul 2015 este Codul Fiscal (la care Darius Vâlcov a avut şi va continua să aibă un rol determinant!). Vreau să asigur pe toată lumea că acest proiect merge mai departe, cu orice preţ şi în orice conjunctură politică! Dezvoltarea economică a ţării este direct legată de adoptarea şi implementarea acestui nou Cod – posibilă datorită muncii oamenilor din această ţară şi rezultatelor guvernării din 2012-2015!”, a scris Ponta.

    Fostul preşedinte Traian Băsescu a făcut, sâmbătă seara, un apel către Klaus Iohannis şi către premierul Victor Ponta, susţinând că orice oră întîrziere în remanierea ministrului Vâlcov are efecte grave de credibilitate politică în exterior, pe pieţele financiare dar şi pe cursul de schimb.

    “Ştiu că este weekend, dar ministrul de finanţe al României a fost pus sub învinuire pentru presupuse fapte de corupţie (nu spun că este vinovat). Vă rog înţelegeţi că orice oră întârziere în remanierea ministrului de finanţe Vâlcov are efecte grave de credibilitate politică în exterior, pe pieţele financiare dar şi pe cursul de schimb. Faceţi remanierea domnului Vâlcov înainte de ziua de luni (am sperat că o faceţi azi)”, a scris, sâmbătă seara, pe Facebook, fostul preşedinte Traian Băsescu, adresându-se şefului statului, Klaus Iohannis, şi premierului Victor Ponta. “Dacă era vorba de ministrul de la cultură, mediu, transporturi, tineret şi sport poate mai puteaţi aştepta pînă luni”, a mai scris Băsescu.

    În cursul zilei de sâmbătă, în spaţiul public au apărut informaţii că Darius Vâlcov ar fi demisionat din postul de ministru. În acelaşi timp, mai mulţi analişti politici au apreciat că Vâlcov ar trebui să demisioneze.

    Darius Vâlcov a declarat, sâmbătă seara, agenţiei MEDIAFAX că nu a demisionat din funcţia de ministru al Finanţelor.

    Darius Vâlcov este ministru al Finanţelor Publice din decembrie 2014.

    El a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov şi-a anunţat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcţia de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Bogdan Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunţat la funcţie câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

    Din august 2014 şi până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar din decembrie 2014 este ministru al Finanţelor Publice.